Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


EVOLUTIA PROCESULUI DE INTEGRARE A ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Consiliul de Ministri al Uniunii Europene
FRONTIERELE, SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL FRONTIERELOR
Modelul Westminster al democratiei
GLOBALIZAREA SI RELATIILE INTERNATIONALE
ORDINEA JURIDICA COMUNITARA, REGLEMENTARI LEGISLATIVE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA, AGENTIA EUROPEANA PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MU
Controlul constitutionalitatii legilor
ISTORICUL UNIUNII EUROPENE
Prezentare NATO. Scurt istoric
Definirea termenului de „securitate” si evolutia lui
Tendinte politice care privesc federalizarea Uniunii

EVOLUTIA PROCESULUI DE INTEGRARE A ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA

1. Geneza integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

Romania, avand in vedere situatia sa geopolitica in Europa si cei aproximativ 21 de milioane de locuitori ai sai (conform ultimului recensamant din martie 2002), joaca un rol de interfata intre Uniunea Europeana (UE), zona Balcanilor si regiunea Marii Negre. Dupa caderea zidului Berlinului si instalarea unui sistem democratic, Romania a stabilit in foarte scurt timp, in 1990, relatii diplomatice cu UE. In acelasi an, Romania a semnat Acordul de Comert si Cooperare cu UE. In 1993, cu obiectiv pe termen lung s-a semnat Acordul de Asociere denumit „Acordul European” care recunostea deja obiectivul Romaniei de a deveni stat membru UE. Acest acord, care a creat o zona libera pentru comertul dintre Romania si statele membre, era deja parte a strategiei UE de pregatire a Romaniei pentru aderare, incluzand de asemenea sprijin financiar si asistenta tehnica substantiala.



In anul 1993 la Copenhaga, statele membre au decis ca tarile asociate din Europa Centrala si de Est care si-au exprimat intentia puteau deveni membre ale Uniunii Europene, odata cu indeplinirea criteriilor economice si politice necesare. Aceasta a facut, ca Romania sa depuna in 1995, cererea pentru a deveni stat membru iar negocierile de aderare au fost deschise in februarie 2000 alaturi de Bulgaria si alte state care au devenit membre in anul 2004. Asa se explica faptul ca Romania face parte din al cincilea val de largire dupa cele 10 state care au devenit membre UE in mai 2004. Procesul de aderare a Romaniei contribuie la asigurarea securitatii, stabilitatii si dezvoltarii economice in Europa. Aceasta este in concordanta cu obiectivul fundamental al proiectului European de a face din Europa un taram al pacii si prosperitatii si de a depasi divizarile din trecut.[1]

Negocierile de aderare cu Romania au fost finalizate cu succes la data de 14 decembrie 2004. Urmare opiniei favorabile a Comisiei Europene, aprobarii Parlamentului European si deciziei Consiliului privind admiterea Romaniei, la 25 aprilie 2005 a fost semnat Tratatul de Aderare. Acesta a fost semnat de catre cele 25 state membre si de Romania si Bulgaria in aprilie 2005. Procesul de ratificare a Tratatului de catre statele membre este in derulare, alaturi de Romania, alte 21 de state ratificand pana in prezent acest Tratat: Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Grecia, Estonia, Cehia, Italia, Spania, Malta, Letonia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Portugalia, Lituania, Polonia, Suedia, Austria, Olanda, Finlanda, Irlanda, Luxemburg. Cele patru state care nu au ratificat inca Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana sunt Franta, Germania, Belgia si Danemarca.

Comisia, in calitate de gardian al Tratatelor, monitorizeaza acum pregatirile pentru aderare ale Romaniei, pentru a se asigura ca Romania isi poate indeplini toate obligatiile si cerintele decurgand din calitatea de membru cu obligatii si drepturi depline dupa data aderarii, in interesul atat al actualelor state membre cat si al Romaniei. Acest Raport comprehensiv de monitorizare prezinta rezultatele evaluarii de catre Comisie a pregatirilor pentru aderare ale Romaniei. El acopera atat reformele politice si economice intreprinse de Romania pentru satisfacerea criteriilor de aderare la UE cat si implementarea ordinii legislative a UE care trebuie respectata de fiecare stat membru, asa numitul acquis comunitar.

In ceea ce priveste criteriile politice ce trebuie indeplinite pentru calitatea de membru, Romania continua sa indeplineasca aceste criterii. Romania a intreprins pasi decisivi pentru a reforma sistemul judiciar spre o mai mare independenta si pentru a imbunatati situatia libertatii presei, restituirea proprietatii, minoritatile si protectia copilului. Totusi, un numar de deficiente inca mai exista: eforturi semnificative sunt necesare pentru continuarea reformei in domeniul administratiei publice, implementarea efectiva a reformei in domeniul sistemului judiciar si asigurarea aplicarii efective a luptei impotriva coruptiei, inclusiv a coruptiei la nivel inalt. In domeniul drepturilor omului si a protectiei minoritatilor, eforturi sunt necesare in special pentru imbunatatirea situatiei persoanelor cu disabilitati si a bolnavilor mintali.

Referitor la criteriile economice ce trebuie indeplinite pentru calitatea de membru, acestea ar trebui sa fie indeplinite de Romania pana la data aderarii, cu conditia continuarii si intensificarii eforturilor sale. Romania a pastrat in linii mari macrostabilitatea economica, chiar daca prin aceasta politica s-au marit deficientele macroeconomice. Mai mult decat atat, aspectele de legislatie si administrative din mediul de afaceri, inclusiv aplicarea deciziilor in domeniul falimentului, necesita inca imbunatatire.

Romania a inregistrat progrese semnificative in alinierea legislatiei sale la legislatia UE. Romania ar trebui sa-si poata asuma obligatiile de stat membru la data aderarii, cu conditia accelerarii eforturilor sale in acest scop intr-un numar de sectoare cu accent pe intarirea in ansamblu a capacitatii sale administrative. Raportul identifica trei stadii de pregatire pentru aderare:

In primul rand, domeniile in care Romania este gata si a atins un nivel considerabil de aliniere la acquis sau in care pregatirile sunt in derulare si care vor fi finalizate pana la data aderarii daca ritmul actual al pregatirilor este mentinut. Acestea includ de exemplu domeniul transporturilor, aplicarea legislatiei anti-trust sau recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale in domeniul libertatii de circulatie a persoanelor, care este una dintre libertatile fundamentale garantate de Uniune.

In al doilea rand, domeniile in care este necesara intensificarea eforturilor; aici autoritatile romanesti sunt incurajate sa-si canalizeze eforturile pentru armonizarea cu cerintele UE in perioada ramasa pana la aderare. Aceasta include dialogul social, unele parti din capitolul de uniunea vamala, regulile in domeniul protectiei mediului, sau a luptei impotriva crimei organizate.

In final, un numar de domenii ce constituie motive serioase de ingrijorare si necesita actiune imediata din partea Romaniei pentru a beneficia de avantajele aderarii dar si pentru a contribui la mentinerea echilibrului in cadrul Uniunii. Aceste domenii includ capacitatea de a absorbi si administra fondurile Europene sau de a asigura un inalt nivel in domeniul sigurantei alimentare in interesul cetatenilor cat si al actualelor state membre si al Romaniei. Autoritatile sunt puternic incurajate sa depuna toate eforturile pentru a remedia deficientele existente fara intarzieri suplimentare.

Comisia sprijina Romania din punct de vedere financiar in pregatirile sale de aderare concentrandu-se pe masurile de eliminare a deficientelor identificate in cadrul Raportului.[2] Volumul total al asistentei de pre-aderare disponibil pentru Romania este substantial. Bugetul UE pentru Romania este de 1,023 miliarde Euro in 2006, acesta putand fi utilizat pentru programele de pre-aderare.

Tratatul de Aderare prevede aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. Aceasta include un numar de prevederi conform carora Uniunea poate lua masuri pentru a prevedea incalcari grave in functionarea pietei interne sau solutionarea deficientelor in domeniul cooperarii judiciare in cazuri civile sau penale provocate de Romania. Alte masuri de siguranta privesc domeniul acquis-ului comunitar. Daca exista dovezi sigure ca stadiul pregatirilor pentru adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar in Romania sunt astfel incat ar exista un risc serios ca Romania sa fie evident nepregatita pentru satisfacerea cerintelor de aderare intr-un numar de domenii cheie, 11 la numar cum sunt: Justitia si Afaceri Interne, Competitie, atunci aderarea Romaniei ar putea fi amanata cu un an. In Documentul de Strategie din anul 2005 privind procesul extinderii, Comisia afirma ca va continua sa monitorizeze pregatirile pentru aderare efectuate de Romania. Procesul de monitorizare, care s-a intensificat in urma inchiderii negocierilor, va continua pana la data aderarii.

In decembrie 2005, Consiliul European a decis ca Uniunea Europeana va continua sa monitorizeze cu atentie pregatirile pentru aderare si progresele realizate de Romania, inclusiv in ceea ce priveste implementarea efectiva a angajamentelor asumate in toate domeniile  acquis-ului, in special in domeniul justitiei si afacerilor interne, concurentei si mediului. In acest sens, Comisia va continua sa inainteze rapoarte anuale privind progresele inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderare, insotite, dupa caz, de recomandari.

Acest raport examineaza pregatirile Romaniei pentru statutul de membru, concentrandu-se pe domeniile in care este nevoie de imbunatatiri, din perspectiva celor trei criterii de aderare de la Copenhaga. Astfel, raportul contine trei mari parti:

- Prima parte evalueaza aspectele politice care au fost identificate ca avand, in continuare, nevoie de imbunatatiri.

- Partea a doua evalueaza aspectele economice care au fost identificate ca avand, in continuare, nevoie de imbunatatiri.

- Partea a treia evalueaza stadiul in care Romania se afla in implementarea angajamentelor si cerintelor rezultate din negocierile de aderare.

Raportul identifica progresele realizate din octombrie 2005, precum si lacunele in politica, legislatie si implementare care raman a fi solutionate. Pe aceasta baza, Comisia examineaza, intr-o Comunicare separata, prezentata impreuna cu acest raport, daca sau nu, este necesara amanarea datei aderarii.

Romania a fost invitata sa furnizeze informatii privind stadiul sau de pregatire. Raportul este, de asemenea, redactat pe baza informatiilor furnizate in cadrul Acordului de Asociere pentru a evalua capacitatea administrativa a Romaniei in anumite domenii. Au fost luate in considerare deliberari ale Consiliului precum si rapoarte si rezolutii ale Parlamentului European. Acolo unde a fost relevant, Comisia a luat in considerare evaluarile facute de diverse organizatii internationale, institutii financiare internationale si organizatii non-guvernamentale.

2. Criterii politice

2.1. Scurta introducere

Comisia Europeana considera ca Romania indeplineste criteriul politic pentru a deveni membru al Uniunii si ca acest criteriu a fost indeplinit in mod consecvent din 1997 pana in prezent.

Au fost identificate noua asemenea domenii de maxima importanta ale Romaniei. Acestea privesc reforma administratiei publice,implementarea eficienta a reformei justitiei, lupta impotriva coruptiei, lupta impotriva traficului cu fiinte umane, rele tratamente in centrele de detentie si in inchisori, protectia copilului, sistemul de protectie a persoanelor cu dezabilitati si a celor cu probleme mentale, restituirea efectiva a proprietatii si protectia si integrarea minoritatilor.

2.2. Domeniile de activitate

2.2.1. Administratia publica

Guvernul a continuat sa adopte masuri pentru imbunatatirea coordonarii si a formularii de politici publice. A fost publicat un manual pentru pregatirea propunerilor de politici publice, care stabileste procedurile pentru analiza impactului. Au fost luate masuri pentru imbunatatirea coordonarii intre diferitele departamente guvernamentale.

Procesul de descentralizare a continuat in ultimul an: Parlamentul a adoptat doua legi in mai 2006 pentru promovarea descentralizarii anumitor atributii, a resurselor bugetare si a cheltuielilor. La sfarsitul lui 2005, guvernul a adoptat printr-o ordonanta de urgenta reforma institutiei prefectului, postul de prefect fiind acum rezervat pentru inaltii functionari publici in locul nominalizarilor politice si nu au dreptul sa urmeze in paralel si o cariera politica.

In luna mai 2006, Legea privind statutul functionarilor publici a fost adoptata de catre Parlament. Aceasta clarifica statutul, drepturile si obligatiile functionarilor publici si descentralizeaza procedurile de recrutare la nivelul autoritatilor locale si a diferitelor ministere. Noul proiect contribuie de asemenea la depolitizarea serviciului public prin existenta unui complet responsabil cu numirea in functie a functionarilor de rang inalt. O unitate specializata a fost stabilita in cadrul Ministerului Finantelor Publice pentru asigurarea unei mai bune coordonari a activitatilor de pregatire profesionala pentru administrarea fondurilor structurale, dar cu toate acestea, mai raman de rezolvat o serie de probleme importante.

In ceea ce priveste formularea de politici publice, legislatia continua sa fie transmisa Parlamentului fara a fi insotita de o evaluare a tuturor implicatiilor adoptarii sale sau a capacitatii administrative necesare pentru punerea ei in aplicare. In ceea ce priveste procesul legislativ, guvernul a continuat sa recurga la procedura ordonantelor de urgenta pentru a adopta legislatie. Nouazeci de asemenea acte au fost adoptate in perioada dintre    15 martie si 30 august. Aceasta practica duce la intarirea puterii guvernului in detrimentul parlamentului si reduce transparenta procesului legislativ. Forma actuala de salarizare in sectorul public si a structurii carierei este un subiect de importanta deosebita pentru etica profesionala. Coordonarea si nivelul general al pregatirii profesionale sunt slabe.

Pe ansamblu, anumite progrese au fost facute in domeniul administratiei publice, dar pasul actual al reformei trebuie accelerat.

2.2.2. Sistemul judiciar

In sistemul judiciar au fost luate o serie de masuri pentru imbunatatirea acestuia, fiind adoptate noi prevederi privind organizarea si functionarea sectiilor si completelor specializate ale instantelor. A fost de asemenea adoptata legislatia care sa permita persoanelor cu venituri mici accesul la executori judecatoresti pentru a pune in aplicare hotararile judecatoresti. In prezent are loc o reformare substantiala a sistemului de asistenta judiciara. Numarul cazurilor aflate pe rol in cadrul sectiei civile a Inaltei Curti a scazut de la 8.569 in septembrie 2005 la 5894 la sfarsitul lui august 200

Pentru a asigura o interpretare mai uniforma a legii si a certitudinii legale, curtile de apel pot adresa acum apelurile in interesul legii catre Inalta Curte. Toate curtile de apel, tribunalele si parchetele, precum si aproape toate curtile de prima instanta au acces electronic la legislatie. Incepand cu martie 2006 majoritatea instantelor au acces la versiunea electronica a Monitorului Oficial.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este responsabil cu asigurarea functionarii independente si eficiente a instantelor. In prezent CSM detine un total de 234 posturi, dintre care 183 sunt ocupate, in timp ce bugetul sau operational a fost dublat pana la 7,9 milioane de euro. Departamentul de Inspectia al CSM detine acum un numar de 50 de posturi, dintre care 18 au fost ocupate, precum si o serie de criteriile necesare pentru

recrutarea inspectorilor. CSM a pus la punct un sistem care aloca un numar unic de inregistrare fiecarui dosar pentru a permite colectarea unor statistici precise si pentru o alocare eficienta a resurselor. Acest sistem opereaza pe baza de proiect pilot in unele instante din Bucuresti si se preconizeaza a deveni deplin operational in intreaga tara pana la finele lui 200

A continuat de asemenea cresterea nivelului bugetului alocat justitiei. In noiembrie 2005 bugetul alocat initial pentru acel an a fost suplimentat cu 18% pana la 362 milioane euro. Bugetul pe 2006 a fost suplimentat in plus pana la 403 milioane euro. Restantele la plata salariilor judecatorilor, procurorilor si grefierilor au fost achitate pe deplin in luna noiembrie 2005. In ceea ce priveste pregatirea profesionala, bugetele pe 2006 ale Institutului National de Magistratura (INM) si a Scolii Nationale de Grefieri au fost crescute cu aproximativ 35%. Au fost organizate concursuri pentru candidati cu experienta juridica semnificativa, iar programul de doi ani al INM va constitui principala cale de acces catre o cariera de judecator sau procuror. Acest fapt este menit sa previna numirile clientelare.

Progrese au fost inregistrate in ocuparea posturilor vacante din instante, iar in prezent au mai ramas doar 380 de posturi vacante de judecatori, in comparatie cu 439 in octombrie 2005 si aproximativ 220 pentru grefieri, in comparatie cu 32 In ianuarie 2006, guvernul a aprobat fonduri pentru un numar suplimentar de 220 posturi administrative in cadrul instantelor si un numar de 500 persoane in cadrul parchetelor iar toate posturile de director economic din cadrul curtilor de apel au fost ocupate.

Conditiile generale de lucru din cadrul instantelor s-au imbunatatit. In prezent se deruleaza la nivel national un program pentru innoirea a noua sedii ale instantelor, iar in ianuarie 2006 a fost semnat un contract pentru repararea altor 25 de sedii ale instantelor pana in 2010. In ianuarie 2006 a fost semnat contractul pentru furnizarea a 15,000 de calculatoare si a echipamentului conex pentru sistemul judiciar, aproape toate fiind deja instalate si conectate printr-o retea securizata.

Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi. Dintre cei 14 membri alesi ai CSM, opt continua sa lucreze doar in regim partial, in ciuda responsabilitatii de a reprezenta toti judecatorii si procurorii din Romania. Sase dintre acestia se confrunta cu potentiale conflicte de interese in chestiuni disciplinare, dat fiind faptul ca detin pozitii de conducere in cadrul unor instante sau parchete. Trebuie consolidat rolul CSM in modernizarea managementului instantelor si a parchetelor, in aplicare procedurilor disciplinare, in verificarea calitatii hotararilor judecatoresti si in controlul respectarii depline a criteriilor obiective pentru recrutarea magistratilor si a personalului CSM.

Reforma sistemului de asistenta judiciara gratuita trebuie finalizata iar codurile de procedura necesita in continuare sa fie simplificate. Managementul resurselor umane si financiare in cadrul instantelor si a parchetelor trebuie in continuare imbunatatit. Au mai ramas in jur de 600 de posturi de procurori vacante, in comparatie cu 588 in octombrie 2005. Necesitatile de pregatire profesionala raman foarte ridicate, in special in randul judecatorilor, a procurorilor si a grefierilor deja angajati. Nu este inca asigurata o interpretare coerenta a legii la toate nivelurile judecatoresti de pe intreg teritoriul tarii.

Pe ansamblu, au fost inregistrate progrese semnificative in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar, in special a intaririi capacitatii administrative. Romania trebuie sa mentina ritmul actual de implementare a reformelor judiciare pentru a asigura si pe viitor obtinerea unor rezultate tangibile.

2.2.3. Masuri de combatere a coruptiei

De la emiterea raportului din octombrie 2005 au fost inregistrate atat progrese cat si deficiente. Astfel, in decembrie 2005 a fost eliminata imunitatea executorilor judecatoresti, in aceeasi luna fiind adoptata legea privind acordarea contractelor nerambursabile cu finantari din fonduri publice. Guvernul a prezentat amendamente la Codul Penal ce includ prevederi cu privire la raspunderea penala a persoanelor juridice.

In martie 2006, Parlamentul a aprobat legea de transformare a principalei institutii responsabile cu lupta impotriva coruptiei, Parchetul National Anticoruptie (PNA), in Directia Nationala Anticoruptie (DNA), permitandu-i acesteia sa ancheteze toate cazurile legate de coruptie la nivel inalt, inclusiv cele care privesc membri ai Parlamentului.

In aprilie 2006 Guvernul a propus o lege de amendare a regulilor de finantare a partidelor politice pentru a obliga publicarea in Monitorul Oficial a tuturor surselor de finantare. Incepand cu octombrie 2005, DNA nu a mai lucrat la cazuri de mica coruptie, concentrandu-si activitatea asupra coruptiei la nivel inalt si mediu, dar din pacate pana in prezent, nu s-au semnalat rezultate extraordinare.

De la preluarea functiei, noul sef al DNA a evaluat activitatea procurorilor institutiei pe care o conduce si a ofiterilor politiei judiciare, si ca urmare un numar de 30 de persoane au parasit institutia. 15 procurori au fost recrutati pentru a acoperi din posturile vacante, iar in prezent, din totalul de 345 posturi alocate au mai ramas neocupate doar 32. Bugetul DNA pentru 2006 a fost suplimentat cu 14%.

Cantitatea si calitatea cercetarilor neclientelare ale acuzatiilor de coruptie la nivel inalt a crescut ca urmare a acestor masuri in comparatie cu perioada anterioara. Din octombrie 2005 DNA a investigat 14 personalitati politice de nivel inalt din cadrul opozitiei si ai coalitiei aflate la guvernare, care fie au detinut anterior sau detin in mandatul curent, posturi in cadrul structurii guvernamentale sau sunt membri ai Parlamentului. Aceste cercetari au condus pana in prezent la punerea sub acuzare in patru cazuri. Unele dintre aceste cercetari au fost initiate pe baza declaratiilor de avere pe care cei aproximativ 100.000 de oficiali guvernamentali trebuie sa le completeze anual si care sunt publice.

Din octombrie 2005 DNA a pus sub acuzare alte 89 persoane, inclusiv judecatori, avocati, functionari publici aflati in posturi de conducere in administratia nationala sau regionala, precum si directori ai unor companii private. In aceasta perioada, instantele au pronuntat condamnari preliminare impotriva a 77 persoane pe baza anchetelor conduse anterior de PNA, precum si o serie de 102 condamnari finale.

Din octombrie 2005, Directia Generala pentru Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a efectuat o serie de 754 investigatii asupra 1850 persoane, iar 74 de membri ai personalului ministerului au fost transferati la DNA pentru anchetare, aceasta reprezentand o crestere cu 185% fata de anul trecut.

In ceea ce priveste aspectele legislative, au fost inregistrate intarzieri in implementarea a 3 din cele 47 de actiuni prevazute in cadrul strategiei curente si a planului de actiune pentru combaterea coruptiei, unele legi importante aflandu-se in procedura de adoptare de catre Parlament. Legislatia privind stabilirea unei agentii independente pentru verificarea declaratiilor de avere nu a fost inca adoptata. De asemenea, se afla in continuare in dezbaterea Parlamentului amendamentele aduse Codului de Procedura Penala care introduc raspunderea penala a persoanelor juridice. Parlamentul a respins solicitarea DNA de perchezitionare a proprietatilor unui membru al Parlamentului. In februarie 2006, Senatul a incercat de asemenea sa impiedice posibilitatea DNA de a ancheta membri ai Parlamentului. Au existat incercari in Senat de a modifica procedura de numire a procurorilor generali.

Trebuie asigurat ca toti judecatorii sa detina suficiente cunostinte specializate pentru audierea si judecarea spetelor economice si financiare complexe, bazate pe anchetele recente ale DNA asupra unor fraude efectuate in cazul unor privatizari si a unor proceduri de achizitii publice. Numarul rechizitoriilor, punerilor sub acuzare, proceselor, condamnarilor si a sentintelor descurajatoare trebuie sa creasca in continuare. Coruptia mica ramane o ingrijorare in sectoare precum sanatatea si educatia.

Pe ansamblu, au fost inregistrate progrese in lupta impotriva coruptiei. Reforma condusa de Ministerul Justitiei si DNA trebuie urmata insa de eforturi sustinute ale tuturor celorlalte institutii ale executivului, ale legislativului si ale intregului sistem judiciar pentru a face procesul ireversibil. Romania trebuie sa-si continue eforturile pentru a consolida progresul inregistrat si a construi mai departe pornind de la aceasta baza.

2.2.4. Traficul de fiinte umane

Din octombrie 2005 au fost anihilate 10 retele de traficanti si au fost inregistrate 567 de infractiuni. Acestea au determinat un numar de 94 de arestari. Au fost identificate 310 victime ale fenomenului de trafic cu fiinte umane.

In ianuarie 2006 a fost infiintata Agentia Nationala pentru Prevenirea Traficului de Fiinte Umane si Monitorizarea Protectiei Victimelor, care urmeaza sa coordoneze si sa evalueze activitatile preventive si sa monitorizeze ajutorul oferit victimelor. Agentia inlocuieste fostul Oficiu National. A fost aprobata o strategie nationala si un plan de actiune pentru combaterea si prevenirea traficului de fiinte umane. Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi.

In privinta traficului de fiinte umane, Romania ramane in principal o tara de tranzit si, intr-o masura mai mica o tara de origine si de destinatie. Agentia Nationala necesita o imbunatatire substantiala in ceea ce priveste resursele umane si financiare, si are nevoie de un sistem IT care sa inregistreze victimele returnate in Romania, astfel ca acestea sa se poata bucura de asistenta imediat dupa intoarcere. Exista inca vulnerabilitati in coordonarea inter-institutionala. De asemenea, statistici nationale mai consistente si mai coerente ar imbunatati planificarea strategica a agentiilor de implementare a legii in combaterea traficului de fiinte umane. Combaterea comertului cu embrioni umani trebuie facuta in concordanta cu principiul donatiilor voluntare si fara plata tesuturilor si a celulelor. Investigatii asupra comertului cu embrioni umani trebuie finalizat.

In general, anumite progrese au fost realizate in lupta impotriva traficului cu fiinte umane dar capacitatea administrativa si operationala ramane destul de slaba.

2.2.5. Relele tratamente in detentie si conditiile din penitenciare

In cele sase luni ale perioadei de raportare, sase centre de detentie temporara inadecvate au fost inchise si au fost luate masuri de separare a detinutilor aflati in detentie preventiva de persoanele condamnate. In ianuarie 2006, Ministerul Administratiei si Internelor a decis ca detinutii aflati in detentie preventiva sa fie mutati din subsolurile sectiilor de politie in locatii mai decente. Masurile sunt luate si in directia minimalizarii expunerii detinutilor la boli infectioase precum si in scopul angajarii de personal calificat.

Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi. Continua sa existe cazuri de rele tratamente ale detinutilor de catre angajatii institutiilor de implementare a legii, inclusiv utilizarea excesiva a fortei. Cercetarea juridica a unor astfel de plangeri este rara si putine sanctiuni disciplinare au fost aplicate in astfel de cauze.

Structura sistemului de detentie ramane neschimbata. Unele penitenciare continua sa se confrunte cu probleme legate de suprapopulare si cu conditii de viata si de igiena precare. Reteaua centrelor de reabilitare sociala a prizonierilor se confrunta cu resurse insuficiente pentru indeplinirea sarcinilor avute. In general, un progres limitat a fost inregistrat in domeniul relelor tratamente in detentie si a conditiilor din inchisori.

2.2. Protectia copilului

Un plan de actiune referitor la introducerea unei noi legislatii este implementat si pregatirea necesara a fost oferita. Implementarea pachetului de legi in problema protectiei copilului continua. Numarul copiilor institutionalizati a continuat sa scada. Cererea nationala pentru adoptii este superioara numarului de copii ce pot fi dati spre adoptie.

Cazurile „in asteptare” pentru adoptiile internationale care au fost acceptate inainte de intrarea in vigoare a noii legi au fost verificate de un grup de experti in protectia copilului. Acest grup de lucru si-a finalizat activitatea la sfarsitul lunii martie 200 Aceasta s-a realizat conform cu noua legislatie, aflata in concordanta cu practicile UE. Cererile aprobate prin memorandumuri guvernamentale inainte de luna februarie 2004 au fost transmise instantelor care au autorizat 1003 adoptii internationale inainte de ianuarie 2005. Un numar de 1399 de cazuri care nu au fost aprobate prin memorandumuri guvernamentale inainte de februarie 2004 au fost verificate pe baza individuala si au fost declarate ca fiind neeligibile, din motiv. In ambele cazuri, fiecare petitionar a fost informat individual de rezultatul decizie. Numarul de copii aflati in centre de plasament a scazut[3] in timp ce numarul copiilor aflati in familii substitute a crescut[4] sau in centre de plasament a crescut simtitor, la fel si numarul asistentilor maternali.[5] Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi. Nu exista inca suficiente conditii la nivelul asistentei sociale pentru mamele aflate in dificultate in timpul sarcinii si acestea nu beneficiaza de acces adecvat la maternitati.

2.2.7. Sistemul de protectie a persoanelor cu handicap si a persoanelor cu dizabilitati mintale

Strategia Nationala privind protectia sociala, integrarea si incluziunea persoanelor cu dizabilitati pentru perioada 2006 - 2013 a fost adoptata de catre Guvern in octombrie 2005, fiind elaborat un plan de actiune pentru implementarea strategiei de reforma privind sanatatea mintala si un Regulament privind implementarea legii sanatatii. Centru national pentru sanatate mintala a fost deschis pentru a activa ca o unitate strategic specializata a Ministerului Sanatatii iar un comitet de coordonare inter-sectorial in problema sanatatii mintale, care sa aduca la aceeasi masa autoritati nationale si reprezentanti ai societatii civile, a fost inaugurat in ianuarie 200

Intre septembrie 2005 si februarie 2006 au avut loc inspectii in 35 de institutii pentru protejarea persoanelor cu dizabilitati. Acestea au avut ca rezultat propuneri de demitere a unor directori din cateva institutii sau de imbunatatire a eficientei lor. Un numar de 36 de institutii pentru persoanelor cu dizabilitati sunt restructurate in scopul fondarii a 84 de centre alternative la nivelul comunitatii. O deosebita atentie este acordata edificarii serviciilor de sanatate mintala la nivelul comunitatii. Resursele financiare alocate sanatatii mintale si persoanelor cu dezabilitati au crescut iar cantitatea de hrana alocata a crescut si ea si sistemele de incalzire au fost renovate si reparate in unele institutii psihiatrice, din pacate existand inca o serie de probleme, fondurile fiind insuficiente. O noua curicula pentru psihiatrii a fost introdusa iar numarul psihiatrilor a crescut.

Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi. In anumite institutii psihiatrice, conditiile de viata raman inca precare, pacientii impart acelasi pat, tratamentul si activitatile sunt de slaba calitate, iar conditiile sanitare sunt minimale. Exista cateva cerinte formale referitoare la fisa medicala, tratament si diagnostic, admitere si respingere. Violenta si relele practici nu reprezinta exceptii. Serviciile existente pentru persoanele cu dizabilitati raman insuficiente si calitatea institutiilor lasa loc imbunatatirilor. Nu sunt inca suficiente resurse financiare si umane pentru a asigura o implementare de succes a noii strategii nationale pentru persoane cu dizabilitati. Este nevoie de pregatirea de profesionisti in vederea inceperii unui program de reabilitare si recuperare pentru persoanele cu dizabilitati in fiecare institutie. In ceea ce priveste ingrijirea psihiatrica, concepte ca reabilitarea, psihoterapia sau terapia ocupatioanla sunt adesea slab intelese.

In general, s-au inregistrat anumite progrese in domeniu iar reforma referitoare la persoanele cu dizabilitati este in aplicare. In ceea ce priveste sanatatea mintala, pasii facuti in sensul reformei trebuie accelerati si o mai mare atentie trebuie acordata implementarii deciziilor luate. Masuri imediate sunt necesare pentru imbunatatirea facilitatilor sanitare, pentru reducerea institutionalizarii, pentru edificarea ingrijirii la nivelul comunitatilor si imbunatatirea accesului la medicamente. In termen scurt, conditiile de viata si ingrijire in cadrul acestor institutii trebuie aduse la standarde acceptabile, suprapopularea trebuind eliminata.

2.2.8. Restituirea proprietatii

Data limita pentru transmiterea cererilor de restituire in natura sau prin compensatie a expirat in ianuarie 200 Un numar de 600.000 de cereri au fost depuse din care 3.000 prevedeau compensatii financiare. 300.000 au fost respinse nefiind intemeiate, iar 60.000 de cereri au fost procesate. Comisia centrala pentru acordarea de compensatii este acum operationala.

Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi. Criteriile care definesc cand restituirea in natura este considerata imposibila si in ce cazuri poate fi facuta doar prin compensarea raman neclare. Mai mult, Fondul Proprietatea nu este capabil sa solutioneze compensarile financiare in timp rezonabil. In general s-au facut progrese in intarirea capacitatii administrative si in realizarea unui cadrul legislativ de restituire a proprietatii, dar ritmul de procesare a cererilor ramane scazut.

2.2.9. Protectia si integrarea minoritatilor

Relatiile dintre Agentia Nationala pentru Romi si ONG -urile pentru Romi s-au imbunatatit iar discriminarea institutionala si violenta impotriva romilor a scazut. Cu toate acestea, mai exista o serie de chestiuni care necesita eforturi. Cadrul administrativ exista dar s-a inregistrat putin progres efectiv, capacitatea de co-ordonare a Agentiei Nationale pentru Romi fiind inca slaba. Eforturile pentru asigurarea implementarii eficiente a strategiei pentru imbunatatirea conditiilor pentru romi sunt insuficiente. Exista inca plangeri despre raiduri ale politiei impotriva romilor iar in anumite cazuri romii au fost evacuati, iar casele lor au fost demolate fara a li se fi oferit spatii locative alternative. Aplicare legislatiei care sa combata asemenea fenomene nu este asigurata. Accesul romilor la documente de identitate, ingrijire medicala, educatie, piata muncii si la calificari vocationale raman o problema. Campanii trebuie organizate in scopul cresteri procentului de romi cu documente de identitate.

In general, progrese limitate au fost inregistrate in ceea ce priveste protectia si integrarea minoritatii rome. Mai sunt necesare si alte imbunatatiri in coordonarea si capacitatea administrativa a institutiilor romilor, si in ceea ce priveste conditiile de trai. Eforturi sunt necesare si in combaterea rasismului, xenofobiei si a altor forme de intoleranta.

2.3. Evaluare generala

De la raportul Comisiei Europene din mai 2006 privind evolutia Romaniei in vederea aderarii ei la Uniunea Europeana, au fost inregistrate progrese in diverse domenii. Progrese semnificative au fost facute mai ales in reforma justitiei. Masuri de implementare au fost adoptate in ceea ce priveste sectiile si completele specializate din instante, in continuarea reformei justitiei din 2005. Procesul de alocare aleatorie a cazurilor catre judecatori continua sa functioneze in tara. Aceasta a intarit impartialitatea sistemului juridic. Directia Generala pentru Protectie si Anti-coruptie, serviciul de securitatea militarizat al Ministerul Justitiei a fost desfiintat. Resursele sistemului de justitie au fost sporite, inclusiv cele ale Consiliului Suprem al Magistraturii. Conditiile de lucru in instante s-au imbunatatit. Romania a facut progrese in cadrul luptei anticoruptie, prin instituirea unor structuri sanatoase si prin lansarea de investigatii in cazuri de inalta coruptie.

In ceea ce priveste reforma administratiei publice, statutul functionarilor publici a fost revizuit si a fost adoptata legislatia privind descentralizata. Anumite progrese s-au inregistrat in lupta impotriva traficului de fiinte umane, precum si in reforma sistemul de ingrijire a persoanelor cu handicap si a persoanelor cu dizabilitati mintale. Romania a facut progrese semnificative in domeniul protectiei copilului, unde situatia generala s-a imbunatatit. Progrese au fost facute si in ceea ce priveste restituirea proprietatii.

Totusi, anumite probleme mai trebuie rezolvate. In ceea ce priveste sistemul judiciar, codurile procedurale trebuie sa fie in continuare simplificate. Consiliul Suprem al Magistraturii ar trebui sa-si mareasca activitatile sale de promovare a interpretarii uniforme a legii si sa verifice calitatea hotararilor. Instantele si parchetele trebuie sa foloseasca mai bine resursele existente.

In lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania trebuie sa continue eforturile. Reformele conduse de Ministerul Justitiei si de catre DNA trebuie urmate de eforturile substantiale ale tuturor institutiilor statului astfel incat progresul facut sa devina ireversibil. In domeniul administratiei publice, Guvernul continua sa faca apel la ordonante de urgenta, ceea ce este in detrimentul Parlamentului. Revizuirea schemei de salarizare din sectorul public ramane ca una din activitatile de mare importanta pentru etica profesionala din serviciul public. Romania ramane o tara de tranzit si in mai mica masura, o tara de origine si de destinatie pentru traficul de persoane. Urmarirea cazurilor de rele-tratamente in detentie sunt rare iar anumite inchisori sufera din cauza suprapopularii si conditiilor de viata si sanitare nesatisfacatoare. Conditiile de viata in institutiile psihiatrice trebuie sa fie imbunatatite. Incluziunea sociala a minoritatii romilor necesita eforturi substantiale. Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru combaterea rasismului, xenofobiei si a tuturor formelor de intoleranta.

3. Criterii economice

3.1. Scurta introducere

In Raportul sau din anul 2006, Comisia Europeana a concluzionat ca Romania continua sa indeplineasca criteriul economiei de piata functionale, iar implementarea viguroasa a reformelor structurale vor asigura capacitatea acesteia de a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Uniunii. Romania a mentinut, in general, stabilitatea macroeconomica, chiar daca mix-ul de politici s-a dovedit mai putin prudent si a ridicat ingrijorari cu privire la sustenabilitatea progreselor obtinute in acest domeniu. Romania a continuat sa implementeze programul de reforme structurale, desi nu la fel de ferm in toate sectoarele.

In 2005, PIB a crescut cu 4,1%, in comparatie cu 8,4% cat a crescut in anul 2004. Aceasta reducere a ritmului de crestere s-a datorat unei reduceri cu pana la 14% a productiei agricole, ca urmare a inundatiilor, precum si unei incetiniri a ritmului de crestere a productiei industriale ca urmare a reducerii competitivitatii. Cererea interna a continuat sa fie puternica, dezechilibrele externe persistand ca urmare a faptului ca exporturile nete au inregistrat o contributie negativa la PIB de 5%. In a doua jumatate a anului 2005, s-a inregistrat un progres atat in ce priveste cresterea

exporturilor, cat si nivelul investitiilor. Cu toate acestea, in anul 2005, deficitul comercial s-a adancit pana la 9,9% din PIB, in vreme ce deficitul de cont curent a sporit la 8,7%. Intrarile nete de investitii straine directe s-au mentinut la un nivel ridicat, de 6,6% din PIB. Piata muncii a inregistrat progrese reduse, in timp ce somajul pe termen lung si somajul in randul tinerilor au crescut.

3.2. Domenii de activitate

3.2.1. Stabilitatea macroeconomica si mix-ul de politici

In Raportul din anul 2005 se arata faptul ca trebuie acordata prioritate restabilirii unor politici fiscale si a cheltuielilor publice prudente.

Procesul de dezinflatie a devenit mai puternic in anul 200 Banca Nationala si-a intensificat activitatile de sterilizare in anul 2006, ridicand rata de politica monetara cu 1%, fapt ce a contribuit la inasprirea conditiilor monetare si a semnalat faptul ca acest proces reprezinta o prioritate. Deficitul bugetului general a scazut la nivelul de 0.8% in anul 2005, ca urmare a reducerii nivelului platilor de dobanda, cresterii veniturilor din impozite indirecte si a politicii stricte a cheltuielilor de capital. Romania a reusit sa faca fata cheltuielilor pentru repararea pagubelor provocate de inundatii fara a cauza o crestere a deficitului.

Ca urmare a amanarii proiectelor de investitii publice, politica fiscala in ansamblu, nu a devenit pro-ciclica in anul 2005. Bugetul pe anul 2006 reflecta accentul pus atat pe o politica fiscala usor mai prudenta, cat si pe o politica de salarizare a sectorului public mai restrictiva. Nivelul salariului minim a crescut cu o rata moderata de 5%. Cu toate acestea, raman in continuare unele domenii carora trebuie sa li se acorde atentie sporita.

Dupa o relaxare monetara la sfarsitul anului 2005, tinta de inflatie a fost depasita la sfarsitul anului, nivelul inflatiei atingand 8.6%. Banca Centrala estimeaza faptul ca si in acest an, tinta de inflatie va fi depasita, ca urmare a cresterii preturilor administrate, a impactului inundatiilor asupra preturilor la alimente, precum si a unei cresteri importante a cererii interne. Masurile de inasprire a cerintelor privind rezervele minime, precum si masurile prudente si administrative nu au incetinit ritmul de crestere a creditului. Ratele reale ale dobanzii pe piata monetara au ramas negative ca urmare a faptului ca riscul unor intrari masive de capital au determinat Banca Centrala sa nu utilizeze pe deplin instrumentul ratelor de dobanda. In acest context, politica monetara trebuie sa fie orientata in continuare spre atingerea tintelor de inflatie stabilite.

Reforma fiscala implementata in anul 2005 a avut un puternic impact pro-ciclic asupra economiei si a produs o pierdere la nivelul veniturilor fiscale de 1% din PIB. Evolutia salariilor din sectorul public, a subventiilor si a transferurilor a avut un impact bugetar negativ, de aproximativ 1% din PIB in anul 2005. Salariile nete reale in sectorul public au crescut cu aproape 20% in anul 2005 si nu sunt prevazute noi cresteri in anul 200 Nivelul cheltuielilor publice, de aproximativ 1.9% din PIB, au slabit consolidarea fiscala. Riscurile fiscale raman ridicate, mai ales in contextul cresterii prevazute a cheltuielilor pentru educatie, investitii in infrastructura si, respectiv, pentru reparatii, ca urmare a pagubelor cauzate de inundatii. Astfel, politicile fiscale si de cheltuieli publice trebuie implementate in conformitate cu tintele de deficit bugetar si trebuie acordata prioritate consolidarii veniturilor bugetare.

Cu toate ca ritmul de crestere a productivitatii a scazut si s-a pierdut din competitivitate in anul 2005, acordul colectiv national a decis o majorare de 12.1% a salariului minim pentru sectorul privat in anul 2006, fapt ce accentueaza necesitatea unui consens tripartit cu privire la politica salariala.

Pe ansamblu, dupa o perioada de acomodare in ultima parte a anului 2005, mix-ul de politici a fost consolidat in anul 2006, iar autoritatile au acordat o importanta sporita nevoii de prudenta, in vederea contracararii dezechilibrelor macroeconomice.

3.2.2. Reforma cheltuielilor publice si respectarea obligatiilor fiscale

In vederea aderarii la Uniunea Europeana este necesara acordarea unei atentii deosebite strategiei pe termen mediu privind cheltuielile publice in vederea sporirii potentialului de crestere economica.  Bugetul pe 2006 se axeaza, in principal, pe sustinerea convergentei economice si imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor UE, prin restructurarea cheltuielilor bugetare. Au continuat pregatirile pentru reformarea sistemului de pensii. De asemenea, au fost inregistrate progrese in reformarea sistemului sanitar, veniturile fiscale ridicandu-se la nivelul prognozat pentru anul 2005. Sumele colectate din TVA, taxe vamale si contributii la asigurarile sociale au beneficiat de cresterile puternice inregistrate la nivelul consumului, importurilor si a salariilor. Obligatiile neplatite la bugetul statului au continuat sa descreasca in 2005, in a doua jumatate a anului 2005 fiind inregistrat un volum redus de noi arierate fiscale. Simplificarea procedurilor privind executarea silita, gestionarea centralizata a marilor contribuabili si eliminarea, in principiu, a unor noi reesalonari ale datoriilor la buget au inregistrat rezultat. Cu toate acestea, raman in continuare unele domenii carora trebuie sa li se acorde atentie sporita.

In 2005, calitatea finantelor publice a fost afectata de reducerea cheltuielilor pentru investitii cu 1,7% din PIB, pentru a contrabalansa cresterile inregistrate la nivelul salariilor din sectorul public, la nivelul subventiilor si a reparatiilor, ca urmare a pagubelor cauzate de inundatii. Romania nu a stabilit inca un cadru clar pentru cheltuielile pe termen mediu si lung in vederea sprijinirii realocarii cheltuielilor publice catre capitalul uman, infrastructura si capacitate administrativa. Acest cadru este necesar in vederea pregatirii pentru cheltuielile ce decurg din statutul de membru al UE. Nivelul total al arieratelor ramane in continuare ridicat, pana la valoarea de 8% din PIB, si sunt necesare eforturi sustinute in vederea asigurarii sustenabilitatii fiscale. Reforma pensiilor trebuie sa fie adoptata de catre Parlament.



In ansamblu, nu s-au inregistrat progrese in reformarea componentei de cheltuieli. Cu toate acestea, guvernul are in vedere restructurarea cheltuielilor in vederea consolidarii potentialului de crestere, fiind continuate progresele in ce priveste promovarea conformarii la plata impozitelor.

3.2.3. Privatizarea si restructurarea industriala

Raportul din 2005 a concluzionat ca este necesara continuarea programelor de privatizare si respectiv de lichidare a companiilor neviabile.  Un important progres a fost realizat prin incheierea contractului de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR), ca urmare a unui proces corect si transparent. Privatizarea sectorului energetic a progresat incet, doua companii de distributie a electricitatii fiind privatizate. Din octombrie 2005, 18 companii cu capital majoritar de stat aflate in portofoliul AVAS au fost fie privatizate, fie au intrat in lichidare. Tintele pentru reducerea numarului de persoane angajate in companiile de stat si dezinvestirea unui numar de companii mici au fost atinse. Autoritatile fiscale au continuat sa monitorizeze si sa incurajeze plata impozitelor datorate de catre companii, evitand acordarea de esalonari.

In sectorul energetic, a continuat alinierea, in sensul cresterii preturilor. Competitia pe piata energiei a inceput sa inregistreze rezultate, iar transparenta tranzactiilor in domeniu a continuat sa creasca, odata cu infiintarea bursei de energie electrica. Au continuat eforturile de imbunatatire a ratelor de colectare la energie. In sectorul minier, a continuat procesul de ajustare a fortei de munca angajate in sector, concomitent cu inchiderea unor noi mine. In transportul feroviar, restructurarea si controlul cresterilor salariale au imbunatatit performantele financiare ale companiilor de transport-marfa si, respectiv, de infrastructura. Restructurarea companiei nationale de transport aerian s-a reflectat in inregistrarea de profituri nete aferente anului 2005.

Cu toate acestea, raman in continuare unele domenii carora trebuie sa li se acorde atentie sporita. Tintele de privatizare prevazute de Romania pentru sectorul distributiei electrice, generarii energiei si extractiei de gaze naturale nu au fost inca atinse. Progrese reduse au fost inregistrate in privatizarea companiilor din sectorul de aparare. Numarul total al companiilor cu capital detinut de stat a crescut de la 1.180 la mijlocul anului 2005 la 1.233 la inceputul anului 200 Aceasta situatie s-a datorat procesului de intoarcere in portofoliul statului a companiilor pentru care au aparut conflicte in ce priveste contractul de privatizare.

Obiectivul de dezinvestire a 5 mari companii pana la finele lunii martie 2006 a fost ratat, numarul de companii la care statul detine pachete minoritare reducandu-se foarte putin. Mai mult de jumatate din companiile ramase in portofoliul AVAS nu se incadreaza in conditiile necesare pentru a putea fi privatizate. In acest context, lichidarea si procedura falimentului raman singurele alternative pentru AVAS. Romania a decis sa extinda termenul pentru finalizarea procesului de privatizare de la sfarsitul anului 2006 la sfarsitul anului 2007. Actiunile de privatizare si lichidare trebuie accelerate in vederea atingerii acestui nou termen.

In vederea intaririi competitiei pe piata interna, decalajul dintre preturile pe piata internationala si cele ale producatorilor nationali de gaze naturale trebuie redus. Restructurarea sectorului energiei termice a fost incetinita, iar sectorul continua sa detina unitati de producere cu costuri foarte ridicate, afectand retelele de distributie si cauzand neplata facturilor. In vederea indeplinirii angajamentelor de aliniere deplina a preturilor de productie si la consumatorul final in 2007, trebuie avansata restructurarea sectorului.

In sectorul minier, ajustarile structurale ar trebui orientate catre profitabilitatea redusa si acumularea de arierate. In transportul feroviar, sunt necesare eforturi suplimentare pentru imbunatatirea starii financiare precare a companiei de transport a pasagerilor. Pentru sectorul minier si de transport feroviar, trebuie abandonata anularea repetata a datoriilor la bugetul de stat.

In ansamblu, procesul de privatizare a continuat intr-un ritm mai redus, iar realizarile nu s-au ridicat la nivelul tintelor stabilite de guvern. Au fost inregistrate unele progrese in restructurarea sectorului energiei, minier si de transport. Sunt necesare progrese substantiale in vederea eliminarii pierderilor si a sprijinirii unor parti importante din aceste sectoare pe subventii.

3.2.4. Mediul de afaceri

Raportul din 2005 a precizat ca este necesar un progres substantial in functionarea sistemului judiciar precum si in intarirea disciplinei financiare.  Eforturile pentru a limita acumularea de noi arierate fiscale si la bugetul asigurarilor sociale au continuat, iar disciplina financiara a fost intarita prin nerecurgerea la noi reesalonari si anulari a datoriilor. Aceasta a condus la crearea unui mediu de afaceri uniform pentru toti actorii economici.

Au fost inregistrate progrese substantiale privind functionarea sistemului judiciar. Progrese remarcabile au fost facute in ce priveste folosirea procedurii falimentului si altor proceduri de lichidare pentru incurajarea iesirii de pe piata. In anul 2005, ponderea cazurilor de faliment a crescut moderat. Numarul total de lichidari a crescut substantial si rata cazurilor rezolvate intre sase luni si doi ani de la data declansarii procedurii a crescut usor. In aprilie 2006, legea insolventei a fost modificata cu scopul de a simplifica procedurile si a imbunatati protectia creditorilor.

Cu toate acestea, raman, in continuare, unele domenii carora trebuie sa li se acorde atentie sporita. Disciplina financiara trebuie sa fie imbunatatita iar grupul societatilor cu capital majoritar de stat sa fie supuse monitorizarii in momentul de fata ele acumuland inca datorii. Neajunsurile persista in cadrul sistemului de faliment si protectia creditorilor ramane slaba datorita, in special, perioadei relativ lungi si ratei scazute de recuperare in cazurile de faliment. Acesta subliniaza necesitatea unei implementari cu succes a recentei modificari a cadrului legislativ in domeniul falimentului.

In general, au fost facute progrese pentru imbunatatirea disciplinei financiare, si progrese demne de luat in seama au fost inregistrate in ce priveste procedurile de faliment, chiar daca acumularea de noi datorii continua si neajunsurile din cadrul de reglementare a falimentului persista.

3.3. Evaluare generala a criteriilor economice

Romania are o economie de piata functionala, implementarea riguroasa a programului sau de reforme structurale trebuind sa-i permita sa indeplineasca in intregime criteriul economic in urmatoarea perioada. In general, Romania, si-a mentinut stabilitatea economica si a avansat in aplicarea reformelor structurale.

Au fost adoptate politici fiscale, monetare si salariale adecvate. A fost consolidata conformarea la plata impozitelor, a fost intarita disciplina financiara in randul companiilor si a fost imbunatatit cadrul legislativ privind falimentul. In sectorul energetic, minier si de transport, a continuat procesul de restructurare. Cu toate acestea, reforma cheltuielilor publice trebuie avansata si veniturile fiscale trebuie consolidate. Adancirea reformelor structurale necesita restructurarea sectoarelor de transport, minier si energetic, precum si progrese in implementarea programului de privatizare. Noi arierate se acumuleaza, iar cadrul legislativ in domeniul falimentului sufera inca de deficiente.

4. Conditiile aderarii unui stat la Uniunea Europeana

4.1. Scurta introducere

In rapoartele din octombrie 2005, Comisia a concluzionat ca Romania a atins deja un nivel semnificativ de conformitate cu acquis-ul comunitar. Pentru majoritatea capitolelor de acquis, Romania fie era pregatita, fie erau in curs pregatiri pentru solutionarea ultimelor chestiuni importante inainte de data aderarii. In cazul capitolelor pe transport, energie, statistica, uniune economica si monetara, intreprinderi mici si mijlocii, stiinta si cercetare, educatie si formare profesionala, telecomunicatii, protectia consumatorului, relatii externe, politica externa si de securitate comuna si prevederile bugetare UE, tara indeplinea deja majoritatea angajamentelor. Pentru toate aceste capitole, Romania a fost considerata suficient de pregatita pentru o integrare lina in UE, aceasta concluzie ramanand valabila. Mai mult, progresele au continuat, spre exemplu in domeniul relatiilor externe si dezvoltarii.

In consecinta, aceste capitole nu sunt examinate in continuare, cu singura exceptie a capitolului privind educatia si formarea profesionala unde este necesara accelerarea pregatirilor. Restul capitolelor contine anumite chestiuni care reclama eforturi sporite din partea Romaniei si, intr-un numar limitat de cazuri, actiuni imediate si decisive pentru a fi pregatita pana la data aderarii. Aceste chestiuni sunt re-examinate in continuare, in cadrul capitolelor relevante.

Aceasta sectiune prezinta astfel o imagine generala asupra domeniilor pe care Romania trebuie sa le solutioneze si sa le aduca la un nivel de dezvoltare suficient, pentru a fi pregatita sa implementeze acquis-ul pana la data aderarii.

4.2. Procedura de negociere si aderare la Uniunea Europeana

a. Etapa de deschidere a negocierii de aderare

 - Cerere de aderare, sub forma unei scrisori in care statul respectiv, care doreste aderarea, isi exprima dorinta de a deveni membru. (Romania a parcurs aceasta etapa in iunie 1995). Uniunea Europeana, prin Consiliul Uniunii Europene, decide asupra conferirii statutului de candidat. Este foarte important de retinut ca aceasta nu este o formalitate. De exemplu, cazul Turciei care, desi a optat pentru aderare inca din 1961, nu i s-a conferit statutul de candidat nici pana astazi.

- rapoarte anuale despre statul candidat, intocmite de Comisia Europeana

In lumina acestora, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare. In cazul Romaniei, acest lucru s-a petrecut in decembrie 1997, la Luxemburg.

b. Criteriile care trebuie indeplinite in desfasurarea negocierilor de aderare

La Helsinki, in 1999, Uniunea Europeana a hotarat ca singurul criteriu care trebuie indeplinit in momentul in care se incep negocierile de aderare, sa fie acela politic (existenta unor institutii democratice stabile, respectarea drepturilor omului, protejarea drepturilor minoritatilor, etc.). Toate celelalte criterii trebuie indeplinite pana la momentul aderarii.

c. Negocierea aderarii

Doua dintre institutiile Uniunii Europene sunt antrenate in procesul de aderare: Consiliul Uniunii Europene si Comisia Europeana (prin intermediul Directiei Generale pentru Extindere). Negocierile se desfasoara in cadrul unei Conferinte de negociere, la care participa negociatorul tarii candidate si reprezentantii Consiliul Uniunii Europene. Cele doua parti isi prezinta fiecare pozitiile de negociere asupra unui capitol de negociere. daca partile sunt de acord, atunci capitolul respectiv se inchide provizoriu. Daca partile nu sunt de acord, atunci capitolul respectiv ramane deschis pana se gaseste o solutie.

d. Incheierea negocierilor de aderare

Aceasta etapa se petrece atunci cand partile au cazut de acord asupra tuturor capitolelor de negociere.

Intre momentul inchiderii negocierilor si acela al aderarii       propriu-zise mai sunt cateva formalitati de indeplinit:

- redactarea tratatului de aderare (drepturile si obligatiile partilor);

- exprimarea pozitiei Parlamentului European in favoarea aderarii;

- semnarea tratatului de aderare de catre statele membre.

e. Ratificarea tratatului de aderare

Ratificarea tratatului de aderare de catre Parlamentele statelor membre si de catre Parlamentul statului care doreste sa adere este ultima formalitate, consecinta ei fiind Statutul de membru al Uniunii Europene pentru statul respectiv.

4.3. Capitolele de negocieri necesare aderarii la Uniunea Europeana


            Capitolul 1: libera circulatie a marfurilor;

Capitolul 2: libera circulatie a persoanelor;

Capitolul 3: libera circulatie a serviciilor;

Capitolul 4: libera circulatie a capitalurilor;

Capitolul 5: dreptul societatilor comerciale;

Capitolul 6: politica in domeniul concurentei;

Capitolul 7: agricultura;

Capitolul 8: pescuitul;

Capitolul 9: politica in domeniul transporturilor;

Capitolul 10: impozitarea;

Capitolul 11: uniunea economica si monetara;

Capitolul 12: statistica;

Capitolul 13: politici sociale si ocuparea fortei de munca;

Capitolul 14: energia;

Capitolul 15: politica industriala;

Capitolul 16: intreprinderi mici si mijlocii;

Capitolul 17: stiinta si cercetare;

Capitolul 18: educatie, formare profesionala si tineret;

Capitolul 19: telecomunicatiile si tehnologia informatiei;

Capitolul 20: politici culturale si in domeniul audiovizualului;

Capitolul 21: politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale;

Capitolul 22: protectia mediului inconjurator;

Capitolul 23: protectia consumatorilor si a sanatatii;

Capitolul 24: justitie si afaceri interne;

Capitolul 25: uniunea vamala;

Capitolul 26: relatiile economice internationale;

Capitolul 27:  politica externa si de securitate comuna;

Capitolul 28: controlul financiar;

Capitolul 29: prevederi financiare si bugetare;

Capitolul 30: institutii;

Capitolul 31: diverse.

                

4.4. Stadiul actual al negocierii capitolelor de

acquis comunitar ale Romaniei

4.4.1. Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor

In ceea ce priveste masurile orizontale si procedurale, institutia romaneasca de standardizare (ASRO) a devenit membru cu drepturi depline al institutiei europene de standardizare CEN si al Comitetului European pentru Standardizare Electrotehnica CENELEC. In octombrie 2005, institutia romaneasca de acreditare (RENER) si-a recastigat statutul de membru semnatar al Acordului Multilateral de Cooperare Europeana pentru Acreditare in domeniul laboratoarelor de testare. RENAR nu si-a recastigat inca statutul pentru sistemul de management al calitatii si pentru organismele de certificare a produselor. Este nevoie in continuare de imbunatatirea capacitatii administrative a RENAR pentru asigurarea acreditarii la standardele UE. Pregatirile in acest domeniu ar trebui accelerate.

In ceea ce priveste legislatia in domeniul vechii abordari, implementarea acquis-ului in domeniul bunelor practici de laborator a avansat. Pregatirile sunt in derulare in ceea ce priveste revizuirea autorizatiilor de piata pentru produsele farmaceutice de uz uman inainte de sfarsitul anului 2006 dar raman insa ingrijorari in ceea ce priveste legislatia in domeniul sigurantei alimentare si a cultivarii organismelor modificate genetic (OMG). Legislatia in domeniul aditivilor alimentari nu este inca deplin armonizata cu acquis -ul intr-un numar important de domenii precum aditivii, aromatizatorii, materialele care intra in contact cu alimentele, suplimentele alimentare si alimentele cu destin special, controalele oficiale, radiatiile ionizante, apele minerale si OMG-urile.

Lipsesc controalele oficiale asupra OMG-urilor in ceea ce priveste aditivii produsi din recolte de OMG cultivate in tara sau importate. Cerintele legate de etichetare si urmarire trebuie sa fie indeplinite in totalitate, procedurile si metodele de analiza trebuie imbunatatite, iar laboratoarele trebuie acreditate. In domeniul bunelor practici de laborator, inca trebuie desemnata o autoritate de monitorizare. Alinierea deplina in domeniul produselor cosmetice si al fertilizatorilor trebuie in continuare realizata. Este nevoie de adoptarea si implementarea unui plan de actiune cu masuri specifice pentru asigurarea faptului ca fermierii nu vor mai folosi dupa aderare seminte neautorizate modificate genetic. Pregatirile trebuie accelerate semnificativ pentru asigurarea faptului ca produsele alimentare care includ OMG-uri vor fi deplin urmaribile, etichetate si controlate de la data aderarii.

In contextul reformei generale a sistemului achizitiilor publice, in aprilie 2006 a fost adoptat un act normativ clar si cuprinzator privind achizitiile publice, in concordanta cu legislatia comunitara, care a intrat in vigoare in iulie 200 Dezvoltari pozitive pot fi raportate in domeniul sistemului electronic de achizitii publice. Noua Autoritate pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice functioneaza bine si are personal bine pregatit.

Sistemul de solutionare a contestatiilor a fost imbunatatit insa ramane de vazut cum va functiona in practica Consiliul de Solutionare a Contestatiilor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru cresterea constientizarii publicului asupra noului cadrul legal din domeniu. Nu exista inca o evidenta privind sistemul de control al achizitiilor publice. In general, pregatirile in acest domeniu sunt pe drumul cel bun.

Concluzii:

Progrese importante au fost facute in domeniul achizitiilor publice, iar Romania indeplineste in momentul de fata angajamentele si cerintele ce decurg din angajamentele de negociere in acest domeniu. Pregatirile continua iar problemele ramase ar putea fi solutionate pana la data aderarii, daca ritmul curent al pregatirilor este mentinut.

Au fost obtinute progrese in domeniul masurilor procedurale si orizontale si in domeniul legislatiei privind vechea abordare. Cu toate aceste, sunt necesare eforturi sustinute si actiuni imediate in aceste domenii in vederea rezolvarii deficientelor pana la data aderarii. In domeniul acreditarii, trebuie imbunatatita semnificativ capacitatea administrativa. Sunt necesare actiuni urgente pentru a incheia transpunerea legislatiei privind aditivii alimentari si pentru intarirea capacitatii administrative privind controlul cultivarii, producerii si comercializarii organismelor modificate genetic. In special, este necesara implementare unui plan de actiune care contine masuri rectificative specifice pentru a se asigura ca Romania va fi pregatita in acest domeniu pana la data aderarii.

4.4.2. Capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor

In domeniul drepturilor cetatenilor, nu se poate raporta nici o evolutie deosebita. Ramane de finalizat transpunerea noului aquis privind drepturile cetatenilor europeni si ale membrilor familiilor acestora de a circula si rezida liberi pe teritoriul statelor membre. Ramane a fi transpus aquis-ul privitor la drepturile electorale. Legislatia mai trebuie amendata, in vederea asigurarii aceluiasi tratament pentru cetatenii europeni ce nu au nationalitate romana si cei romani, in ceea ce priveste accesul la educatie si taxele pentru educatie. Pregatirile in acest domeniu trebuie sa fie accelerate.

 

Concluzii:

Este nevoie de eforturi sporite si actiuni rapide in domeniul drepturilor cetatenilor, in scopul finalizarii alinierii la legislatia privind drepturile electorale si accesul la educatie.

4.4.3. Capitolul 3 - Libertatea de furnizare a serviciilor

Mai multe legi si hotarari la nivel national si local au fost amendate in vederea eliminarii restrictiilor privind stabilirea si libertatea de furnizare a serviciilor. Restrictiile legislative si administrative sunt actualmente in curs de eliminare. Ajustari suplimentare sunt asteptate in ceea ce priveste procedurile de licentiere si autorizare care se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice implicate in activitati de natura temporara, indiferent de sector. Legile si procedurile administrative care contin restrictii nejustificate, cum ar fi cele privind infiintarea farmaciilor, vor trebui evitate. Pregatirile in acest domeniu trebuie in continuare accelerate.

In sectorul bancar, situatia a devenit o sursa de ingrijorare, deoarece transpunerea noii si mai stringentei directive privind cerintele de capital ramane a fi asigurata. Va trebui acordata o perioada suficienta de timp inainte de implementare, pentru a se permite atat bancilor cat si firmelor de investitii sa procedeze la efectuarea adaptarilor necesare. Trebuie asigurata conformitatea intre activitatea de transpunere efectuata de Banca Nationala pe de o parte si de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pe de alta parte, in scopul asigurarii unei supravegheri armonizate a bancilor si firmelor de investitii. Pregatirile pentru aderare trebuie accelerate.

In ceea ce priveste sectorul asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a aprobat un numar de acte normative in vederea unei mai bune aplicari a dispozitiilor legale si a supravegherii sporite a asiguratorilor. A fost adoptat un nou plan de actiune care contine masuri specifice de combatere a conducerii fara asigurare. Centrul de informare a fost dotat cu suficient echipament IT. Bazele de date sunt in prezent actualizate si modificate constant, astfel incat problema conducerii fara asigurare sa poata fi controlata. Campanii publice de constientizare au fost initiate si a fost efectuat un numar sporit de controale de politie.

Totusi, acest plan de actiune privind asigurarea auto ramane a fi implementat, majoritatea institutiilor presupuse de acesta nefiind inca operationale. Organismul de Compensare nu a fost inca dotat cu sediu sau resurse financiare. Centrul de Informare duce lipsa de personal suficient pentru a face fata solicitarilor. Capacitatea financiara a Fondului de Garantare trebuie consolidata. Independenta financiara a Biroului Asigurarilor Auto din Romania trebuie sa fie garantata.

Aplicarea legilor privind asigurarile auto este scazuta. Exista riscul ca Romania sa nu fie in masura sa semneze la timp acordul multilateral, pentru a permite Comisiei sa adopte pana in decembrie 2006 decizia referitoare la eliminarea controalelor de frontiera privind politele de asigurare. Structurile administrative nu sunt inca in intregime operationale si trebuie consolidate. Pregatirile trebuie puternic accelerate in domeniul asigurarilor. Aplicarea regulilor privind protectia datelor personale s-a imbunatatit, iar structurile administrative au fost intarite in mod considerabil.

Concluzii:

Progrese importante au fost facute in domeniul protectiei datelor personale. In prezent, Romania indeplineste in general angajamentele si cerintele ce reies din negocierile de aderare in acest sector. In sectorul bancar, situatia a devenit o sursa de ingrijorare, deoarece actualmente sunt necesare eforturi sporite in vederea transpunerii noilor cerinte de capital si asigurarii aplicarii uniforme a acestor cerinte si a supravegherii armonizate a bancilor si firmelor de investitii.

Au fost inregistrate progrese in privinta dreptului de stabilire, libertatii de a furniza servicii nefinanciare si sectorului asigurarilor. Cu toate acestea, in aceste sectoare sunt necesare in prezent eforturi suplimentare si actiuni rapide in vederea eliminarii la timp a deficientelor, inainte de aderare. In special, trebuie accelerate eforturile de eliminare a restrictiilor referitoare la stabilire si la libertatea de furnizare a serviciilor. Aplicarea regulilor privind asigurarile auto pretinde in continuare eforturi suplimentare. In scopul finalizarii pregatirilor pentru calitatea de stat membru al UE, institutiile necesare trebuie urgent infiintate sau facute sa devina complet operationale.

4.4.4. Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor

In ceea ce priveste lupta impotriva spalarii banilor, a crescut gradul de constientizare a obligatiei de raportare a agentilor economici si poate fi considerat un progres in ceea ce priveste raportarea tranzactiilor suspecte. In prezent este aplicat un regim mai activ de control asupra entitatilor cu obligatia de raportare, cum ar fi cazinourile sau casele de schimb valutar.

In anumite cazuri, cum ar fi agenti economici raportori fara un organism de reglementare, nu a fost adoptata legislatia secundara pentru implementarea legii amendate pentru prevenirea spalarii banilor. Recomandarile revizuite ale „Financial Action Task Force” in domeniu spalarii banilor si finantarii terorismului inca nu au fost transpuse. Raportarile entitatilor private inca sunt insuficiente, in special pentru sectoare in afara celui bancar si de valori mobiliare, cum ar fi agentiile imobiliare si cazinourile, care sunt vulnerabile la actiuni de spalarea banilor. Inca mai apar neintelegeri asupra aspectelor de baza pentru unele entitati raportoare, ca notarii. Supravegherea entitatilor raportoare de catre Unitatea de Informatii Financiare (FIU) a fost limitata la un numar restrans de sectoare. Mai mult, FIU a suferit probleme administrative si de management care i-au afectat capacitatea de functionare. In prezent, pentru FIU sunt necesare resurse aditionale si expertiza, in special analisti financiari. Este necesara intarirea cooperarii intre entitatile din domeniu si din alte state.

Concluzii:

Au fost facute unele progrese in ceea ce priveste spalarea banilor. Totusi, aceste rezultate inca sunt limitate in ceea ce priveste implementarea efectiva si controlul respectarii prevederilor legale, mai ales in ceea ce priveste constientizarea, raportarea tranzactiilor suspecte si activitatea de supraveghere. Sunt necesare eforturi suplimentare si actiuni rapide in acest domeniu pentru a depasi lipsurile actuale in timp util, pana la data aderarii.

4.4.5. Capitolul 5 - Dreptul societatilor comerciale

In prezent, se implementeaza strategia nationala privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala si industriala (DPI) si planul de actiune corespunzator adoptat in septembrie 2005 care vizeaza imbunatatirea structurilor administrative. Noua legislatie permite anchetarea ex-officio si urmarirea penala a infractiunilor DPI de catre un serviciu specializat din cadrul Biroului Procurorului General. Rolul Biroului Procurorului General in calitate de coordonator a fost consolidat. S-a imbunatatit schimbul de informatii, coordonarea si cooperarea intre institutii si autoritatile care aplica legea. Au fost adoptate norme adecvate pentru constientizare si pentru formarea continua a personalului. S-au depus eforturi sustinute pentru a ameliora comunicarea intre institutii. Cu toate acestea, alinierea legislatiei in domeniul brevetelor biotehnologice nu este finalizata.

De asemenea, trebuie efectuate pregatiri pentru prelucrarea, ulterior aderarii, a cererilor de Certificate de Protectie Suplimentara. Normele de constientizare a publicului trebuie difuzate in continuare. Trebuie intensificata comunicarea intre institutii si organizatiile titulare de drepturi. Infractiunile legate de DPI raman o amenintare continua, constituind o adevarata provocare, neexistand rezultate concrete si tangibile. Este nevoie de o clarificare suplimentara cu privire la societatile de gestiune colectiva. Trebuie accelerate pregatirile generale in domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, inclusiv aplicarea acestora.

Concluzii:

In domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuala si industriala s-au inregistrat progrese semnificative. Totusi, in acest domeniu sunt necesare eforturi sporite si actiuni rapide pentru a elimina la timp deficientele, inaintea aderarii.

4.4. Capitolul 6 - Politica in domeniul concurentei

In ceea ce priveste datele referitoare la aplicarea ajutorului de stat, Consiliului Concurentei a imbunatatit in mod considerabil calitatea evaluarii si a analizei normelor privind ajutorul de stat. S-au inregistrat progrese considerabile in ceea ce priveste atat restrictiile autoritatilor care acorda ajutorul de stat, cat si controlul exercitat de Consiliul Concurentei care a deschis o ancheta ex-officio si a continuat eforturile pentru a asigura o mai buna respectare a obligatiei de notificare. Aceasta s-a aplicat mai multor cazuri de ajutor de stat pentru salvare si restructurare si normelor de acordare a ajutoarelor legate in special de privatizarea intreprinderilor.

Mecanismul de consultare prealabila (in cadrul caruia Comisia acorda consiliere tehnica neoficiala cu privire la proiectele de decizii inainte de adoptarea acestora) a avut succes. Un grup de lucru interministerial pentru probleme privind ajutorul de stat si o celula operativa interministeriala sprijina activitatea Consiliului Concurentei asigurand notificarea tuturor planurilor de ajutor de stat de la toate ministerele. Consiliul Concurentei a initiat punerea in aplicare a deciziilor sale de a recupera ajutorul ilegal.

In ceea ce priveste ajutorul de stat acordat industriei siderurgice, autoritatile romane continua sa coopereze indeaproape cu Comisia la punerea in aplicare a programului national de restructurare a industriei siderurgice. Incepand cu luna octombrie 2005, Autoritatea Romana pentru Concurenta nu a autorizat nici un ajutor acordat otelariilor incluse in programul national de restructurare. Cu toate acestea, punerea in aplicare a conditiilor si obligatiilor de restructurare trebuie accelerate; la fel si recuperarea ajutorului ilegal acordat societatilor care nu fac parte din programul de restructurare.

Notificarile tuturor normelor privind ajutorul de stat referitoare la cazuri de restructurare, intarzierile de plata sau norme referitoare la privatizare nu sunt indeplinite la standardele solicitate. Sunt necesare norme pentru a introduce disciplina in randul autoritatilor care acorda ajutorul de stat. Trebuie imbunatatita cooperarea dintre autoritatile care acorda ajutoare de stat precum Ministerul Finantelor Publice sau autoritatea de privatizare AVAS si Consiliul Concurentei. In plus, in unele cazuri s-a permis aparitia si dezvoltarea unor probleme grave care au pus societatile in imposibilitatea de a-si mentine productia si a-si pastra forta de munca fara noi ajutoare de stat.

Concluzii:

S-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste aplicarea ajutorului de stat. Totusi, in acest domeniu sunt necesare eforturi sporite si actiuni rapide pentru a elimina la timp deficientele, inaintea aderarii. Eforturile trebuie continuate in special pentru a finaliza la timp evaluarea masurilor de ajutor existente. Autoritatile care acorda ajutorul de stat trebuie sa asigure controlul strict al regimului de ajutor al Consiliului Concurentei. „Mecanismul interimar” pentru ajutorul de stat prevede ca normele privind ajutorul de stat ale unei tari aderente, care vor continua sa se aplice si dupa aderare, sa fie considerate ajutoare existente.

4.4.7. Capitolul 7 - Agricultura

Aspecte orizontale

Cadrul institutional general pentru cele doua Agentii de plati a fost asigurat, iar, per ansamblu, capacitatea administrativa a fost intarita: au fost angajate 3.600 de persoane la sfarsitul lunii martie, sunt platite salarii mai mari pentru angajatii care gestioneaza fonduri comunitare si au fost achizitionate birouri, care au inceput sa fie dotate cu echipament IT.

Continua sa existe deficiente importante: o lipsa a spatiilor necesare pentru birouri, echipamente, proceduri si sisteme IT. In plus, Romania intentioneaza sa angajeze inca 1.400 de persoane. Personalul angajat trebuie instruit corespunzator inaintea datei aderarii pentru a isi putea indeplini sarcinile. Per ansamblu, capacitatea administrativa si infrastructura agentiilor de plati ramane un motiv de serioasa ingrijorare si trebuie urgent intarita.

Master

Planul pentru infiintarea unui Sistem Integrat de Administrare si Control (IACS) a fost actualizat pentru a lua in considerare intarzierile inregistrate in procesul de implementare. Elaborarea Registrului Fermelor si a bazei de date este in curs de desfasurare, iar specificatiile pentru aproximativ 75% din fermele inregistrate au fost introduse in baza de date.

Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) nu a fost inca finalizat. Desi sunt disponibile toate fotografiile aeriene, orto-fotografii sunt disponibile pentru numai 36% din suprafata tarii, iar digitizarea blocurilor fizice a fost finalizata pentru numai 40% din orto-fotografii. Procedurile de stabilire a unei legaturi intre fermieri si blocurile LPIS au inceput de curand. Acest proces este necesar pentru ca fermierii sa obtina materialul grafic care sa indice limitele parcelelor de referinta, numarul unic de identificare si suprafata acestora. Se asteapta ca procesul sa fie de lunga durata, mai ales avand in vedere numarul mare de beneficiari. Un numar mare de proceduri si manuale inca nu au fost elaborate, incluzandu-se aici implementarea bunelor conditii de agricultura si mediu si definirea zonelor defavorizate. Este necesara urgentarea achizitionarii componentei de hardware si crearea software-ului pentru IACS. Ritmul actual al progreselor nu permite ca IACS/LPIS sa fie implementat la data aderarii.

Legislatia in domeniul mecanismelor comerciale a fost aliniata in totalitate la acquis-ul comunitar. A fost introdusa o versiune simplificata a certificatelor de import si export, precum si a sistemelor de garantii pentru import si export pentru anumite produse agricole. A fost infiintat un organism si in prezent este recrutat personalul necesar. In martie 2006, agentia de plati a preluat responsabilitatea emiterii licentelor de import si export. A fost semnat un protocol de cooperare cu Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Totusi, cooperarea intre principalii actori in domeniul mecanismelor comerciale ramane foarte slaba. Aceasta situatie se inregistreaza pentru organismele responsabile pentru emiterea licentelor de import si de export, precum si restitutiile la plati, serviciile vamale, organizatiile care realizeaza controlul ex-post si ANSVSA. Agentia de Plati inca nu a preluat responsabilitatea gestionarii mecanismelor comerciale. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate. Nu pot fi raportate evolutii semnificative in domeniul politicii calitatii. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

Organizatiile Comune de Piata (OCP)

In ceea ce priveste OCP, au fost inregistrate progrese in majoritatea sectoarelor, desi inca nu au fost stabilite structurile administrative pentru implementarea acestor organizatii de piata. Mai mult, sunt necesare angajarea de personal aditional, precum si realizarea de sesiuni de instruire si o definitie clara a procedurilor pentru institutiile care gestioneaza diferitele sectoarele de pe piata produselor agricole. In cadrul Agentiei de plati a fost stabilit un departament de interventie pe piata culturilor arabile, dar nu detine personal suficient. A fost elaborat un sistem de raportare al preturilor care este in prezent implementat.

Nu pot fi semnalate progrese deosebite in sectorul zaharului. Personalul care gestioneaza acest sector in cadrul Agentiei de Plati este insuficient. In domeniul legumelor si fructelor, au fost inregistrate progrese in ceea ce priveste implementarea sistemului de control al calitatii pentru legume si fructe proaspete. Au mai fost inregistrate progrese cu privire la structurile administrative responsabile cu recunoasterea producatorilor.

Registrul comerciantilor a fost imbunatatit; baza de date este actualizata lunar si a inceput colectarea preturilor la poarta fermelor. Autoritatea de supraveghere este in continuare fara personal suficient, echipamentul de inspectie trebuie modernizat si analiza de risc pentru sistemele de inspectie este intr-o faza incipienta. Au fost adoptate noi acte normative pentru introducerea mecanismelor de interventie pentru vin si sub-produse din vin. Totusi, registrul plantatiilor de vita-de-vie trebuie sa fie compatibilizat cu IACS. Cadrul legislativ pentru sectorul lapte a fost in mare parte adoptat, iar structurile institutionale pentru gestionarea sistemului de cote a fost stabilit odata cu crearea departamentului de administrare a cotei de lapte si a celor sapte birouri regionale si a Consiliului National al Laptelui ca organism consultativ. Totusi, aceste structuri pentru sectorul laptelui inca nu sunt operationale. Sunt necesare eforturi suplimentare in ceea ce priveste personalul, echipamentele si o distributie clara a competentelor intre aceste entitati si Agentia de Plati pentru a se asigura operationalitatea sistemului pana la data aderarii. Inca nu au fost implementate procedurile de adoptare a liste cumparatorilor si a centrelor de colectare a laptelui. Pana in prezent nu pot fi raportate progrese cu privire la regulile de alocare a cotelor directe individuale, in special cotele de vanzare directa, precum si stabilirea unui plan de infiintare a unui laborator national de referinta.

In ceea ce priveste carnea de vita, de oaie si de porc, legislatia a continuat sa fie aliniata la acquisul comunitar. Capacitatea administrativa pentru introducerea sistemului de clasificare a carcaselor si sistemul de raportare a preturilor au fost dezvoltate, dar nu sunt inca operationale. Este necesara instruirea si licentierea de clasificatori si inspectori. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate. Au fost asigurate fondurile pentru a elabora un sistem de raportare pe piata. Au fost asigurate si in prezent se implementeaza standardele de piata referitoare la clasificarea in functie de categoria de greutate si etichetarea oualor si a carnii de pasare. Capacitatea administrativa a departamentului responsabil de acest sector din cadrul Agentiei de plati este slaba. Per ansamblu, pregatirile in domeniul OCP trebuie accelerate considerabil, mai ales in ceea ce priveste capacitatea administrativa.

Aspecte veterinare

In ceea ce priveste Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile (EST) si sub-produsele animale, nu pot fi raportate decat progrese limitate. Implementarea deciziei de interzicere a utilizarii furajelor de origine animala in companiile care au propriile facilitati de procesare nu este garantata (exista stocuri de furaje provenite din carne si oase de vita care inca nu au fost distruse). Inca nu au fost infiintate facilitatile corespunzatoare pentru colectarea si tratarea materialelor animale de risc inalt. In conformitate cu strategia din 2005 privind restructurarea si dezvoltarea unui sistem national pentru neutralizarea sub-produselor animale, au fost lansate 8 licitatii pentru a fi acoperit intreg teritoriul Romaniei. Companiile selectate vor primi o licenta si vor fi obligate sa stabileasca regimul de colectare a materialelor de risc inalt, precum si sa construiasca si sa echipeze unitatile de rendering pentru a deveni operationale pana la sfarsitul anului 200 Posibilitatea realizarii acestor actiuni ramane in continuare o sursa de serioasa ingrijorare pentru Comisia Europeana. Stocurile de furaje pe baza carnii si oaselor de vita trebuie distruse si incinerate.

Au fost inregistrate progrese in ceea ce priveste stabilirea unui sistem de control veterinar pe piata interna, identificarea si inregistrarea animalelor si miscarea lor in teritoriu, iar baza de date este in curs de completare. In ceea ce priveste controalele veterinare la importurile din state terte si regulile la import, au fost finalizate cu succes licitatiile pentru toate cele 8 Puncte de Inspectie la Frontiera (PIF) si a demarat constructia acestora. Relatiile dintre operatorul bazei de date si ANSVSA nu sunt suficient de bine puse la punct pentru a garanta ca ANSVSA, ca autoritate competenta, asigura gestionarea concreta a sistemului.

Capacitatea administrativa a departamentului de identificare a animalelor trebuie intarita considerabil pentru ca in acest moment numai unul din sapte posturi este ocupat. Este necesar ca facilitatile necesare PIF sa fie gata mai devreme de data aderarii pentru ca personalul sa fie instruit corespunzator si sa se poata familiariza cu utilizarea facilitatilor si procedurilor. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.




In ceea ce priveste controlul bolilor la animale, acquis-ul a fost adoptat si este implementat. O strategie nationala pentru eradicarea pestei porcine clasice care interzice vaccinarea preventiva de la 1 ianuarie 2006 a fost adoptata si in prezent este revizuita. Au fost asigurate fondurile pentru compensarea fermierilor. Planul trebuie extins pentru a acoperi vaccinarea mistretilor, vaccinarea de urgenta a unor anumiti porci domestici cu vaccin marker si includerea planurilor de supraveghere si contingenta. Controale severe pentru verificarea respectarii interdictiei de vaccinare inca nu sunt realizate. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate. Un numar de controale asupra exporturilor de cai au fost realizate pentru comertul cu animale vii si produse animale. Totusi, pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

In ceea ce priveste sanatatea publica in domeniul veterinar, implementarea programului de modernizare a unitatilor agro-alimentare este in curs de desfasurare. Numarul unitatilor neconforme si care nu au intocmit un plan de modernizare a scazut considerabil. Acesta este un semn de real progres, iar ritmul actual de inchidere al unitatilor trebuie mentinut. Pregatirile trebuie accelerate pentru a imbunatati managementul colectarii si tratarii laptelui materie prima neconform. Legislatia privind regimul vanzarilor directe inca nu a fost finalizata. ANSVSA a facut progrese reale in introducerea diferitelor elemente pentru asigurarea unui sistem de control in domeniul bunastarii animale. Implementarea acquis-ului este in curs de desfasurare. Capacitatea administrativa a Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie nu a fost imbunatatita. Pregatirile in acest sector trebuie accelerate.

Sistemul de control in domeniul nutritiei animale necesita imbunatatiri pentru a deveni conform cu cerintele in domeniul sigurantei alimentare si a furajelor. Pregatirile in acest sector trebuie accelerate.

Concluzii:

Au fost inregistrate progrese in ceea ce priveste bunastarea animala. Romania indeplineste acum angajamentele si cerintele ce reies din negocierile de aderare in acest domeniu. Progrese au fost inregistrate in domenii ca mecanisme comerciale si organizatiile comune de piata, precum si pentru comertul cu animale vii si produse de origine animala, zootehnie si nutritie animala. Progrese insemnate au fost inregistrate in ceea ce priveste identificarea si inregistrarea miscarilor animalelor in domeniul sistemului de control veterinar pentru piata interna, controlul bolilor la animale si sanatatea publica in domeniul veterinar cu modernizarea unitatilor agro-alimentare. Nu se pot raporta progrese semnificative in ceea ce priveste politica de calitate. Eforturi suplimentare si actiuni rapide trebuie intreprinse in aceste domenii pentru a rezolva lipsurile ramase in scurtul timp ramas pana la data aderarii. Au fost realizate progrese insemnate in ultimele luni in ceea ce priveste agentiile de plati si

Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), dar raman motive serioase de ingrijorare asupra capacitatii Agentiilor de Plati si IACS/LPIS de a fi operationale de la data aderarii. Au fost inregistrate progrese limitate in ceea ce priveste Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile (TSE) si sub-produsele animale, care si ele raman motive de serioasa ingrijorare. Romania trebuie sa ia decizii imediate si decisive pentru a fi pregatita la data aderarii.

4.4.8. Capitolul 8 - Pescuit

In ceea ce priveste managementul flotei si al resurselor si inspectia si controlul, capacitatea administrativa a Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a fost intarita. Sistemul de Monitorizare a Vaselor de Pescuit este operational din februarie 2006, iar echipamentele necesare pentru monitorizare au fost instalate. Romania a infiintat Registrul flotei de pescuit, care include toate vasele de pescuit, iar baza de date relevanta este operationala. Date test au fost transmise Registrului comunitar al flotei de pescuit, dar inca nu e respectat formatul necesar. Aceasta se aplica si sistemului de inregistrare a capturilor, unde datele din jurnalele de bord, declaratiile de acostare si informatiile referitoare la vanzari inca nu au fost puse intr-un format care poate fi citit de calculator si, in consecinta, nu poate fi verificat. Per ansamblu, pregatirile sunt pe drumul cel bun in ceea ce priveste managementul flotei si al resurselor, precum si inspectia si controlul.

Capacitatea operationala si administrativa pentru gestionarea actiunilor structurale in cadrul ANPA a fost intarita. Mai multe responsabilitati din domeniu fondurilor structurale trebuie clarificate, in special excluderea Companiei Nationale pentru Administrarea Fondului Piscicol de la gestionarea fondurilor comunitare ca organism intermediar. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

In ceea ce priveste politica de piata, pana in prezent ANPA a autorizat 44 de organizatii de producatori. Au fost stabilite puncte de acostare si de prima vanzare atat pentru pescuitul in apele interioare cat si celui maritim. Pregatirile trebuie continuate, in special in ceea ce priveste transmiterea si computerizarea datelor.

Concluzii:

Progrese semnificative au fost inregistrate in ceea ce priveste managementul resurselor si al flotei, inspectia si controlul si politica de piata. Romania indeplineste in general angajamentele si cerintele ce reies din negocierile de aderare. Domeniile ramase, cum ar fi un sistem de inregistrare a capturilor, ar trebui rezolvate pana la data aderarii daca ritmul actual este mentinut. Au fost realizate progrese in domeniul actiunilor structurale. Totusi, sunt necesare eforturi suplimentare si actiuni sustinute pentru a exclude Compania Nationala pentru Administrarea Fondului Piscicol de la gestionarea fondurilor structurale comunitare.

4.4.9. Capitolul 9 - Politica in domeniul transporturilor

Eforturile Romaniei in acest domeniu au trebuit sa vizeze dezvoltarea institutiilor responsabile cu implementarea noii legislatii, precum si asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea investitiilor de amploare impuse de cerintele acquis-ului. De asemenea, sunt necesare masuri suplimentare care sa vizeze: implementarea acquis-ului fiscal si tehnic/social in domeniul transportului rutier, transpunerea si implementarea acquis-ului in domeniul aviatiei si sectorului maritim, imbunatatirea substantiala a sigurantei inregistrarii maritime, restructurarea flotei apelor interioare, in scopul indeplinirii standardelor europene, precum si intarirea autoritatii pentru siguranta maritima si garantarea independentei acesteia.

Masurile-cheie au inclus:

A. Pe termen scurt:

- Sa se asigure ca inspectia sistemului de vehicule rutiere nu va crea nici o discriminare de facto intre transportatorii si/sau vehiculele romanesti si cele CE;

- Sa se intareasca Autoritatea pentru siguranta maritima,   asigurandu-se in acelasi timp si independenta acesteia.

B. La data aderarii:

- Sa se definitiveze restructurarea transportatorului national aerian;

- Sa se deschida traficul international, reteaua de drumuri principale, care sa respecte acquis-ul comunitar privind greutatile si dimensiunile, inainte de modernizarea sa totala (chiar si acolo unde acest lucru ar presupune folosirea sectiunilor de drumuri secundare nemodernizate, pentru incarcare si descarcare) si fara sa se impuna masuri restrictive pentru accesul pe drumurile nemodernizate;

- Sa se asigure alinierea flotei romane de transport la acquis-ul UE prin restructurarea flotei apelor interioare conform normelor tehnice ale UE, prin aplicarea stricta a acquis-ului in ceea ce priveste securitatea maritima (si imbunatatirea sigurantei inregistrarii sub pavilion romanesc) si prin implementarea acquis-ul tehnic, social, al sigurantei si al mediului in domeniul transportului rutier.

4.4.10. Capitolul 10 - Impozitarea

In domeniul TVA si al impozitarii directe, trebuie sa se mai adopte masuri legislative in domeniul impozitarii companiilor si al impozitelor pe venit, precum si al TVA-ului. Este necesar ca pregatirile sa fie acum accelerate. In domeniul cooperarii administrative si al asistentei reciproce,  s-a inregistrat o usoara imbunatatire a capacitatii administrative generale, in special in domeniul TVA. Au fost luate masuri in vederea imbunatatirii ratei de colectare al impozitelor care creste incet.

In general, nivelul colectarii taxelor in Romania este excesiv de scazut si imbunatatiri urgente sunt necesare in aceasta privinta. Capacitatea de control a administratiei ramane scazuta, in special in ceea ce priveste accizele la produsele alcoolice. Este necesar ca Romania sa realizeze o reforma generala a administrarii si colectarii taxelor pentru a asigura integritate, a preveni conflictele de interese si a face fata lipsei de resurse. Imbunatatiri urgente sunt necesare pentru a asigura recuperarea creantelor si colectarea taxelor de la contribuabili.

Se pot mentiona doar progrese limitate privind pregatirile Romaniei pentru a fi apta sa asigure schimbul efectiv de informatii cu statele membre al Uniunii Europene incepand cu data aderarii. In ceea ce priveste pregatirile pentru sistemul de schimb de informatii privind TVA, TVA prin serviciile electronice, si sistemul de schimb de date privind accizele (SEED), au fost inregistrate intarzieri suplimentare semnificative in crearea acestor sisteme, in special datorita lipsei de pregatiri din partea administratiei fiscale. Cu toate ca activitatea a inceput in mod serios doar la inceputul lunii martie 2006, pentru a depasi aceste intarzieri sunt necesare actiuni rapide, astfel incat aceste sisteme sa devina operationale in mod efectiv in momentul aderarii.

Concluzii:

In domeniul TVA si al impozitarii directe, eforturi sporite sunt acum necesare in ceea ce priveste legislatia si colectarea. Progrese mici au fost inregistrate in cooperarea administrativa si asistenta reciproca, un domeniu asupra caruia s-a cerut actiune urgenta in octombrie 2005, in special in abordarea ritmului scazut

4.4.11. Capitolul 11 - Uniunea economica si monetara

Romania ar trebui sa-si intensifice eforturile pentru urmarirea alinierii legislatiei sale la acquis-ul comunitar in acest domeniu. O atentie sporita trebuie acordata respectarii angajamentelor luate in timpul negocierilor.

Masurile-cheie au inclus pe termen mediu:

- Alinierea legislatiei la prevederile acquis-ului referitoare la independenta bancii centrale;

- Interzicerea accesului privilegiat al autoritatilor din sectorul public la institutiile financiare si interzicerea finantarii directe a sectorului public;

- Armonizarea deplina a statisticilor financiare guvernamentale cu cerintele ESA 95.

4.4.12. Capitolul 12 - Statistica

Romania ar trebui sa-si concentreze eforturile pe modernizarea metodologiilor statistice si imbunatatirea calitatii si acurateti datelor. De asemenea, trebuie sa fie dezvoltata capacitatea personalului din cadrul directiilor de statistica si sa se urmareasca ca aceasta capacitate sa fie mentinuta in viitor. Negocierile pe acest capitol au fost provizoriu inchise. Trebuie acordata atentie asigurarii respectarii angajamentelor asumate in acest proces.

Masurile-cheie au inclus:

A. Pe termen scurt:

- Dezvoltarea calitatii si ariei de acoperire a statisticii in domeniul macro-economic;

- Definirea mai clara a sarcinilor si responsabilitatilor celor opt birouri regionale principale.

B. Pe termen mediu:

- Introducerea sistemului Intrastat;

- Definirea strategiei pe termen lung pentru dezvoltarea statistica;

- Modernizarea si dezvoltarea continua a capacitatii in domeniul tehnologiei informatiei (IT);

- Este necesara continuarea pregatirii personalului de la nivel central si regional in vederea utilizarii eficiente a echipamentului si a aplicatiilor de software.

4.4.13. Capitolul 13 - Politica sociala si de ocupare a fortei de munca

Referitor la legislatia muncii, dispozitia vizand transpunerea   acquis-ului privind transferurile intreprinderilor a fost adoptata in martie 200 Totusi, acquis-ul recent, privind statutul intreprinderei europene, cooperativa europeana, precum si urmeaza a fi transpus. Trebuie remediate cateva deficiente care privesc in special concedierile colective, munca cu jumatate de norma si munca pe durata determinata. De asemenea, trebuie finalizata transpunerea in domenii care sunt inca neacoperite de Codul muncii (cum ar fi insolvabilitatea angajatorului, detasarea muncitorilor si programul de lucru in diverse sectoare de activitate). Trebuie mentinuta imbunatatirea capacitatii administrative a Inspectoratului Muncii pentru a garanta aplicarea corecta a acquis-ului in tacest domeniu. Trebuie accelerate pregatirile pentru alinierea si punerea in aplicare a acquis-ului.

In ceea ce priveste tratamentului egal intre femei si barbati, alinierea legislativa este in intarziere. Acquis-ul privind tratamentul egal in schemele de asigurari sociale urmeaza sa fie transpus. In plus, trebuie remediat un numar de deficiente in vederea unei transpuneri corecte si integrale, in special, in ceea ce priveste directivele privind platile egale, tratamentul egal la angajare, concediul parental si protectia mamelor. Romania, urmeaza sa confirme daca varsta de pensionare a functionarilor publici ar trebui sa fie adusa la acelasi nivel in conformitate cu principiul platii egale prevazut in Tratatul UE si cu criteriile stabilite de Curtea Europeana de Justitie. Agentia Nationala privind Egalitatea de Sanse nu are inca resurse adecvate, si nu este complet operationala, iar independenta acesteia trebuie garantata. In prezent, trebuie accelerate pregatirile.

Referitor la sanatatea si securitatea la locul de munca, trebuie incheiata alinierea legislativa in domeniul industriilor extractive. Restructurarea Normelor Generale de protectia muncii in forma unor hotarari guvernamentale nu a fost realizata. Transpunerea anumitor parti din acquis a inregistrat intarzieri considerabile. Acest aspect ar trebui remediat prin adoptarea de catre Parlament a unei noi legi privind sanatatea si securitatea. Capacitatea administrativa a Inspectoratului de Munca trebuie imbunatatita, iar angajatii trebuie constientizati si formati in continuare in legatura cu cerinte de sanatate si securitate la locul de munca, in special in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii. Transpunerea acquis-ului a fost finalizata in ceea ce priveste vibratiile, asbestul, zgomotele, precum si santierele temporare si mobile. In general, acum trebuie intensificate pregatirile in acest domeniu.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, organizatiile care sunt parteneri sociali si Consiliul Economic si Social au beneficiat de formari intensive privind dialogul social, in contextul promovarii dialogului social bipartit. S-au incheiat negocierile privind contractul colectiv national de munca pe anul 200 Totusi, slabiciunile dialogului social bipartit, in special la nivel de ramura si industrie ramane in cea mai mare parte la fel de slab, lucru valabil si pentru capacitatea partenerilor sociali de a incheia si de a negocia contracte valide. Organizatiile care sunt parteneri sociali raman divizate si le lipseste capacitatea si caracterul reprezentativ. Mecanismul de consultare cu Consiliul Economic si Social nu asigura rolul Consiliului ca interlocutor al Guvernului. Trebuie consolidata in continuare capacitatea proprie de dezvoltare a partenerilor sociali, iar participarea lor la procesul de dialog social la nivel european trebuie imbunatatita.

S-a adoptat legislatia privind sanatatea publica in vederea transpunerii acquis-ului privind sangele, componentele sangelui, tesuturile si celulele. Referitor la bolile transmisibile, s-au inregistrat progrese privind HIV/SIDA si folosirea profilaxiei in randul grupurilor vulnerabile. Este necesara implementarea in continuare a legislatiei privind sangele, tesuturile si celulele. Trebuie asigurate masuri de gestionare a calitatii in toate centrele de colectare a sangelui. Agentia Nationala de Transplant trebuie consolidata. Comisia de etica nu este suficient consultata legatatura cu problemele transplanturilor. Trebuie incheiate cercetarile privind comertul cu ovule umane.

Transpunerea acquis-ului din domeniul tutunului urmeaza a fi incheiata. Consolidarea mai puternica a structurilor administrative ramane necesara, iar acoperirea grupurilor minoritare trebuie asigurata ca parte a unei vaste supravegheri si preveniri a bolilor. Trebuie garantata o participare mai ampla a institutiilor romanesti in cadrul retelelor de supraveghere ale UE. Este inca nevoie de ami multe eforturi pentru imbunatatirea nivelului de sanatate a populatiei si a accesului la servicii medicale, in mod special la nivel regional si in randul grupurilor si minoritatilor socio-economice mai sarace. In acest scop ar putea contribui o Lege privind reforma in sistemul sanatatii, adoptata in aprilie 200 In ceea ce priveste sanatatea mintala, trebuie luate masuri rapide pentru gestionarea nivelului excesiv de ocupare a spitalelor imbunatatirea conditiilor generale de viata.

Referitor la Fondul Social European (FSE), capacitatea administrativa a fost consolidata, din punct de vedere al recrutarii si formarii, la toate nivelurile. Totusi, Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca, ca organism intermediar, merita in continuare atentie. S-au instituit mecanismele de coordonare interministeriala si regionala, insa mai trebuie unele progrese pentru a garanta o functionare continua si eficienta. S-au inceput activitati de identificare a proiectelor, iar planul national de formare pentru personalul implicat in gestionarea FSE include formarea beneficiarilor finali. S-au inregistrat progrese la nivel administrativ, dar pregatirile pentru gestionarea FSE trebuie accelerate

In domeniul incluziunii sociale, s-a aprobat in decembrie 2005 Planul National de Anti - Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale pentru perioada 2006-2008. In aprilie 2006 s-a instituit o Comisie de urmarire a Memorandumului Comun in domeniul incluziunii Sociale JIM. Trebuie instituit un mecanism clar de coordonare in randul ministerelor si celorlalte parti implicate Trebuie continuate lucrarile analitice si dezvoltate statisticile sociale referitoare la saracie si excluziunea sociala, in conformitate cu indicatorii UE privind incluziunea sociala. Trebuie continuate eforturile de imbunatatire a situatiei grupurilor vulnerabile, inclusiv a minoritatii rroma, si promovarea integrarii lor depline in societate. Accesul persoanelor cu dizabilitati la zone publice, cladiri si mijloace de transport, precum si accesul lor la educatie Activitatea de analiza si dezvoltarea statisticilor sociale privind saracia si excluziunea sociala trebuie sa continue in conformitate cu indicatorii UE pentru incluziunea sociala. E necesara continuarea eforturilor pentru ameliorarea situatiei grupurilor vulnerabile, inclusiv populatia rroma, si pentru integrarea sociala deplina. Accesul persoanelor cu dizabilitati in locuri publice, cladiri si mijloace de transport, precum si accesul lor la educatie si pe piata muncii trebuie in continuare imbunatatit. Este nevoie de eforturi sporite pentru inchiderea sau restructurarea marilor institutii pentru persoanele cu dizabilitati, prin dezvoltarea serviciilor alternative bazate pe comunitate, a sprijinirii familiilor si unitatilor rezidentiale mai mici.

Concluzii:

S-a inregistrat numai un progres limitat in majoritatea domeniilor politicii sociale si de ocupare a fortei de munca. Situatia privind tratamentul egal intre femei si barbati s-a deteriorat si se poate remarca o lipsa de progres in domeniul sanatatii si sigurantei la locul de munca. In prezent, este nevoie de eforturi si de o actiune rapida pentru a remedia deficientele la timp, inainte de aderare. Alinierea legislativa trebuie incheiata si consolidata in domeniile privind legislatia muncii, tratamentul egal intre femei si barbati, sanatatea si securitatea la locul de munca si sanatatea publica. Dialogul social trebuie imbunatatit. Trebuie sa se acorde o atentie accesului la serviciile medicale de primare si asigurarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii, concomitent cu cresterea nivelului de servicii si a transparentei din sistemul sanitar. Trebuie accelerate pregatirile in vederea gestionarii Fondului Social European si a incluziunii sociale a tuturor grupurilor vulnerabile din societate, inclusiv minoritatea rroma. In general, este inca nevoie de eforturi sporite pentru consolidarea capacitatii administrative in vederea asigurarii punerii in aplicare a acquis-ului in materie de politica sociala.

4.4.14. Capitolul 14 - Energia

Romania va trebui sa depuna in continuare eforturi deosebite pentru abordarea problemelor structurale cu care se confrunta sectorul: neincasarea facturilor energetice, restructurarea Termoelectrica precum si imbunatatirea eficientei energetice in tot sistemul energetic. De asemenea, trebuie sa se treaca de la actuala politica energetica, orientata spre productie, catre o politica energetica bazata pe economisirea energiei.

Romania trebuie sa ia masurile necesare in scopul asigurarii implementarii integrale si in termen a legislatiei in sectorul energetic, precum si pentru intarirea capacitatii administrative a noilor institutii infiintate (in particular autoritatile de reglementare a energiei, agentia pentru eficienta energetica si autoritatea pentru siguranta nucleara). Tara noastra trebuie sa asigure conformitatea cu procedurile si cerintele Euratom si sa intreprinda toate masurile pentru constituirea progresiva a stocurilor de titei si produse petroliere.

Masurile-cheie au inclus:

A. Pe termen scurt:

- Remedierea problemei nivelului redus al salariilor personalului CNCAN, care a condus la o fluctuatie continua de personal;

- Gasirea unei solutii pentru problema deseurilor radioactive si a combustibilului nuclear ars;

- Imbunatatirea nivelului colectarii facturilor energetice, precum si a colectarii arieratelor datorate companiilor de utilitati energetice;

- Urmarirea unei politici de introducere a transparentei si inlaturarea distorsiunilor din preturile energiei, astfel ca toate preturile energiei sa acopere costurile;

- Promovarea in continuare a utilizarii resurselor regenerabile;

- Alinierea cu acquis-ul din domeniul eficientei energetice si dezvoltarea unei politici pro-active in vederea reducerii intensitatii energetice a economiei Romaniei, prin promovarea eficientei energetice la toate nivelurile ciclului energetic.

B. Pe termen mediu:

- Continuarea eforturilor de restructurare in sectorul carbonifer;

- Asigurarea conformitatii cu acquis-ul in sectorul huilei;

- In sectorul nuclear, continuarea programelor de imbunatatire a securitatii nucleare, acordandu-se o atentie speciala recomandarilor din Status Report 2002;

- Constituirea stocurilor de titei/produse petroliere in conformitate cu calendarul progresiv;

- Continuarea implementarii unei politici de eficienta energetica care sa vizeze reducerea intensitatii energetice a economiei Romaniei, incluzand promovarea utilizarii energiei regenerabile.

4.4.15. Capitolul 15 - Politica industriala

 

S-au inregistrat unele procese in domeniul privatizarii si restructurarii. Trebuie asigurata o transparenta deplina a procesului de privatizare. Restructurarea ampla sau lichidarea societatilor care nu sunt viabile in forma lor actuala nu a avansat foarte mult. In prezent trebuie rezolvate problemele privind obligatiile post-privatizare incluse in contractele de privatizare si litigiile rezultate, avand in vedere ca acestea au dus, printre altele, la anularea privatizarilor si au provocat fluctuatii ale portofoliilor de privatizare.

S-au inregistrat intarzieri la punerea in aplicare a programului de restructurare a siderurgiei, ceea ce a facut ca Romania sa propuna modificari la Programul national de restructurare si la planurile de afaceri individuale care trebuie analizate mai ales prin prisma compatibilitatii cu normele privind ajutorul de stat. Trebuie asigurata restructurarea eficienta si prompta a sectorului siderurgic, impreuna cu aplicarea integrala a planurilor individuale de viabilitate.

De asemenea, trebuie luate masuri care sa asigure ca nici un sector din afara dispozitiilor Acordului European si ale Tratatului de Aderare nu beneficiaza de ajutoare de stat, in conformitate cu angajamentele Romaniei. In general, pregatirile trebuie accelerate, mai ales in ceea ce priveste industria siderurgica.

Concluzii:

S-au inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste privatizarea si restructurarea. In prezent este nevoie de eforturi sporite si de o actiune rapida in domeniu pentru remedierea in timp util a deficientelor ramase, inainte de aderare. Trebuie acordata o mai mare atentie, in special in ceea ce priveste continuarea punerii in aplicare a strategiei de privatizare, rezolvarea problemelor legate de obligatiile post-privatizare si punerea in aplicare a strategiei de restructurare a siderurgiei in deplina conformitate cu angajamentele privind ajutorul de stat.

4.4.1 Capitolul 16 - Intreprinderile mici si mijlocii – IMM –

Romania ar trebui sa isi concentreze eforturile pe implementarea completa a Planului de Actiune pentru eliminarea barierelor cu care se confrunta IMM - urile si sa realizeze imbunatatirile necesare mediului legal si administrativ. Ar trebui implementata Carta Europeana pentru micile intreprinderi. De asemenea, ar trebui luate masuri pentru asigurarea coordonarii actiunilor diferitelor institutii implicate. Atentie deosebita trebuie acordata indeplinirii angajamentelor asumate pe parcursul acestui proces.

4.4.17. Capitolul 17 -  Stiinta si cercetare

Romania trebuie sa-si canalizeze eforturile viitoare catre intarirea capacitatii administrative si  a infrastructurii in domeniul cercetarii, pentru a maximiza beneficiile ce au rezultat in urma participarii la Programele Cadru comunitare, inclusiv Programul Cadru 6 (2002-2006). Trebuie avuta in vedere respectarea angajamentelor asumate in procesul de negociere.

4.4.18. Capitolul 18- Educatie si formare

 

In domeniul programelor comunitare, nu poate fi raportat nici un progres remarcabil, cu exceptia programului „TINERET”, in cadrul caruia au fost intampinate probleme grave in ceea ce priveste gestionarea programului de catre Agentia Nationala Romana. Prin urmare, s-a suspendat aplicarea tuturor activitatilor din cadrul programului „TINERET” gestionat de Agentia Nationala. A fost intocmit un plan de actiune in vederea remedierii situatiei si a inceput punerea acestuia in aplicare. Pregatirile in domeniu trebuie accelerate, avand in vedere ca trebuie instituita o noua agentie si trebuie aplicate proceduri valabile, atat financiare cat si de gestiune operationala si control.

Concluzii:

Referitor la programele comunitare, situatia programului „TINERET” s-a deteriorat. In prezent este nevoie de eforturi sporite si de o actiune rapida in domeniu pentru remedierea acestei deficiente in timp util inainte de aderare.

4.4.19. Capitolul 19 - Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Romania trebuie sa isi concentreze eforturile in directia dezvoltarii unei administratii de reglementare eficiente si independente, precum si pe adoptarea legislatiei de implementare. Este necesara continuarea transpunerii acquis-ului actualizat si finalizarea procedurilor de implementare cat de curand posibil. Trebuie acordata atentie asigurarii faptului ca angajamentele asumate in procesul de negocieri sunt respectate si trebuie eforturi de constructie institutionala pentru a se asigura ca autoritatea de reglementare isi va putea indeplini atributiile in timp util in contextul liberalizarii pietei de telefonie fixa. De asemenea este necesara o crestere a nivelului de pregatire a personalului si a investitiilor financiare pentru asigurarea capacitatii administrative adecvate in ceea ce priveste autoritatea de reglementare.

4.4.20. Capitolul 20 - Cultura si politica in domeniul audiovizualului

Alinierea legislatiei privind politica in domeniul audiovizualului la acquis a progresat prin adoptarea celor doua amendamente ramase la Legea audiovizualului, referitoare la jurisdictie si la restrictia retransmisiilor. Cu toate acestea, Legea cinematografiei include o obligatie pentru toate posturile de televiziune din Romania de a rezerva un timp minim de emisie de 5% pentru filme artistice romanesti, ceea ce contravine principiului de non-discriminare din motive de nationalitate. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

Concluzii:

S-au inregistrat progrese in ceea ce priveste politica in domeniul audiovizualului. Cu toate acestea, principiul de non-discriminare in sectorul televiziunii nu se aplica inca. In prezent este nevoie de eforturi sporite si de o actiune rapida in domeniu pentru a asigura intrarea in vigoare in timp util, inainte  de aderare, a amendamentelor necesare la Legea cinematografiei.

4.4.21. Capitolul 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale

Referitor la cadrul legislativ, programarea bugetara multi-anuala este pusa in aplicare, iar flexibilitatea bugetara a fost consfintita in Legea privind bugetul de stat pe 200 S-a adoptat noua Lege privind achizitiile publice.  S-a adoptat legislatia care furnizeaza un cadru pentru sistemul de control al achizitiilor publice. In prezent, pregatirile in acest domeniu sunt in curs de desfasurare.

In cazul structurilor institutionale s-au inregistrat progrese semnificative. Desemnarea organismelor de gestionare a instrumentelor structurale a luat sfarsit, iar stabilirea structurilor de punere in aplicare este aproape incheiata. In ceea ce priveste capacitatea administrativa, s-au pus in aplicare si sunt in curs de aplicare planuri ample de recrutare si formare profesionala. Structurile de punere in aplicare a programului de concurenta economica nu au fost inca finalizate. Delegarea de sarcini de la autoritatile gestionare catre organisme intermediare nu a fost finalizata. Sistemul de control al achizitiilor publice urmeaza sa fie pus in aplicare.

Structurile administrative se afla la niveluri diferite de pregatire, iar unele, cum ar fi Agentia pentru IMM-uri, Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cele care au fost desemnate cu intarziere, au ramas mult in urma. Formarea generala pentru personalul existent si personalul nou este disponibila, insa mai este inca nevoie de formari specializate. Mecanismele de coordonare interministeriala au fost instituite, dar trebuie sa asigure arbitraje flexibile si eficiente. Cooperarea intre nivelul national si cel regional mai are inca nevoie de imbunatatiri semnificative, avand in vedere mecanismele de delegare care permit o prezenta responsabila la nivel regional. In general, coordonarea intre sectoare la nivel regional necesita in continuare imbunatatiri. Mecanismele de cofinantare pentru impartirea sarcinii financiare intre bugetul de stat si beneficiarii finali, majoritatea municipalitati, nu sunt pe deplin clarificate. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

Referitor la urmarire si evaluare, Sistemul Unic de Informatii privind Managementul, care este principalul instrument de urmarire, a fost testat pentru instrumentele de pre-aderare si politica de coeziune la nivel national prin intermediul principalelor structuri de punere in aplicare. Sistemul Unic de Informatii privind Managementul nu functioneaza inca in conformitate cu cerintele de punere in aplicare pentru toate programele de fonduri structurale. Personalul de la nivelul autoritatii gestionare si de la nivel intermediar nu este inca implicat in mod activ in punerea in functiune a SUIM. Capacitatea de urmarire si evaluare trebuie in continuare consolidata, ca parte a efortului general de intarire a capacitatii administrative. Extinderea Sistemului Unic de Informatii privind Managementul la utilizatorii finali va necesita eforturi suplimentare. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

In domeniul gestiunii si controlului financiar, capacitatea administrativa, verificarea declaratiilor de cheltuieli, formarea unitatilor de audit intern si a sistemului de auditare adecvat, precum si a procedurilor de rezolvare a neregulilor au fost imbunatatite. S-au identificat structurile de gestiune si control financiar pentru toate articolele de cheltuieli. Cu toate acestea, punerea in aplicare a planurilor competitive de recrutare si formare profesionala, inclusiv pentru specialisti, trebuie sa continue in cadrul tuturor organismelor.

Raspunderea autoritatii de audit extern trebuie clarificata. Aplicarea practica a structurilor de gestiune si control financiar trebuie testata. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

Concluzii:

S-au inregistrat progrese semnificative in legatura cu cadrul legislativ, iar in prezent Romania indeplineste majoritatea angajamentelor si cerintelor ce decurg din negocierile pentru aderare. S-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste structurile institutionale, inclusiv in domeniul capacitatii administrative. De asemenea, s-au inregistrat progrese in privinta rezervei de proiecte referitoare la gestiunea si controlul financiar. In general, mai este inca nevoie de luarea unor masuri pentru finalizarea pregatirilor in vederea aderarii. Este inca nevoie de eforturi sporite pentru rezolvarea urmatoarelor probleme restante: stabilirea procedurilor de punere in aplicare si consolidarea capacitatii administrative, acordand o atentie speciala organismelor recent desemnate, intarirea cooperarii dintre nivelul national si cel regional si a coordonarii intre sectoare la nivel regional, continuarea pregatirii rezervei de proiecte si formarea beneficiarilor finali si asigurarea introducerii unui control al achizitiilor publice, precum si a unui sistem eficient de gestiune si control financiar. S-au inregistrat progrese in ceea ce priveste urmarirea si evaluarea. Cu toate acestea, rezultatele raman limitate. Sistemul Unic de Informatii privind Managementul trebuie finalizat si este nevoie de extinderea acestuia la toate organismele implicate, inainte de aderare. In prezent, este nevoie de eforturi sporite si de o actiune rapida in toate aceste domenii.

4.4.22. Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator

 

In acest domeniu au fost adoptate amendamente legale, care sa asigure faptul ca, acele cheltuieli pentru anunturile publice sunt facute de catre autoritatilor din domeniul mediului. A fost adoptat si un manual pentru Evaluarea Strategica a Mediului. Totusi, transpunerea legala in legatura cu Evaluarea Strategica a Mediului, accesul catre participarea publica si cea juridica trebuie sa fie definitivata.

Managementul deseurilor

In domeniul managementului deseurilor, transpunerea acquis-ului este aproape finalizata. In ceea ce priveste legislatia secundara necesara, aceasta a fost adoptata. Responsabilitatile operationale in managementul deseurilor la nivel national sunt clar distribuite intre Ministerul Mediului si Agentia Nationala de Protectie a Mediului. In cadrul Ministerului Mediului s-a creat o directie generala pentru deseuri, ceea ce reprezinta un pas inainte. La nivel local/regional, separarea responsabilitatilor este mai putin clara. Se pare ca autoritatile regionale ar putea sa joace un rol mult mai important in planificarea strategica generala a sectorului de deseuri. Pentru a putea indeplini aceste sarcini, Agentia Regionala de Protectie a Mediului va fi nevoita sa angajeze in continuare personal care sa lucreze in problematica deseurilor. Planurile regionale de management al deseurilor sunt in lucru, dar trebuie sa se faca eforturi mai mari, pentru a le finaliza cat mai curand posibil. Este nevoie, in continuare, de consiliere la nivel national, in vederea asigurarii coerentei. Garda Nationala de Mediu are nevoie de intariri si de sprijin pentru a putea sa efectueze inspectiile necesare. Implementarea angajamentelor pentru inchiderea gropilor de gunoi si stabilirea de noi facilitatilor pentru managementul deseurilor sunt in desfasurare.

Managementul apei

In ceea ce priveste managementul apei, se lucreaza in continuare la transpunerea legala, care se afla aproape in faza finala. Proiectul sistemului de monitorizare nationala a fost finalizat, fiind introduse monitorizarea biologica si monitorizarea substantelor prioritar/deosebit de periculoase. Mai mult decat atat, punctele de control a calitatii apei au crescut in mod considerabil. Registrul care cuprinde ariile protejate a fost finalizat. In ceea ce priveste monitorizarea calitatii apei, este nevoie, in continuare, de eforturi sustinute. Vis-a-vis de investitia in infrastructura de apa, este nevoie de securizarea fondurilor necesare pentru implementarea corecta a acestora.

Poluarea industriala

La acest capitol se pot raporta evolutii incurajatoare, dar trebuie sa se mentina acest imbold. Legislatia in domeniu a fost transpusa in totalitate si exista structuri institutionale adecvate, cu un numar rezonabil de personal. Exista, de asemenea, o buna colaborare intre nivelul regional si cel national. A fost realizata reinventarierea instalatiilor care fac obiectul Directivei privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii. Totodata, s-a stabilit o schema pentru accelerarea procesului de emitere a permiselor integrate. In prezent, sunt 638 de instalatii care necesita emiterea permisului IPPC. In aprilie, 2006, au fost depuse 434 de aplicatii si au fost emise 140 de permise. Permisele reprezentative semnifica o provocare pe care administratia mediului trebuie sa o abordeze, fara sa reduca calitatea permiselor. Este nevoie de eforturi specifice pentru a se asigura ca procedurile de licentiere a apei nu tergiverseaza procedurile de emitere a permiselor IPPC. Garda Nationala a Mediului trebuie sa fie revigorata cu forte proaspete, pentru a fi capabila sa asigure, la randul ei, intrarea in vigoare a Permiselor Integrate.

Protectia naturii

In domeniul protectiei naturii, au continuat pregatirile pentru prima lista a ariilor protejate cunoscute sub denumirea de NATURA 2000, dar intrun-un ritm lent. Acest lucru nu poate sa asigure garantia ca desemnarea acestor arii protejate, (cunoscute si sub denumirea de situri), va fi incheiata pana la aderare. Este nevoie urgenta de consolidarea acestui proces pe viitor. Abordarea strategica la nivel national, cat si chestiunile de coordonare, colaborare si alocarea clara a responsabilitatii, necesita inca o atentie deosebita, avand in vedere ca s-au inregistrat un numar redus de progrese din Octombrie 2005 pana in prezent.

