Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Ocupare: grupe de indicatori. Evolutia ocuparii in perioada 1990-1992 in Romania. Politica de crestere a ocuparii populatiei in perioada 2002-2005.

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Evaluarea performantelor. Generalitati
POLITICA AGRICOLA COMUNA
SISTEME DE SUPRAVEGHERE SI DE MONITORIZARE A TERORISMULUI
LIBERALISMUL ECONOMIC
CAMERA DEPUTATILOR - PREZENTAREA INSTITUTIEI, SISTEMUL ORGANIZATORIC
Sistemul politic
DILEMA MONEDA UNICA – MONEDA COMUNA : ROLUL PLANULUI DELORS
Programul national pentru agricultura si dezvoltare rurala
Principalele prevederi ale Conventiei Schengen si ale Cataloagelor de recomandari si bune practici
PARADIGME NOI IN RELATIILE INTERNATIONALE

Ocupare:  grupe de indicatori. Evolutia ocuparii in perioada 1990-1992 in Romania. Politica de crestere a ocuparii populatiei in perioada 2002-2005.

Studierea acestui domeniu este necesar pentru a da raspunsuri, initial, unor aspecte cu caracter preponderent economic si, ulterior, si unora cu caracter social.



            Punctul de reper in alegerea indicatorilor care sa permita relevarea principalelor aspecte cu caracter social ale ocuparii il reprezinta semnificatia ocuparii unui loc de munca de catre persoane apte de munca. Exercitarea dreptului de munca, ocuparea unui loc de munca de catre toate persoanele apte si obtinerea, pe aceasta baza, a unui castig ce permite satisfacerea nevoilor de trai, calitatea conditiilor de munca si satisfactia individului in viata de munca sunt aspecte deosebit de importante ale bunastarii.

            In cadrul acestui domeniu se pot distinge patru grupe de indicatori:

a) Gradul de participare a fortei de munca la productia sociala – indicatorii din aceasta grupa reflecta modalitatea de intelegere si actiune privind exercitarea dreptului la munca, drept fundamental al omului. Astfel, ei sunt o expresie a masurii in care populatia in varsta apta de munca este incadrata in procesul productiei sociale. Detalierile pe grupe de varsta, sexe, medii, ramuri, judete, forme de proprietate, etc., permit analiza comparativa cu numarul fortei de munca disponibile, caracteristicile principale ale ocuparii, rezervele de crestere a gradului de ocupare, categoriile de populatie care ridica probleme in aceasta privinta. Analiza acestor date poate sugera directiile de actiune pentru asigurarea unui grad inalt de ocupare a fortei de munca disponibile, utilizand instrumente economice si sociale, pentru flexibilizarea procesului de ocupare, astfel incat sa fie satisfacute concomitent cerintele utilizarii eficiente a fortei de munca.

            Indicatorii referitori la ocupare permit:

·        evidentierea acelor categorii de populatie la care se manifesta fenomenul de somaj sau ocupare partiala, in profil de ramura, teritorial, etc., sugerand directii de actiune pentru solutionarea acestei probleme;

·        calcularea ratei de dependenta intr-o formula mai rafinata, foarte utila pentru elaborarea unor masuri de politica sociala in domeniul securitatii sociale, al invatamantului, etc.

            Indicatorii referitori la forta de munca intrata pentru prima data pe piata muncii si cei care reflecta parasirea definitiva a locului de munca prin pensionare sau deces ofera informatii privind principalele fluxuri spre si dinspre forta de munca, iar legatura cu noii absolventi pe diferitele trepte de invatamant permite comparatii intre necesarul si disponibilitatea de locuri de munca, element important in realizarea unui echilibru pe acest plan.

            Indicatorii privind speranta vietii de munca constituie o masura utila pentru conturarea modelului de ocupare, pentru caracterizarea posibilitatilor de castig si de garantare a resurselor pentru existenta.

b) Somajul – indicatorii cuprinsi in aceasta grupa pot semnala prezenta sau absenta posibilitatilor de ocupare pentru anumite categorii de forta de munca, unele caracteristici ale categoriilor de populatie ocupata la care se manifesta un fenomen de somaj pronuntat. Pot indica, de asemenea, ramurile de activitate, profesiile care se confrunta cu o lipsa sau cu un surplus de locuri de munca. Corelati cu indicatorii referitori la calificare, remunerare, varsta, sex, conditii de munca, etc.

c) Remunerare. Pentru a furniza indicatii asupra veniturilor din munca si asupra legaturii lor cu bunastarea este necesara elaborarea de indicatori care sa reflecte marimea veniturilor din remunerare in preturile curente si constante, pentru diferite categorii de populatie ocupata, clasificate pe ramuri de activitate, sexe, profesie, etc.

            Nivelul realizat al castigului poate sa difere foarte mult. De aceea, construirea unor indicatori care sa reflecte diferentele in ceea ce priveste nivelul castigului pentru diferitele categorii de populatie ocupata este foarte importanta pentru formularea unor masuri de politica a veniturilor, care sa vina in sprijinul realizarii obiectivelor, atat in domeniul ocuparii, cat si in cel al nivelului de trai.

            Analiza veniturilor din munca in contextul mai general al formarii veniturilor la nivelul familiilor, al gospodariilor, ofera puncte de sprijin pentru elaborarea unor masuri in domeniul mai vast al veniturilor populatiei.

d) Conditii de munca – indicatorii din aceasta grupa definesc calitatea vietii de munca. Indicatorii privind timpul consacrat muncii se refera la numarul mediu de ore efectuate saptamanal de persoanele ocupate. Acestia se refera la:

-         categoriile de populatie ocupata care beneficiaza de durate mai mici ale saptamanii de lucru sau care lucreaza un numar mai mare de ore decat durata normala a saptamanii de lucru;

-         relatia ce se formeaza intre timpul lucrat de diferitele categorii de populatie si nivelul salariului sau al veniturilor totale din munca;

-         situatiile care duc la reducerea timpului de munca si concomitent la reducerea venitului din acest motiv; sunt esentiale informatiile privind cauzele care au condus la diminuarea timpului de munca pentru diferitele categorii de persoane ocupate.

            O cauza a neutilizarii timpului de munca este absenteismul. Evidentierea sa permite constatarii privind cauzele acestuia si posibilitatile de diminuare a lui prin masuri de politica economica si / sau sociala.

            Din reglementarile legale se pot obtine date privind numarul de zile de concediu de odihna pentru salariati, precum si numarul total de zile libere. Extinderea calculului indicatorului asupra intregii populatii ocupate ar oferi informatii referitoare la timpul total de munca si de odihna al populatiei ocupate, aspecte importante ce influenteaza bunastarea, calitatea vietii.

Cei mai multi dintre indicatorii sociali disponibili reflecta media. Indicatorii medii au o anumita semnificatie; ei ascund insa, mari discrepante in interiorul sistemului social. Dezagregarile sunt putine, iar rezultatele calculelor devin disponibile cu mare intarziere, astfel incat fenomene evidente nu pot fi analizate din lipsa de informatie. De aici, necesitatea lansarii unui program tehnic de indicatori sociali, care sa finalizeze cu un compendium de indicatori.

Evolutia ocuparii in perioada 1990-1992 in Romania. In anii ’90, in Romania, structura ocuparii populatiei s-a schimbat esential fata de perioada anterioara.  Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare a populatiei sub aspectul volumului, structurii, si a determinat adaptarea unei noi politici a ocuparii. Ocuparea fortei de munca a devenit una din zonele cele mai tensionate ale tranzitiei. Romania s-a confruntat cu o criza a ocuparii fortei de munca, in conditiile declinului economic instalat in ultimul deceniu. Privatizarea si restructurarea economiei romanesti au influentat semnificativ piata muncii, determinand masive disponibilizari si aparitia fenomenului de somaj. Involutiile din economie au restrans posibilitatile de ocupare; numarul populatiei active si  ocupate, respectiv rata de activitate si de ocupare, s-au redus, iar somajul s-a cronicizat.

