Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Ce rol a jucat Tratatul de la Amsterdam in procesul integrarii europene?

Stiinte politice



+ Font mai mare | - Font mai mic



Ce rol a jucat Tratatul de la Amsterdam in procesul integrarii europene?

Procesul de reforma, eforturile gruparii de reflexie si ale conferintei interguvernamentale din iulie 1996 au avut ca rezultat Tratatul de la Amsterdam, cea de-a treia mare revizuire a Tratatului CEE, dupa Actul Unic European si Tratatul de la Maastricht.



El a fost semnat in 1997, intrand in vigoare la data de 1 mai 1999.

Tratatul de la Amsterdam a realizat progrese considerabile in ce priveste:

-consolidarea "Europei cetateanului'

-imbunatatirea capacitatii Uniunii de actiune externa,

-dar reforma cadrului institutional a fost numai partiala si va necesita in

continuare completari inainte de a se putea proceda la viitoarele extinderi.

Christian Hen si Jacques Leonard considera ca Tratatul de la Amsterdam "poate fi considerat un esec, in masura in care nu indeplineste obiectivele fixate dupa Maastricht. In fapt, statele membre nu au ajuns la un acord privind viitorul politic si instituional al Europei', chiar un dublu esec, acela al reformei instituiilor Uniunii si al extinderii campului deciziilor cu majoritate calificata.

O parere relativ asemanatoare formuleaza si Pierre Mathijsen, care noteaza ca agenda Conferintei Interguvernamentale stipulate in Tratatul asupra Uniunii Europene a cuprins urmatoarele titluri principale

_ (1) o Uniune mai aproape de cetatenii ei,

_ (2) institutii pentru o Uniunea mai democratica si mai eficienta

_ (3) consolidarea capacitatii de actiune externa a Uniunii',

dar "Conferinta a esuat lamentabil la toate cele trei capitole'.

Schimbari aduse de Tratatul de la Amsterdam in luarea deciziilor in cadrul Uniunii Europene

Prima schimbare se refera la flexibilitatea, respectiv permisiunea acordata unor grupuri de state membre sa adanceasca cooperarile intre ele, ceea ce a marcat un mare pas de indepartare fata de o uniune in care toate statele membre navigheaza cat mai des posibil cu aceeasi viteza.

Extinderea codeciziei Parlamentului European i s-au acordat puteri sporite, ceea ce a facut ca UE sa se apropie tot mai mult de o "democratie parlamentara", a fost extins votul cu majoritate calificata la toate stadiile de luare a deciziilor in materie de politica de

cercetare, eliminand astfel versiunea "paguboasa' a codeciziilor, care cerea acceptul cu

unanimitate al Consiliului referitor la buget si la prioritaile generale pentru Programul

Cadru de Cercetare si Dezvoltare.

Tratatul de la Amsterdam a determinat schimbari importante, chiar dramatice, la nivelul pilonilor interguvernamentali ai UE:



. Pilonul III cu deosebire a fost considerat vedeta surpriza a Tratatului, cu elemente

semnificative in domeniul politicilor de justitie si afaceri interne, in special controlul

granitelor, acordarea azilurilor si imigrarea, care nu au mai intrat in pilonul I. De

asemenea, politicilor in domeniul justitiei si afacerilor interne care trec totusi la pilonul I le va fi aplicat votul unanim, si nu votul cu majoritate calificata, pentru cel putin cinci ani de

la intrarea in vigoare a Tratatului. Statele membre se vor bucura de dreptul de initiativa pe

care il vor impartasi cu Comisia, intr-un inceput de anulare a procedurii din fostul pilon I.

. In ce priveste pilonul II - Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) - reformele

prevazute sunt destul de modeste, in sensul ca i s-au conferit responsabilitati sporite

Consiliului European in luarea deciziilor, dar nu s-a hotarat nimic clar in ce priveste

posibilitatea trecerii catre adoptarea mai multor decizii privind PESC prin vot cu majoritate calificata. Dupa cum observa autorii citati, in aceasta privina, cat si relativ la crearea unei "inalte reprezentari' pentru PESC si a unei unitai de planificare si preventie, "felul in care

Tratatul va fi pus in aplicare va conta mai mult decat ceea ce este continut in el'.

Realizari si neimpliniri ale Tratatului de la Amsterdam

Tratatul de la Amsterdam, aplicat de la 1 mai 1999, a consolidat dimensiunea sociala a Uniunii Europene si a prevazut o schita de reforme necesare in vederea aderarii de noi membri la Uniunea Europeana, dar nu a reusit sa solutioneze problemele institutionale necesare pentru a se putea realiza o noua extindere.

Probabil cea mai mare neimplinire a Summit-ului de la Amsterdam, din 1997 si, implicit, a Tratatului de la Amsterdam, a fost absenta unei serii de decizii referitoare la reforma instituionala.

Un protocol atasat Tratatului stipula clar ca o viitoare Conferinta Interguvernamentala se va ocupa de problema componentei Comisiei Europene (respectiv renuntarea statelor membre mai mari la dreptul lor de a numi doi comisari, in schimbul reponderarii voturilor in Consiliu pentru votul cu majoritate calificata.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1208
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved