Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Liberalismul

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PIATA INTERNA UNICA
CONCEDIEREA COLECTIVA IN SPATIUL ROMANESC SI COMUNITAR
Politica Europeana de Vecinatate
Protectia sociala. Concept, obiective, dimensiuni
Evolutia Comunitatilor Europene - Tratatul de la Maastricht
Ucraina
Comisia europeana
Bazele teoretice ale bunastarii sociale. Concepte
Functiile Parlamentului
FACTORII DETERMINANTI AI MIGRATIEI

Liberalismul

            Liberalismul este un model individualist centrat pe particular ( spre deosebire de marxism, spre exemplu).



             

                                                               STAT

Doar zonele de interferenta sunt reglementate prin lege

J.S.Mill introduce principiul “vatamarii”:

q      “self-regarded acts” = orice actiune care nu e vatamatoare pentru altii si nu intra in sfera de actiune a statului,

q      “other-regarded acts” = actiunile care ii privesc pe altii.

Probleme ridicate de acest sistem: cand trebuie sa actioneze statul? Inainte sau dupa ce se actioneaza?

Th.Green (influentat de Hegel) propune alt model. Pentru el exista 2 tipuri de libertate:

a)     exista o sfera in care statul nu are voie sa intervina – libertate negativa.

b)    Libertate pozitiva – libertatea de a-mi gasi un loc de munca, de a-mi alege conducatorul.

Diferenta dintre cele 2 libertati: statul trebuie sa-mi creeze un cadru.

Consecinta teoriei lui Green: interventia statului pt ca eu sa-mi exercit libertatile pozitive. Statul in teoria de dupa Green e un stat pozitiv.

PLURALISMUL POLITIC

Liberalismul e partizan pluralismului politic pt ca pluralismul politic reprezinta o pluralitate de grupuri cu conceptii diferite ( nu de indivizi).




Pt liberali, statul nu are nevoie de cadrul de actiune al grupurilor, care sa reprezinte interesele civile. Statul are nevoie de un cadru care sa reprezinte interesele individuale (indivizii sa-si sustina singuri interesele). – VIZIUNE CLASICA

Dupa, liberalismul a fost obligat sa se acomodeze cu pluripartidismul. Dar acomodarea a avut loc prea tarziu, sfarsitul secolului 19, cand liberalismul politic era deja in declin.

DOCTRINA ECONOMICA A LIBERALISMULUI

Doctrina economica a liberalismului nu are un sfarsit fericit.

Liberalismul ca doctrina economica e creatorul a 2 idei economice care actualmente sunt niste axiome:

q      Economia de piata.

q      Capitalismul.

MERCANTILISMUL: este o teorie a economiei capitaliste dirijate de catre stat. Pt un mercantilist cel mai important era ca statul sa dispuna de rezerve cat mai mari de aur (aurul e obtinut prin comert). E de asemeni importanta dezvoltarea industriei (manufacturile), dar pentru dezvoltarea sa e nevoie de ajutorul statului. Fara teoriile mercantiliste nu ar exista modernitate. Mercantilismul doreste lichidarea adversarilor –statul – razboi.

FIZIOCRATII: (‘56-’76) – Turgot, Quesnay, Rousseau - pun accentul  pe proprietate, pe siguranta proprietatii si pe libertate. Ei nu cred ca statul trebuie sa intervina: LAISSEZ FAIRE – libertatea comertului, si LAISSER PASSER – desfiintarea vamilor. Pt fiziocrati, principala ramura era agricultura, nu industria sau comertul – CONCEPTUL DE PRODUS NET (diferenta dintre ceea ce produce si ceea ce consuma un stat). Agricultura era singura care ducea la cresterea produsului net. Acest accent pe agricultura e marele defect in construirea unui model capitalist.

ADAM SMITH  in secolul 19 nu neaga economia fiziocratilor, dar adauga marea incredere in om – incredere in tehnologie ca produs al omului. El considera ca Dumnezeu i-a creat pe oameni egali, deci ei au nevoi egale, dar interesele nu sunt egale, de unde rezulta dorinta de imbogatire – oamenii se angajeaza in actiuni economice in care fiecare isi vede interesul. Dar datorita unei actiuni a “mainii invizibile, binele individual se transforma in binele comun. E caracteristica lui Smith neincrederea in stat.

DAVID RICARDO un schimb comercial este mereu avantajos.

SAY legea debuseelor – atunci cand creezi o marfa creezi un debuseu, datorita faptului ca marfa se va vinde.

T.MALTHUS in secolul 19 – productia creste in proportie cu cresterea populatiei. El spune ca legea debuseelor e gresita, deoarece s-ar putea ca oamenii sa nu cumpere – criza de supraproductie.

J.S.MILL : este tributar ideilor lui Ricardo. El trage inapoi economia, ducand-o la stadiul din 1800.

LIST : economia nu se poate dezvolta fara interventia statului. Propune ideea de politici protectioniste, care trebuie sa promoveze economia autohtona, astfel incat ea sa concureze cu cea nationala. El pune accent pe economiile nationale, iar pt el statul national e fundamental, si nu individul – dubii ca e liberal.

In jurul anilor 1900, democratia si economia de piata par sa fie instalate.

LIBERTARIANISM: SPENCER – statele au trecut de la o ordine de tip militar, la una de tip industrial.

Urmasii reinvie triada: proprietate, libertate, libertatea proprietatii.

TEORIA ECONOMICA MARGINALISTA: Jevons, Menger, Wallras – valoarea unei productii nu e data de costurile productiei, ci de utilitatea lui.

MARSHALL  doreste sa gaseasca o cale de mijloc intre teoria clasica si cea marginala.

MISES + MARX – au creat economia ca stiinta pe care o cunoastem azi: Marx ca metodolog, iar Mises in ceea ce priveste scopul.

HAWEC: 1) daca statul intervine in economie, el nu se va mai opri, 2)nu e bine pt economie datorita legii redistribuirii.

SCOALA DE LA CHICAGO: devine o scoala libertariana (Friedman, Stiegler).

KEYNES elevul lui Marshall.

Monetarismul: a) trebuie reglementata cantitatea de piata ca sa oprim inflatia, b) piata interna si internationala trebuie sa fie libera. – este aplicat practic, dupa 1974 (dupa criza petrolului).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 385
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site