·        Scaderea dramatica a numarului de salariati: din 1900 pana in 2000, numarul de salariati s-a redus la aproape jumatate.

·        Persoanele eliberate din sistemul salarial s-au distribuit in urmatoarele directii:

o       Au trecut in somaj. Intr-o perioada scurta a aparut un nivel substantial al somajului ajungand in 1999 la 11,8%, iar in 2000 la 10,5%, scazand insa in 2001 la 8,6%.

o       Au iesit la pensie, adesea inainte de limita legala, fapt care a incarcat sistemul de asigurari sociale, fara ca intotdeauna sa se fi produs si o detensionare corespunzatoare a pietei muncii: multi pensionari cumuleaza pensia cu salariul

o       Destul de multi, in lipsa locurilor de munca „adevarate” cauta o sursa de castig in economia subterana, cu costurile si riscurile specifice ale acesteia.

o       In fine, unii s-au retras in ocupatii agricole, practicand insa mai degraba o agricultura de supravietuire.

·        Somajul la tineri este relativ ridicat, datorita lipsei de locuri de munca disponibile. In ultimii ani (1996 – 2000) s-a produs chiar o reducere a ocuparii grupelor foarte tinere de varsta (15- 24 ani) de la 13,8% la 11,8%,  paralel cu cresterea ponderii, pana aproape de 10%, a persoanelor care au depasit varsta de 65 ani.

·        Aparitia unui un larg segment de someri cronici. Datelor statistice BIM indica faptul ca durata medie a somajului tinde sa creasca, fiind diferita pe grupe de varsta. In anul 2000, aceasta a fost de 18 de luni, in crestere cu 2 luni fata de 1999; in acelasi an 51,5% din numarul somerilor BIM erau in somaj de mai mult de un an, iar peste 24% de mai mult de 24 de luni.

·        Rata totala de ocupare a populatiei (numarul persoanelor ocupate la 1000 de locuitori) a scazut continuu.

·         La sfarsitul anului 2000, rata de activitate, respectiv  proportia populatiei active civile in populatia de 15 ani si peste, era de 52,4% si  rata de ocupare a populatiei, proportia populatiei ocupate civile in populatia de 15 ani si peste, era de 46,9%.        

·        Sporul natural negativ a avut efecte negative asupra resurselor de munca. La  01.01.2001, populatia activa era  cu circa 1.200 mii mai mica decat la sfarsitul anului 1990, cand numara 10.840 mii persoane.

Nu se inregistreaza discrepante grave intre sexe din punctul de vedere al ocuparii. Populatia ocupata este usor majoritar masculina (circa 54,0 % sunt barbati). In ultimii 5 ani ai deceniului trecut, a crescut insa rolul fortei de munca feminine in activitatile economice.

·        Reducerea populatiei ocupate a fost un  fenomen prezent pe intreg teritoriul tarii, diferentiat insa ca amploare si profunzime de la o regiune la alta, de la un judet la altul.

·        Ca urmare a reducerii ratei de activitate a populatiei, s-a inregistrat o crestere a sarcinii economice ce revine pe o persoana ocupata, exprimata prin raportul de dependenta economica, calculat ca raport dintre numarul persoanelor neocupate (inactive si in somaj) ce revin la 1.000 persoane ocupate.

·        Si calitativ s-a deteriorat oferta de locuri de munca. A crescut rapid ponderea locurilor de munca care nu cer vreo calificare. Cel mai mult a scazut ponderea locurilor de munca care cer o calificare medie. Astfel, somerii cu studii medii reprezentau 24,7% in 2000, dublandu-se ponderea acestora fata de 1991. Ponderea somerilor cu studii superioare a fost destul de schimbatoare in aceasta perioada, osciland intre 1,5% si 3,2%.

·        Deteriorarea calitativa a locurilor de munca  a dus la o erodare si mai accentuata a veniturilor provine din ocupatii economice. 

Politica de crestere a ocuparii populatiei in perioada 2002-2005. Sursele demografice ale cresterii cantitative a fortei de munca vor fi limitate. Populatia totala se va  reduce. In continuare, rata de activitate va creste usor, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind  sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin care perioada de viata activa se va prelungi treptat  pentru femei de la 57 la 60 de ani si pentru barbati de la 60 la 65 de ani. Guvernul Romaniei acorda o atentie deosebita valorificarii superioare a capitalului uman, atat prin perfectionarea profesionala a salariatilor, cat mai ales prin cresterea productivitatii muncii.

Evolutia ocuparii va fi influentata de cativa factori. Pe de o parte, fluxul de investitii straine va genera noi locuri de munca. Intreprinderile mici si mijlocii se asteapta sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva asupra cresterii gradului de ocupare, localizata mai ales sub aspectul  muncii nesalariale. Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si privatizare va induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari. De asemenea, in ciuda unei cresterii economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramane tensionata, in principal din cauza structurii pe varste si profesii a somerilor, care nu este identica cu cererile din economie. Din aceste considerente Guvernul Romaniei acorda o atentie deosebita recalificarii si reconversiei fortei de munca.Ca un rezultat agregat al acestor factori si urmare a politicii Guvernului, prognoza macroeconomica evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului, de la 10,5% in anul 2000 la 8-9% in 2005. In acelasi timp este posibil ca productivitatea muncii sa sporeasca, ritmul sau de crestere putand fi, incepand cu anul 2003, chiar peste ritmul de crestere a produsului intern brut, situandu-se constant la circa 5,5%.



            Romania este primul stat din Estul Europei care dispune de o reglementare anti-discriminare cu caracter general (Ordonantei Guvernului nr. 137 din 1 septembrie 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata prin Legea nr.48/2002). Pe baza  acestei Ordonante, a fost aprobata in noiembrie 2001 organizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii care are rolul sa implementeze  principiul egalitatii intre cetateni, fara nici un fel de discriminare.

Masurile pentru cresterea gradului de ocupare a acestor categorii urmaresc:

-         schimbarea mentalitatilor si atributiilor angajatorilor in activitatea de recrutare a fortei de munca

-         limitarea si, eventual, eliminarea totala a manifestarilor de discriminare deschisa sau mascata fata de persoane cu handicap sau fata de etnia roma

-         facilitare a accesului la angajare.

In tara noastra, la data de 31 decembrie 2004 existau aproximativ 405.784. de persoane cu handicap (inregistrate), adica 1,8% din populatia tarii. Din totalul persoanelor cu handicap, in jur de 228.832 se pot integra pe piata muncii, in conditii (relativ) normale. Nu se poate estima cu certitudine numarul de someri cu handicap existent la sfarsitul anului 2004, dar se stie ca la incheierea anului 2004, erau angajate 12.531 de persoane cu handicap. Legislatia in vigoare stabileste facilitati de ocupare pentru aceste categorii de persoane. Nu exista insa date despre cat de eficient sunt folosite aceste facilitati.

            Angajatorii au de asemenea reticente in a angaja romi, fiind tentati a le aplica un tratament discriminator. Totodata, reproducerea conditiilor care au generat – de-a lungul vremii – comportamente antisociale mai accentuate decat media, saracia, deficitul de scolaritate  si subdezvoltarea constituie, desigur, sursa actuala a reproducerii fenomenelor respective. 

Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, pentru perioada 2001-2005 prevede, la capitolul economie, intre altele, acordarea de facilitati fiscale intreprinzatorilor care angajeaza etnici romi, masuri pentru finantarea partiala a proiectelor bazate pe activitati generatoare de venit si de mici afaceri pentru familiile si comunitatile de romi, credite avantajoase si micro-credite pentru intreprinzatorii romi, favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munca pentru femeile de etnie roma.

Distributia populatiei dupa participarea la activitatea economica, la sfarsitul anului 2004

Indicatori

Mii persoane

Procente

Populatia totala

22430,5

100,0

    din care:

         - resurse de munca

13358,4

59,6

         - populatia in afara resurselor de munca

9072,1

40,4

Resurse de munca

13358,4

100,0

    din care :

         - populatia activa civila

9636,4

72,1

- populatie in pregatire profesionala si alte categorii de   populatie in varsta de munca

3722,0

27,9

Populatie activa civila

9636,4

100,0

    din care:

        - populatie ocupata civila

8629.3

89,5

        - someri

1007,1

10,5




Populatie ocupata civila

8629.3

100,0

    din care:

        - salariati

4646,3

53,8

        - alte categorii

3983,0

46,2

Sursa: INS „Balanta fortei de munca”, 2005

Ocupatie: Politica de crestere a ocuparii populatiei in perioada 2002-2005 in Romania.  Obiectivele PNAinc in domeniul ocuparii.

In perioada 2002-2005, in Romania, sursele demografice ale cresterii cantitative a fortei de munca vor fi limitate. Populatia totala se va  reduce. In continuare, rata de activitate va creste usor, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind  sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin care perioada de viata activa se va prelungi treptat  pentru femei de la 57 la 60 de ani si pentru barbati de la 60 la 65 de ani. Guvernul Romaniei acorda o atentie deosebita valorificarii superioare a capitalului uman, atat prin perfectionarea profesionala a salariatilor, cat mai ales prin cresterea productivitatii muncii.

Evolutia ocuparii va fi influentata de cativa factori. Pe de o parte, fluxul de investitii straine va genera noi locuri de munca. Intreprinderile mici si mijlocii se asteapta sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva asupra cresterii gradului de ocupare, localizata mai ales sub aspectul  muncii nesalariale. Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si privatizare va induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari. De asemenea, in ciuda unei cresterii economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramane tensionata, in principal din cauza structurii pe varste si profesii a somerilor, care nu este identica cu cererile din economie. Din aceste considerente Guvernul Romaniei acorda o atentie deosebita recalificarii si reconversiei fortei de munca.Ca un rezultat agregat al acestor factori si urmare a politicii Guvernului, prognoza macroeconomica evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului, de la 10,5% in anul 2000 la 8-9% in 2005. In acelasi timp este posibil ca productivitatea muncii sa sporeasca, ritmul sau de crestere putand fi, incepand cu anul 2003, chiar peste ritmul de crestere a produsului intern brut, situandu-se constant la circa 5,5%.

 

Obiectivele PNAinc in domeniul ocuparii.

Obiectiv 1: Cresterea accesului la si a calitatii serviciile de ocupare si formare profesionala a tuturor celor care doresc sa devina  activi pe piata muncii:     

            Principalele servicii oferite solicitantilor de locuri de munca in vederea cresterii sanselor de ocupare sunt:

-         informarea si consilierea privind cariera

-         medierea locurilor de munca vacante

-         formarea profesionala, care sa raspunda solicitarilor de pe piata muncii

-         completarea veniturilor salariale  ale angajatilor

-         stimularea mobilitatii fortei de munca

-         stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor

            In vederea atingerii acestui obiectiv, urmatoarele actiuni sunt avute in vedere:

a.       extinderea numarului de centre de informare si consiliere din cadrul retelei Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, modernizarea si dotarea acestora cu noi instrumente de lucru specifice

b.      organizarea anuala, la nivel national a patru tipuri de burse de locuri de munca: bursa generala adresata tuturor persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, bursa pentru absolventii institutiilor de invatamant, bursa pentru femeile aflate in cautarea unui loc de munca si o bursa pentru persoanele cu handicap

c.        intocmirea unui plan de mediere pentru fiecare persoana aflata in cautarea unui loc de munca

d.      medierea electronica a muncii, prin intermediul Internet-ului respectiv prin Serviciul Electronic de Mediere a Muncii, accesibil la adresa www.semm.ro, unde agentii economici isi pot anunta locurile de munca vacante, iar cei ce doresc sa se angajeze pot  consulta lista ofertelor disponibile

e.       dezvoltarea si modernizarea intregului sistem informational al pietei muncii

f.        organizarea cursurilor de formare conform planurilor anuale de formare profesionala, elaborate in baza studiilor pe termen scurt privind necesitatile de forta de munca pentru anumite sectoare/ ocupatii

g.        acordarea unei sume lunare neimpozabile persoanelor care primesc indemnizatie de somaj si care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj. Aceasta suma lunara neimpozabila se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj, in cuantum de 30% din indemnizatia de somaj primita in luna anterioara incadrarii, pana la sfarsitul perioadei pentru care persoanele erau indreptatite sa primeasca indemnizatie de somaj

h.        promovarea mobilitatii ocupationale si geografice prin acordarea unor prime, astfel:

·        prima de incadrare neimpozabila, egala cu nivelul a 2 salarii minime brute pe tara in vigoare la data acordarii, pentru persoanele care se incadreaza in munca intr-o localitate situata la peste 50 km de localitatea in care-si au domiciliul stabil;

·        prima de instalare, egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe tara, pentru persoanele care, in perioada in care beneficiaza de indemnizatia de somaj, se incadreaza in munca intr-o alta localitate schimbandu-si domiciliul;

i. stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor prin:

·        subventionarea locurilor de munca

·        acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca

acordarea de diferite facilitati

            Romania este primul stat din Estul Europei care dispune de o reglementare anti-discriminare cu caracter general (Ordonantei Guvernului nr. 137 din 1 septembrie 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata prin Legea nr.48/2002). Pe baza  acestei Ordonante, a fost aprobata in noiembrie 2001 organizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii care are rolul sa implementeze  principiul egalitatii intre cetateni, fara nici un fel de discriminare.

Masurile pentru cresterea gradului de ocupare a acestor categorii urmaresc:

-         schimbarea mentalitatilor si atributiilor angajatorilor in activitatea de recrutare a fortei de munca

-         limitarea si, eventual, eliminarea totala a manifestarilor de discriminare deschisa sau mascata fata de persoane cu handicap sau fata de etnia roma

-         facilitare a accesului la angajare.

In tara noastra, la data de 31 decembrie 2001 existau aproximativ 405.784. de persoane cu handicap (inregistrate), adica 1,8% din populatia tarii.

Din totalul persoanelor cu handicap, in jur de 228.832 se pot integra pe piata muncii, in conditii (relativ) normale. Nu se poate estima cu certitudine numarul de someri cu handicap existent la sfarsitul anului 2001, dar se stie ca la incheierea anului 2001, erau angajate 12.531 de persoane cu handicap. Legislatia in vigoare stabileste facilitati de ocupare pentru aceste categorii de persoane. Nu exista insa date despre cat de eficient sunt folosite aceste facilitati.

            Angajatorii au de asemenea reticente in a angaja romi, fiind tentati a le aplica un tratament discriminator. Totodata, reproducerea conditiilor care au generat – de-a lungul vremii – comportamente antisociale mai accentuate decat media, saracia, deficitul de scolaritate  si subdezvoltarea constituie, desigur, sursa actuala a reproducerii fenomenelor respective. 

Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, pentru perioada 2001-2004 prevede, la capitolul economie, intre altele, acordarea de facilitati fiscale intreprinzatorilor care angajeaza etnici romi, masuri pentru finantarea partiala a proiectelor bazate pe activitati generatoare de venit si de mici afaceri pentru familiile si comunitatile de romi, credite avantajoase si micro-credite pentru intreprinzatorii romi, favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munca pentru femeile de etnie roma.

Obiectiv 2: Crearea de locuri de munca, prin relansarea economica, dar si prin investitii in lucrari publice si stimularea activitatilor economice pe cont propriu 

·        Alocarea unor sume importante pentru activitatea de creditare in conditii avantajoase a micilor intreprinderi; programe de training si consultanta in  vederea cresterii capabilitatii tehnice si organizatorice de a subcontracta activitati de productie si servicii de la marile intreprinderi sau pentru initierea unei afaceri

·        Acordarea unor granturi pentru dezvoltarea sectorului privat in agricultura, industrie, turism, implementarea unor servicii de consultanta si asistenta in afaceri reprezinta masuri menite sa asigure crearea de noi locuri de munca pentru absorbtia persoanelor neocupate.



·        Subventionarea, din bugetul asigurarilor pentru somaj, a mai multor categorii de servicii, printre care:

-   servicii publice de refacere si intretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a unor lucrari edilitare, organizate de autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii neguvernamentale, cu avizul administratiei publice locale, in functie de necesitatile si de cerintele inregistrate la momentul respectiv

-   servicii care cuprind activitati de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritatile publice locale, organizatii non-guvernamentale si alte organisme in conditiile legii.

Obiectiv 3:Eliminarea de pe piata muncii a tuturor formelor de discriminare si stimularea incadrarii in munca a unor categorii de persoane vulnerabile (romi, persoane cu handicap, femei, tineri absolventi ai institutiilor de invatamant fara experienta in munca, someri in varsta de peste 45 ani)  

·        Sporirea participarii tinerilor la viata economica prin demararea Programului pentru initierea unor incubatoare de afaceri (proiecte pilot), vizand acordarea de sprijin sub diverse forme (consiliere, informare) pentru tinerii intreprinzatori

·        Acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul procesului educational si restructurarea sistemelor de educatie si instruire pentru tineret; dezvoltarea si diversificarea ofertei educationale nonformale pentru tineret

·        Facilitarea accesului tinerilor la informatie. Proiectul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale “Informare si consiliere privind cariera” consta in crearea  retelei nationale de centre de informare si consiliere profesionala: 227 de centre la nivelul agentiilor judetene si locale pentru ocuparea fortei de munca, 500 de centre la nivelul unitatilor scolare si centrelor judetene de asistenta psihopedagogica si 47 de centre in cadrul Directiilor pentru Tineret si Sport Judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

·        Adaptarea planului de scolarizare la cerintele de perspectiva ale pietei fortei de munca.

·        Incepand cu anul 2001 se deruleaza la nivel national Bursa locurilor de munca destinata absolventilor de invatamant, organizata de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Prin Bursa locurilor de munca organizata in anul 2003 (atat prin bursa generala cat si prin bursa pentru absolventi) au fost incadrati in munca un numar de 14.761 de tineri.

·        Absolventii pot beneficia, in mod gratuit, de programe de instruire, precum si de alte masuri din programe de asistenta internationala adresate cu precadere tineretului sau care vizeaza prevenirea si combaterea somajului (Leonardo, PAEM, RICOP, Programul Phare 2000 Coeziune economica si sociala etc.).

·        Adoptarea in anul 2002 a  Legii privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale. Prin aceasta initiativa legislativa este reglementat accesul la un loc de munca, a persoanelor marginalizate social.   Angajatorii care incadreaza tineri, in conditiile unui contract de solidaritate, denumiti angajatori de insertie, incheie conventii cu Agentia  prin care aceasta  se angajeaza sa ramburseze lunar salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul National de Statistica.

·        Adoptarea de masuri ce privesc formarea profesionala prin programele de educatie compensatorie sau de a doua sansa pentru cei care au parasit temporar sistemul formal al educatiei de baza.