A fost infiintata o Agentie Nationala pentru Arii Protejate in vederea coordonarii pe viitor a managementului ariilor protejate. In orice caz, este esential ca acestei agentii, care ar trebui sa se subordoneze direct Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, sa i se aloce responsabilitati clare, inclusiv coordonarea cu alte autoritati implicate. Este necesara accelerarea pregatirilor in aceasta perioada.

Concluzii:

Au fost inregistrate progrese in domeniile legislatiei orizontale, a managementului deseurilor si a calitatii apei. Ramane de finalizat procesul de transpunere a legislatiei, precum si parcurgerea etapelor de implementarea a acesteia. Capacitatea administrativa in aceste sectoare trebuie intarita, in special la nivel local/ regional. S-au inregistrat progrese importante in domeniul poluarii industriale. Trebuie facute eforturi in vederea emiterii de permise de o calitate satisfacatoare, precum si pentru intarirea capacitatii administrative. Garda Nationala de Mediu ar trebui sa asigure implementarea necesara in domeniul legislatiei mediului. In ceea ce priveste protectiei naturii, aceasta a inregistrat un regres si trebuie asigurata implementarea totala a acquis-ului comunitar pana la momentul aderarii. Este nevoie, in special, de intarirea capacitatii administrative, a cooperarii si a mecanismelor de coordonare, precum si de finalizarea pregatirilor in vederea protectiei adecvate a naturii. Toate aceste domenii solicita eforturi sporite si actiuni rapide.



4.4.23. Capitolul 23 - Protectia si sanatatea consumatorilor

Romania a trebuit sa-si concentreze eforturile catre completarea transpunerii legislatiei comunitare in domeniile creditelor de consum, proprietatii cu timp partajat, cesiunii de actiuni, vanzarilor de produse catre consumatori si garantiilor asociate.

Tara noastra trebuie sa puna accent pe implementarea si asigurarea aplicarii legislatiei existente, ceea ce presupune structuri administrative care sunt capabile sa functioneze eficient. Acest lucru este cu atat mai important pentru supravegherea pietei si ridicarea nivelului de constientizare al producatorilor si consumatorilor asupra noilor reglementari. Trebuie sustinut in continuare rolul asociatiilor de consumatori in dezvoltarea si implementarea politicilor de protectie a consumatorului.

Masurile-cheie au inclus pe termen mediu:

- Completarea cadrului legislativ in domeniul protectiei consumatorilor, mai ales in ceea ce priveste publicitatea, siguranta produselor, credite de consum, proprietatea cu timp partajat, cesiunea de actiuni, vanzarile de produse catre consumatori si garantiile asociate;

- Asigurarea unui nivel eficient de protectie a drepturilor economice si legale ale consumatorilor;

- Formarea profesionala a personalului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor ca si a celui al institutiilor relevante, ca politia, vama si magistratura;

- In ceea ce priveste activitatile de supraveghere a pietei, o mai mare atentie trebuie acordata sigurantei produselor nealimentare precum si alocarii de resurse sporite pentru testarile de laborator. Trebuie intarita cooperarea intre actorii relevanti ai acestui sector si clarificarea rolului si responsabilitatilor acestora;

- Trebuie avuta in vedere implicarea organizatiilor de consumatori in protectia consumatorilor.

4.4.24. Capitolul 24 - Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne

In ceea ce priveste pregatirea pentru aplicarea acquis-ului Schengen si managementul viitoarelor frontiere externe ale UE, implementarea Planului de Actiune a continuat conform termenelor. Cadrul de finantare a nevoilor managementului frontierei a fost clarificat si, in ianuarie 2006, in vederea asigurarii unei solutii integrate de securizare a frontierei au fost adoptate amendamente la planul unic multianual de investitii. Politia de frontiera a constituit un Birou de Comunicatii si IT pentru supravegherea implementarii acestui sistem sofisticat. Echipamentul de supraveghere de-a lungul frontierei precum si infrastructura adiacenta a continuat sa fie modernizat.

In vederea constituirii unei capacitatii de analiza de risc operationale a fost achizitionat echipamentul IT necesar si a fost pregatit personalul. Angajarea de personal in cadrul Politiei de frontiera a continuat conform calendarului, fiind angajati aproximativ 1.800 de noi agenti. Nivelul de ocupare a posturilor vacante la viitoarele frontiere externe este in momentul de fata de 85-90%. Ca urmare a semnarii in luna martie 2006 a contractului de constituire a sistemului integrat de supraveghere si control de la Marea Neagra, echipamentele sunt in curs de livrare. Unele pregatiri suplimentare s-au inregistrat pentru Sistemul Informatic Schengen (SIS II). Romania a continuat sa lupte impotriva migratiei ilegale si in perioada de referinta au fost descoperite 16 retele de migratie ilegala, cuprinzand 26 de carausi si 120 de migranti ilegali. Romania si Bulgaria au convenit asupra intensificarii cooperarii frontaliere in special in ceea ce priveste supravegherea Dunarii. In noiembrie 2005 si februarie 2006 au fost incheiate trei acorduri dintre Romania si Ucraina pentru imbunatatirea cooperarii si pentru infiintarea Centrului bilateral de contact din Porubnoe. La sfarsitul anului 2005 a fost semnat un acord cu Republica Moldova pentru imbunatatirea cooperarii si lupta impotriva activitatilor ilegale.

Sunt necesare in continuare eforturi pentru cresterea numarului de personal, precum si pentru asigurarea pregatirii profesionale a acestuia. Eforturile trebuie sa continue in vederea asigurarii neaparitiei de noi intarzieri in contractarea proiectelor de management al frontierei, precum si pentru recrutarea suplimentara a unor experti in IT si comunicatii in vederea instalarii si implementarii sistemului de management al frontierei. Stabilirea unei retele nationale informatice pentru SIS II ramane o provocare. Eforturi suplimentare vor fi necesare pentru asigurarea operationalizarii pana in anul 2009 a sistemului de management integrat al frontierei de stat, conform termenelor stabilite. Per total, eforturile trebuie sporite in acest domeniu.

In domeniul politicii vizelor, vignetele pentru viza au fost distribuite tuturor punctelor de trecere a frontierei pentru a inlocui stampilele de viza. Moldova ramane singura tara din lista negativa a UE fata de care Romania nu a introdus regimul de vize. Un acord cu Moldova este in curs de negociere. Pregatirile Romaniei pentru Sistemul informatic de Vize (VIS) sunt bazate pe o tehnologie moderna si Romania participa la grupurile de lucru pe tematica VIS, precum si la reuniunile tehnice de la nivelul UE.

Trebuie asigurata alinierea deplina la acquis pentru acordurile, aflate in prezent in faza de renegociere, de introducere a vizelor cu Turcia, Serbia si Muntenegru, Ucraina si Rusia. Alinierea finala la lista pozitiva a UE este in curs de desfasurare. Trebuie extinsa folosirea de noi formulare pentru vize cu unele proprietati de securitate si anti-falsificare asemanator celor ale UE. Unele eforturi suplimentare sunt necesare in continuare pentru finalizarea instalarii in oficiile diplomatice si consulare, in special in tarile cu risc ridicat, a echipamentelor mai sofisticate pentru detectarea documentelor false sau falsificate. In general, pregatirile in acest domeniu sunt in calendar, dar, inainte de aderarea la UE, sunt necesare pregatiri administrative adecvate pentru introducerea regimului de vize cu Republica Moldova.

In domeniul cooperarii politienesti si a combaterii crimei organizate, s-au inregistrat unele imbunatatiri ale eficientei, responsabilitatii si autonomiei institutiilor de aplicare a legilor subordonate Ministerului Administratiei si Internelor, precum si a cooperarii dintre acestea. In particular, exista o cooperarea buna dintre politie si jandarmerie, existand in prezent o divizare clara a responsabilitatilor. Au fost adoptate reguli pentru a face mai transparente recrutarea, dezvoltarea carierei si politica salariala. In ianuarie 2006 inspectoratele politiei de la nivel judetean au fost reorganizate prin reducerea functiilor de conducere si a celor auxiliare si cresterea considerabila a numarului de posturi operative. Salariul initial pentru noii recruti este atractiv si numarul de posturi vacante a fost redus in conformitate cu angajamentele asumate. Pregatirea practica si specializata este asigurata in cadrul Academiei de politie pentru noii recruti. Exista unele imbunatatiri in ceea ce priveste capacitatea de implementare a strategiei multianuale de lupta impotriva crimei organizate prin cresterea capacitatii politiei de derulare de actiuni sub acoperire, analizei informatiilor in domeniul criminalitatii organizate si protectiei martorilor. Cooperarea   inter-institutionala se imbunatateste, in mod special intre procurori si serviciile speciale ale politiei care se ocupa de combaterea crimei organizate. Capacitatea de prevenire a criminalitatii s-a imbunatatit.

Cu toate acestea, regulile de angajare, dezvoltare a carierei si in domeniul politicii salariale trebuie implementate atat la nivel central cat si la nivel teritorial. De asemenea, este necesara asigurarea unei pregatiri profesionale suplimentare pentru ofiterii si agentii in functie. Este necesar a fi adoptat un sistem coerent de colectare si analiza a statisticilor de la toate institutiile de aplicare a legii. Pregatirile in acest domeniu trebuie accelerate.

In ceea ce priveste lupta impotriva spalarii banilor sesizarile Oficiului acum pot fi folosite in instante. In perioada de rapoarte, peste    140 de sesizari au fost transmise PICCJ si 11 la DNA. In anul 2005, 11 persoane au fost condamnate pentru spalare de bani, dintre care la                2 persoane condamnarile sunt definitive. 15 alte dosare privind 39 de inculpati sunt in momentul de fata in instante. Cu toate acestea, eficacitatea luptei impotriva spalarii banilor continue sa fie viciata de catre coruptie, crima organizata si economia subterana. Inca lipsesc unele prevederi ale legislatiei secundare necesare implementarii eficiente a legii de combatere a spalarii banilor. Nu constituie inca o practica cercetarea si condamnarea infractiunii de spalarea de bani ca o infractiune independenta. Este in continuare necesara o imbunatatire a track-record-ului de implementarea a legislatiei de combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, cu exceptia sectorului bancar si a sectorului valorilor mobiliare. Sunt necesare resurse financiare suplimentare si expertiza, in special analisti financiari, in institutii relevante precum politie, parchete si instante pentru o coordonare mai buna intre entitati in sustinerea sistemului. Pregatirile din acest domeniu trebuie sporite.

In ceea ce priveste lupta impotriva drogurilor, eforturile pentru reducerea ofertei de droguri s-au intensificat in perioada de raportare inregistrandu-se o crestere a confiscarilor de 114% per total si cu 452% pentru drogurile de mare risc. De asemenea, a crescut numarul de traficanti de droguri condamnati.

Punctul National Focal are un personal suficient, dar este necesara imbunatatirea capacitatii manageriale. Constituirea unei capacitati administrative pentru toate institutiile implicate in implementarea strategiei nationale antidrog este inca incompleta, in special in diferitele institutii implicate in reducerea ofertei si cererii de droguri. Pregatirile in acest domeniu trebuie sporite.

In ceea ce priveste lupta impotriva fraudei si coruptiei, Romania a sporit lupta impotriva coruptiei si, in mod particular, a crescut cantitatea si calitatea unor cercetari ne-partizane in cazurile de coruptie la nivel inalt. Legile anticoruptie sunt implementate mult mai riguros. Eforturile de combatere a coruptiei si a comportamentului inadecvat din cadrul institutiilor de aplicare a legii au fost intensificate. Directia Generala Anticoruptie este complet operationala la nivel central, iar procedura de angajare a personalului la nivel teritorial este in desfasurare. Pe parcursul anului 2005 un numar de aproximativ 770 de dosare referitoare la presupuse acte de coruptie din cadrul politiei au fost inainte Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), o creste cu 133% fata de 2004, si peste 7.150 catre alte parchete. Astfel, in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, noul constituit DNA a inregistrat mai multe progrese in cele 7 luni de la constituire decat in anii precedenti. Autoritatea Nationala a Vamilor a adoptat un plan de actiune pentru lupta impotriva coruptiei si in anul 2005 a inaintat 29 de dosare catre parchete si a aplicat sanctiuni administrative in 195 de cazuri.

In continuare, cercetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt trebuie sa se desfasoare fara impedimente astfel incat nimeni sa nu se perceapa mai presus de lege. In ceea ce urmeaza, punerea sub acuzare, judecarea, condamnarea si sentintele descurajatoare trebuie desfasurate intr-o maniere sustinuta. Romania nu s-a aliniat inca in totalitate la prevederile celui de-al doilea Protocol al Conventiei din 1995 privind protectia Intereselor financiare ale Comunitatii si nu a introdus raspunderea penala a persoanei juridice. Per total, implementarea legislatiei existente in domeniul luptei impotriva coruptiei trebuie sa devina mai eficienta si sistematica. A existat o opozitie in Parlament impotriva altor masuri legislative suplimentare pentru combaterea coruptiei si coruptia ramane inca o problema larg raspandita in multe segmente ale societatii. Eforturi crescute si concrete sunt necesare urgent in acest domeniu din partea tuturor institutiilor de aplicare a legii si a membrilor sistemului judiciar.

Referitor la protectia datelor, legislatia este in momentul de fata in linii mari aliniata la acquis, desi agentiile de informatii si securitate trebuie inca incluse in procesul de supraveghere al Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. Din decembrie 2005, Autoritatea si-a imbunatatit semnificativ capacitatea administrativa prin angajarea celor 51 de functii inclusiv a expertilor din domeniu juridic, IT si in domeniul bugetar. Toate dosarele referitoare la protectia datelor detinute de catre Avocatul Poporului au fost transferate catre Autoritate. Astfel, resurse umane, financiare si tehnice adecvate sunt la dispozitia Autoritatii pentru ca aceasta sa-si indeplineasca atributiile. Parlamentul nu a numit inca vice-presedintele Autoritatii si nu exista registrul electronic a dosarelor privind protectia datelor. In general, Romania in momentul de fata dispune de legislatia si de capacitatea administrativa necesara pentru implementarea completa a acquis-ului.

In domeniul cooperarii judiciare in materie civila si penala, Romania a atins un nivel satisfacator al alinierii legislative si a semnat un acord de cooperare cu Eurojust in decembrie 2005. Un progres bun a fost inregistrat in ceea ce priveste reforma justitiei, in special in ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative. Totusi, capacitatea administrativa globala in ceea ce priveste numarul de personal si pregatirea profesionala nu este in conformitate cu cerintele. Romania trebuie sa ramana vigilenta la cazurile de comportament neadecvat din cadrul sistemului judiciar. Asigurarea unei interpretari consistente a legii va fi importanta in particular pentru sporirea increderii, temelia principiului recunoasterii reciproce. Numarul de contacte directe dintre judecatorii si procurorii romani si colegii lor din statele membre ale UE ramane limitata. Pregatirile in acest domeniu trebuie sporite.

Concluzii:

Progrese semnificative au fost inregistrate in ceea ce priveste politica in domeniul vizelor si Romania in momentul de fata in linii mari indeplineste angajamentele si cerintele asumate in cadrul procesului de negociere din acest domeniu. Cu toate acestea, trebuie asigurata o alinierea totala la lista pozitiva si negativa a UE si trebuie intreprinse pregatiri practice pentru introducerea regimului de vize cu Republica Moldova. Un progres insemnat a fost inregistrat in domeniul protectiei datelor personale si Romania dispune in prezent de legislatia si de capacitatea administrativa necesara implementarii acquis-ului. Progrese semnificative s-au inregistrat in pregatirea pentru acquis-ul Schengen si managementul viitoarelor frontiere externe ale UE, precum si in domeniul luptei impotriva fraudei si coruptiei. Aceste domenii necesita in continuare eforturi sporite si actiuni prompte in momentul de fata pentru a solutiona la timp deficientele. Romania trebuie sa urmareasca obtinerea de rezultate in lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile; sa previna si sa combata coruptia din cadrul institutiilor de aplicare a legii si sa adopte legislatia privind finantarea partidelor politice, sa existe posibilitatea verificarii declaratiilor de avere si sa introduca raspunderea penala a persoanelor juridice.

Unele progrese au fost obtinute in domeniul cooperarii politienesti si a combaterii crimei organizate, lupta impotriva spalarii banilor, luptei impotriva drogurilor si cooperarii judiciare in materie civila si penala. Eforturi sustinute sunt necesare pentru continuarea procesului de pregatire pentru personalul institutiilor de aplicare a legii; imbunatatirea facilitatilor de detentie ale politiei; stabilirea unui sistem coerent pentru gestionarea statisticilor privind criminalitatea de la toate institutiile de aplicare a legii; cercetarea spalarii banilor ca infractiune de sine-statatoare, imbunatatirea track-recordului de aplicare a legislatiei in domeniul combaterii spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism. Toate aceste domenii necesita in continuare actiuni prompte in momentul de fata pentru solutionarea deficientelor la timp pentru aderare.

4.4.25. Capitolul 25 - Uniunea vamala

Eforturile Romaniei de imbunatatire a capacitatii sale administrative si operationale au inceput sa dea roade. Functionarii de la Administratia Romana a Vamilor (ARV) au participat la stagii de formare intensive, in special cu privire la aplicarea legislatiei vamale. Sunt organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere vacante. In ianuarie, Romania a devenit parte la Conventiile CE-EFTA referitoare la procedura comuna de tranzit si simplificarea formalitatilor privind circulatia marfurilor.

Procentul reprezentat de operatiunile „green channel” a crescut semnificativ si a depasit obiectivul de 40% stabilit pe plan intern. Acest lucru a fost realizat in principal prin autorizarea operatorilor fiabili de pe plan local de a utiliza procedurile simplificate. Aplicarea uniforma si coerenta a procedurilor vamale in cadrul birourilor vamale a inregistrat progrese in mod deosebit. Utilizarea analizei de risc (inclusiv cu privire la controlul vamal posterior) a fost imbunatatita. Controalele vizeaza in principal operatiunile si transporturile de marfuri cu caracter riscant. ARV a demarat punerea in aplicare a unei strategii de dezvoltare a unui sistem informatic si a inregistrat progrese in ce priveste punerea in aplicare a schimbarilor si evolutiilor in domeniu. De la inceputul anului, Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) a devenit interoperabil cu sistemele UE. Strategia anti-coruptie a ARV s-a concentrat asupra dezvoltarii unor proceduri simplificate si asupra cresterii utilizarii sistemului informatic in cadrul operatiunilor de vamuire. Astfel de masuri au dus la scaderea oportunitatilor de coruptie. In paralel a fost depus un efort concentrat in vederea identificarii functionarilor vamali implicati in activitati ilegale si un numar de masuri disciplinare au fost deja adoptate. Operatorii economici continua sa confirme existenta unor imbunatatiri semnificative cu privire la operatiunile ARV. Aceasta ar putea sa-si continue politica de facilitare a procedurii de vamuire pentru operatorii fiabili si sa-si concentreze activitatea de control asupra operatiunilor riscante, in special a celor din portul Constanta si de la frontiera externa viitoare.

Valoarea bunurilor contrafacute confiscate este in continua crestere, mai ales datorita imbunatatirii controalelor in portul Constanta. Ameliorarea controlului la frontiera, precum si cooperarea cu alte organisme avand competente aflate in legatura cu acest domeniu ar face posibila reducerea timpului de asteptare la frontiera. In general, pregatirile sunt avansate.

Concluzii:

Romania a facut progrese semnificative in ce priveste consolidarea capacitatii sale administrative si operationale. Romania indeplineste la ora actuala cerintele ce reies din negocierile de aderare in domeniul uniunii vamale. Pregatirile ar trebui sa fie terminate la data aderarii, daca este mentinut ritmul actual. In acest sens, Romania trebuie sa progreseze in acelasi ritm in ce priveste pregatirea sistemelor informatice ramase in vederea realizarii interoperabilitatii cu sistemele europene la data aderarii. Pentru ARV, lupta anti-coruptie trebuie sa ramana o prioritate de prim rang si, in acest scop, ARV trebuie sa introduca sistemul informatic existent in toate birourile vamale, pentru a permite alocarea aleatorie a lucratorilor vamali pentru activitatile de control al documentelor sau de control fizic. Formarea la toate nivelurile in cadrul administratiei vamilor trebuie sa continue.

4.4.2 Capitolul 26 - Relatiile externe

Romania a trebuit sa-si concentreze eforturile suplimentare in directia asigurarii faptului ca exista capacitatea pentru implementarea totala si aplicarea acquis-ului comunitar in acest domeniu pana la aderare si realizarea unor pasi decisivi, ca masura de urgenta, spre renegocierea sau abrogarea tratatelor sale de investitii bilaterale in deplina conformitate cu obligatiile sale de membru al UE.

Trebuia, de asemenea, sa fie pus in practica un mecanism de evaluare atenta a intregii legislatii legate de comert pentru asigurarea faptului ca acestea sunt compatibile cu obligatiile internationale ale Romaniei. Atentia a trebuit sa fie acordata in continuare asigurarii faptului ca angajamentele luate in procesul de negociere sunt respectate.

Masurile-cheie au inclus pana la data aderarii:

- Aducerea tratatelor bilaterale de investitii in conformitate cu obligatiile asumate prin Tratat;

- Alinierea completa a Romaniei la reglementarile CE privind bunurile cu dubla utilizare;

- Dezvoltarea progresiva a politicii de cooperare pentru dezvoltare, in conformitate cu liniile directoare ale CE.

4.4.27. Capitolul 27 – Politica Externa si de Securitate Comuna

Romania a trebuit sa isi concentreze eforturile in directia asigurarii faptului ca orientarile sale de politica externa au ramas conforme cu dezvoltarile din cadrul politicii externe si de securitate a UE, a adoptarii legislatiei privind sanctiunile economice si finalizarea dezvoltarii structurilor administrative. In special, Romania a trebuit sa se asigure ca politicile sale nationale sunt conforme cu pozitiile comune ale UE, si trebuia sa apere aceste pozitii in forurile internationale. In acest context, o atentie speciala a trebuit acordata acordului bilateral semnat cu SUA in august 2002 privind nepredarea cetatenilor fiecarei parti catre Curtea Penala Internationala, si care nu era in acord cu principiile directoare stabilite de Consiliul din 30 septembrie 2002. Atentia trebuie sa fie indreptata in directia asigurarii faptului ca angajamentele luate in acest proces sunt respectate.

4.4.28. Capitolul 28 - Controlul financiar

In ce priveste controlul financiar intern public, Romania a inregistrat progrese prin punerea in aplicare a strategiei sale generale in domeniu, in vederea adoptarii standardelor internationale si a celor mai bune practici ale UE. Formarea inspectorilor si a auditorilor interni este intensiva si continua sa se desfasoare, dar trebuie sa fie imbunatatita mai departe, in special in ce priveste analiza de risc si achizitiile publice.

In domeniul auditului extern, legea organica privind Curtea de Conturi, care reflecta modificarile constitutionale din octombrie 2003, nu a fost inca adoptata. Noua lege ar trebui sa contina o dispozitie privind asigurarea independentei financiare a Curtii. Formarea eficienta a functionarilor de la toate nivelurile este necesara. Curtea trebuie sa-si finalizeze raportul cu privire la metodologia de audit in vederea dezvoltarii si aplicarii generalizate a standardelor de audit INTOSAI si a liniilor directoare de punere in aplicare ale UE.

Calitatea activitatii de audit nu se ridica la nivelul standardelor, iar structurile de audit intern nu au fost inca complet integrate in managementul financiar curent. Aptitudinile functionarilor avand functii de conducere in cadrul camerelor de conturi de pe plan local nu sunt suficient dezvoltate. Asumarea obiectivelor urmarite de catre Curte trebuie sa aiba loc pe toate planurile, inclusiv pe plan local. Pregatirile in domeniul auditului extern trebuie sa fie intensificate.

In ce priveste managementul fondurilor de pre-aderare si a viitoarelor fonduri structurale, Romania a solicitat participarea la sistemul de punere in aplicare descentralizata (EDIS) la sfarsitul anului 2005: trei dintre cele patru organisme de implementare ISPA (Oficiul central de plati si contractare PHARE, Compania nationala de autostrazi si drumuri nationale si Compania nationala de cai ferate) functionau in conformitate cu EDIS. Al patrulea organism de implementare, Agentia Dunarea, a fost si el pus in functiune, dar are un camp restrans de activitate. Descentralizarea completa a sistemului trebuie sa fie asigurata.

In ce priveste fondurile PHARE, pregatirile in domeniul managementului fondurilor structurale au fost finalizate pentru doua organisme de implementare, iar procesul de acreditare finala este in curs de desfasurare. Cu toate acestea, un organism de implementare, si anume Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a inregistrat intarzieri. Pregatirile in acest sens trebuie sa fie urgentate.

Romania continua sa puna in aplicare Strategia Nationala Anti-coruptie si de protectie a intereselor financiare ale UE. Au fost incheiate acorduri intre Departamentul National Anticoruptie (DNA) si diferite organisme de implementare, in vederea imbunatatirii coordonarii luptei  anti-coruptie. Un alt acord a fost incheiat cu OLAF, in scopul desfasurarii unor anchete comune. Salariile personalului DNA au fost marite cu 75% in decembrie 2005. Numarul posturilor de consultanti financiari din cadrul DNA a crescut de la 26 la 45, din care 42 sunt ocupate in prezent.

Cooperarea cu OLAF este satisfacatoare; acordul incheiat intre DNA si OLAF evidentiaza dorinta de realizare a unor anchete comune. Procesul de constituire a DNA este aproape de finalizare, dar activitatea de ancheta ar putea fi imbunatatita.

Concluzii:

Au fost inregistrate progrese semnificative in ce priveste protectia intereselor financiare ale UE. Pregatirile in acest domeniu pot fi finalizate pana la data aderarii, cu conditia mentinerii ritmului actual de pregatire. Romania indeplineste in general, la ora actuala, cerintele ce reies din negocierile de aderare in acest domeniu.

Pot fi observate progrese in domeniul controlului financiar intern public, al auditului extern si al managementului fondurilor de pre-aderare si al viitoarelor fonduri structurale. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate, tinand cont de faptul ca pentru atingerea unor asemenea rezultate sunt necesari mai multi ani si depunerea unor eforturi sustinute, exercitate in conformitate cu strategiile adoptate. Romania trebuie sa-si continue eforturile in vederea consolidarii rezultatelor obtinute si a asigurarii durabilitatii acestora, in special in domeniul raspunderii organelor de conducere si al consolidarii organizarii administratiei publice competente in acest domeniu. Sunt necesare eforturi sustinute in aceasta privinta.

4.4.29. Capitolul 29 - Prevederile financiare si bugetare

Romania a trebuit sa isi concentreze eforturile in vederea pregatirii aplicarii acquis-ului privind resursele proprii si crearii unui cadru pentru asigurarea unor fluxuri financiare transparente si eficiente de la si catre bugetul UE. Tara noastra a trebuit sa continue implementarea ESA-95 si sa acorde atentie speciala imbunatatirii calitatii si metodologiei calcularii PNB si a conturilor nationale, asigurand exhaustivitatea acestora dar si sa imbunatateasca calcularea bazei TVA.

Masurile-cheie au inclus pe termen scurt crearea capacitatii efective de implementare a mecanismelor bugetare multi - anuale definite in Legea finantelor publice, in special pentru asigurarea co-finantarii instrumentelor de preaderare si intarirea unitatii de coordonare a resurselor proprii din MFP, iar pe termen mediu continuarea eforturilor de aliniere a principiilor si regulilor bugetare la standardele generale aplicabile in Comunitate, imbunatatirea conformitatii statisticii conturilor nationale cu ESA, asigurarea capacitatii administrative adecvate pentru colectarea si transferul viitoarelor resurse proprii ale UE catre bugetul comunitar in timp util, precum si continuarea eforturilor de infiintare a unor instrumente eficiente pentru combaterea fraudei referitoare la TVA si taxe vamale.

4.4.30. Capitolul 30 - Institutii

4.4.31. Capitolul 31 - Diverse

5. Relatiile Uniunii Europene cu state din intreaga lume

Uniunea Europeana este un conglomerat de natiuni care se dezvolta rapid. Din punct de vedere economic, Uniunea Europeana este de mult timp o superputere. Totusi, din punct de vedere politic nu apare intotdeauna omogena. Cu toate ca peste 100 de natiuni au reprezentante diplomatice la sediul  Uniunii Europene de la Bruxelles, iar Uniunea Europeana are, la randul ei, reprezentanti in toate colturile lumii, politica externa este inca atributia fiecarui stat in parte si nu este inca trasata de o strategie complet europeana. Totusi, acest lucru nu inseamna ca Uniunea Europeana este o comunitate economica fara nici o perspectiva comuna de ordin politic.

Obiectivele stabilite in momentul infiintarii Uniunii Europene erau in mod clar de natura politica. Prin crearea unei comunitati a natiunilor si printr-o integrare economica aflata constant in expansiune, orice eventual conflict armat intre aceste tari ar trebui evitat. Acest lucru este de fapt realizat - intr-o regiune marcata de razboaie mai mult decat oricare alta. Lungul drum catre uniunea politica ar trebui sa treaca printr-o uniune economica. 

5.1. Relatiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii

Pentru SUA, a carei putere economica si politica a fost dintotdeauna un exemplu de urmat in formarea Uniunii Europene, Europa apare ca un aliat care are acelasi sistem de valori. Statele Unite au sustinut intotdeauna transformarea Europei intr-o Uniune  Europeana si a apreciat UE ca fiind un partener democratic stabil. 

Totusi, din punct de vedere politico-economic, UE este unul dintre cei mai puternici adversari ai Statelor Unite. Conflicte grave, rezultate in urma politicilor comerciale intre SUA si UE, ca de exemplu cele privind importul european de produse agricole sau sprijinirea industriei aeronautice europene prin subventii publice, sunt consecinte ale acestei situatii. Datorita relatiilor politice stranse si intereselor strategice comune – aproape  toate tarile Uniunii au legaturi cu SUA in cadrul Aliantei Nord-Atlantice – aceste conflicte comerciale au putut fi solutionate intotdeauna. 

Nu este posibila trasarea unei linii clare de demarcatie intre  relatiile economice si cele politice. In orice caz, e posibil ca interese politice fundamentale – ca, de exemplu, extinderea modelului democratiei occidentale in alte regiuni ale lumii – sa contribuie la o mai rapida depasire a conflictelor legate de politicile comerciale. 

In 1995, intalnirea la nivel inalt UE - SUA a adoptat Noua Agenda Transatlantica alaturi de un Plan de Actiune comun al UE si SUA. Edificarea pe baza mecanismelor de consultare stabilite prin Declaratia Transatlantica din 1990, Agenda si Planul de actiune, transforma relatia dintr-una pur consultativa, in una de actiune comuna in 4 sfere largi - sa promoveze pacea, stabilitatea, democratia si dezvoltarea in intreaga lume, sa reactioneze la provocari globale, sa contribuie la evolutia comertului mondial catre relatii economice mai stranse, sa creeze punti de legatura intre cele doua maluri ale Atlanticului. 

Pentru a sprijini si mai mult comertul intre cele doua laturi ale Atlanticului, Agenda a creat noua piata transatlantica in cadrul careia ambele parti se vor stradui sa reduca treptat sau sa elimine barierele care impiedica  fluxul de bunuri, servicii si capital dintre ele. Procesul a fost puternic sustinut de Dialogul de Afaceri Transatlantic, un forum in cadrul caruia conducatorii de companii atat din UE, cat si din Statele Unite, identifica principalele obstacole din calea comertului transatlantic si traseaza planuri recomandate  de actiune.

5.2. Relatiile Uniunii Europene cu statele din Europa de Est

Vazuta din perspectiva politica, Europa de Est prezinta un mare interes pentru UE. Dupa caderea comunismului, exista cu adevarat in istoria lumii sansa unificarii Europei pe cale pasnica. Dar in acelasi timp, independent de o posibila extindere catre est a Uniunii, consolidarea democratiei si dezvoltarea pietelor libere reprezinta o preocupare majora a UE. 

Uniunea Europeana a fost creata in primul rand pentru a asigura pacea in Europa. Acest obiectiv a fost atat de bine realizat incat stabilitatea pacii in aceasta regiune a devenit un fapt firesc. Este in interesul intregii Europe ca tarile din Europa de Est, care au suportat o schimbare radicala, sa se integreze acestui sistem de cooperare pasnica, care functioneaza foarte bine. Cu cele 25 state membre ale sale, Uniunea Europeana reprezinta o zona de stabilitate politica, in care au fost create mecanisme pentru a permite fiecarei tari sa-si prezinte interesele, fara a da nastere unor conflicte intre natiuni sau ca tarile mai mici sa fie dezavantajate. 

Uniunea Europeana in cadrul careia fiecare stat membru, indiferent de marimea sa, are ocazia de a se face auzit, reprezinta pentru tarile din Europa de Est o comunitate unita la care ele sunt extrem de dornice sa ia parte, dovada fiind acum interesul Croatiei, Ucrainei, Moldovei si, mai recent, Muntenegrului pentru o eventuala aderare la Uniune, in acele tari care inca nu au depus cerere de aderare deplina, au loc discutii privind sansele si momentul unei eventuale aderari. 

Comunitatea Europeana era la vremea crearii sale o uniune de 6 state. Astazi, Uniunea Europeana numara 25 state, iar procesul de unificare continua. Democratiile central si est europene, care s-au nascut in urma prabusirii blocului comunist, au asteptat, de multe ori solidar, sansa de a participa la formarea UE.

Extinderea catre Est a Uniunii Europene a fost numai o chestiune de timp. Exista o intelegere deplina intre sefii de guverne din tarile membre UE in ceea ce priveste sansele considerabile, cat si necesitatea extinderii cu si mai multe state decat in prezent a Uniunii, costurile extinderii reprezentand o problema de interes major pentru UE.

5.3. Relatiile Uniunii Europene cu statele din Asia

Asia este regiunea cu cea mai rapida evolutie din lume. O medie a cresterii economice de 8,6 % si un potential care se dezvolta rapid, ne obliga sa concluzionam ca, pe viitor, regiunea economica asiatica va reprezenta una dintre pietele cele mai importante. Uniunea Europeana este mai degraba slab reprezentata pe piata asiatica, comparativ cu prezenta ei pe piata      nord - americana. De aceea, scopul Uniunii Europene este sa–si asigure un segment din evolutia pietei asiatice in urmatorul deceniu, pentru a-si putea mentine pozitia importanta pe care o detine in cadrul economiei mondiale. Succesul economic al tarilor din Asia le ofera, de asemenea, o mai mare influenta politica. De aceea, este si mai important ca Europa sa poata infrunta acest bloc economic ca un tot unitar, intrucat impunerea anumitor reguli comerciale este mult mai grea pentru o singura tara, decat pentru UE.

Tarile europene nu pot sa reactioneze fata de succesul ametitor al unor produse asiatice – de la camere  video si aparate de fotografiat la copiatoare - lansand pe piata asiatica  produse de o calitate similara. O strategie comuna pentru promovarea exporturilor in Asia si pentru crearea de presiuni asupra tarilor de aici pentru a-si deschide piete pentru produsele europene, in aceeasi masura in care UE le-a deschis pe ale sale, reprezinta premise necesare pentru  companiile europene in tentativa lor de a dobandi o pozitie ferma in aceasta regiune. UE a lansat deja o serie de programe promotionale pentru a sprijini intreprinderile europene in incercarea lor de a se impune pe piata asiatica. 

Perspectivele unui comert si a unei productii la scara planetara au fost intunecate intr-o oarecare masura de criza financiara asiatica, criza care se extinde de la jumatatea lui 1997 dinspre Thailanda catre alte piete care abia incep sa apara. In tarile asiatice direct afectate de criza financiara, combinatia dintre deprecierea masiva a monedei nationale, probleme ale balantei de plati in sectorul bancar si conditiile restrictive de credit exercita o presiune contradictorie extrem de puternica asupra economiei reale. Activitatea economica este, de asemenea, incetinita si in alte tari asiatice in care sunt evidente legaturile comerciale cu economiile cel mai grav afectate de criza si de deteriorarea generala a impresiilor investitorilor. In cele mai multe dintre aceste tari, perioada de refacere ar putea fi destul de indelungata, iar prognozele privind cresterea economica in Asia nu sunt foarte optimiste.

5.4. Relatiile Uniunii Europene cu tarile lumii a treia

Desi UE este mai degraba interesata de tarile din imediata ei apropiere, ea incearca, de asemenea, sa ofere asistenta tarilor din lumea a treia pentru a-si rezolva imensele probleme cu care se confrunta. Intrucat de cele mai multe ori nu este de dorit un amestec in problemele politice si structurale ale tarilor din lumea a treia, obiectivele politice ale UE sunt foarte greu de realizat, si anume promovarea democratiei, respectarea drepturilor omului si intarirea cooperarii internationale. Intr-o astfel de situatie, singurul sprijin pe care UE il poate oferi acestor tari se poate realiza prin folosirea propriilor mijloace de ajutor pentru dezvoltare, folosite direct pentru crearea de structuri care sa functioneze. 

Asistenta oferita de Comunitatea Europeana si statele sale membre reprezinta  43% din  ajutorul mondial pentru dezvoltare. In afara de ajutorul pe termen scurt constand in alimente, ajutor care se acorda in situatii speciale de urgenta, politica ajutoarelor pentru dezvoltare este orientata catre cooperarea pe termen  lung. Proiectele de ajutor pentru dezvoltare ar trebui sa contribuie la imbunatatirea conditiilor de viata intr-o anumita regiune. 

Totusi, asa cum s-a aratat, programele de ajutor pentru dezvoltare, oricat de importante ar fi din punct de vedere al demonstrarii solidaritatii internationale - sunt de folos numai la o scara redusa si pot realiza programe individuale remarcabile. Totusi, ajutoarele pentru dezvoltare nu pot forma niciodata o baza suficienta pentru progresul economic. De aceea, si pentru tarile lumii a treia, liberul schimb prezinta o deosebita importanta. 

In cadrul acordului de la Lome, capitala statului Togo, UE a garantat scutirea de la plata taxelor vamale a  unui numar de 69 de tari din Africa, Caraibe si Oceanul Pacific, la intrarea in UE a bunurilor provenind din aceste tari, si a promis sa renunte la introducerea de restrictii cantitative. Desi numeroase produse agricole sunt excluse din acest aranjament special, aceasta asigurare are o importanta majora pentru cele mai importante tari aflate in curs de dezvoltare. Pentru o tara care depinde in mare masura de exportul de materii prime si produse, introducerea de taxe vamale si alte restrictii pot avea consecinte dezastruoase, in special pentru produsul respectiv. In afara acestui acord, a fost de asemenea dezvoltat un sistem care stabilizeaza castigurile din exportul unor materii prime din aceste tari.

Acordurile care asigura liberul schimb sunt de o mare importanta pentru tarile aflate in curs de dezvoltare, intrucat pentru tarile lumii a treia, UE este cea mai mare piata de desfacere pentru produsele lor. Accesul la o arie economica atat de extinsa, mai ales pentru aceste tari, dezvoltarea economica ale carei prime rezultate se vad deja, reprezinta o premisa importanta pentru a continua pe acest drum.



[1] Popescu, Florentina: Argumente pro si contra integrarii Romaniei in Uniunea Europeana Revista romana de economie, an. XI, No. 1, 2001, pag. 77-92;

[2] Popescu, Florentina: Semnificatia proceselor de integrare economica, Revista romana de economie, an. X, nr. 2, 2000, pag. 265-278;

[3] De la aproximativ 100.000 la inceputul anilor 90 la 31.107 in iunie 2006;

[4] De la 30.572 in 2000 la 49.480 in iunie 2006;

[5] De la 4.029 in 2000  la 1563 in 2006;








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 668
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site