Obiectiv 4: Cresterea ponderii masurilor active 

Pentru 2004 se prevede cresterea ponderii masurilor active de stimulare a ocuparii fortei de munca in totalul cheltuielilor la 22,9%.

Obiectiv 5:Dezvoltarea parteneriatului social in promovarea ocuparii

In vederea evaluarii si monitorizarii actiunilor privind ocuparea fortei de munca, in Romania a fost constituit un parteneriat social cuprinzator, partenerii sociali fiind implicati in elaborarea politicilor si strategiilor pentru punerea in aplicare a diferitelor programe din domeniul ocuparii.

Obiectiv 6:Perfectionarea formarii profesionale

·        Imbunatatirea invatamantului profesional si tehnic

·        Generalizarea profesionalizarii ca finalitate a tuturor formelor si structurilor de invatamant

·        Dezvoltarea unui sistem de consiliere si orientare scolara si profesionala

·        Adoptarea unor programe de educatie compensatorie sau de acordare unei a doua sanse pentru cei care au parasit temporar sistemul formal al educatiei de baza

·        Implementarea societatii informationale prin sistemul educational: informatizarea invatamantului

·        Dezvoltarea parteneriatului sistem educational – sistem profesional, in contextul descentralizarii sistemului educational

·        Anticiparea necesarului de competente, corespunzator schimbarilor care se previzioneaza pe piata muncii.

·        Imbunatatirea formarii profesionale continue

·        Inlaturarea blocajelor din activitatea de formare profesionala a adultilor

·        Asigurarea calitatii furnizorilor de formare (elaborarea de standarde ocupationale,  autorizarea programelor de formare, evaluarea rezultatelor formarii)

·        Elaborarea de catre patronate, impreuna cu sindicatele, a planurilor anuale de formare profesionala la nivel de intreprindere, prin care se va da posibilitatea salariatilor sa participe la diferite forme de pregatire profesionala

·        Incurajarea institutiilor de invatamant superior de a multiplica oferta de pregatire continua prin programe de tip postuniversitar.

Obiectiv 7:Reducerea somajului de lunga durata

·        Pentru 2005 se prevede stimularea incadrarii in munca a minimum 42% din numarul somerilor in primele 6 luni de la data intrarii in somaj.

·        Persoanele disponibilizate colectiv, care prezinta un risc mare de a deveni someri de lunga durata, beneficiaza de urmatoarele tipuri de masuri active: cursuri de calificare/ recalificare; servicii de ocupare-mutare; creare de locuri de munca in activitati folosul comunitatii; asistenta si consultanta pentru inceperea unei afaceri; servicii de dezvoltare economica locala; incubatoare de afaceri.

·        Stimularea persoanelor pentru a se incadra in munca inainte de expirarea perioadei de acordare  a indemnizatiei de somaj

·        Stimularea angajatorilor, prin subventionare directa, pentru crearea de locuri de munca pentru somerii din categoriile cele mai defavorizate. Astfel, pentru persoanele din randul somerilor de peste 45 de ani, sau pentru somerii intretinatori unici de familie, angajatorii primesc, din bugetul asigurarilor de somaj, pe o perioada de 12 luni o suma egala cu un salariu minim brut pe tara, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, cu obligatia mentinerii contractului individual de munca pe o perioada de minim 2 ani,

·        Sustinerea financiara a incadrarii persoanelor din randul somerilor in vederea realizarii unor lucrari de interes comunitar.

·        Determinarea angajatorilor de a identifica forme flexibile de munca, cu norme partiale de lucru si cu posibilitatea mentinerii in munca a persoanelor varstnice, precum si a retragerii progresive a lor de la locurile de munca pe care le-au ocupat.      

·        Subventionarea angajatorilor care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, someri in varsta de peste 45 de ani si someri intretinatori unici de familii. Angajatorul va primi lunar, pe o perioada de 12 luni, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara in vigoare, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, cu obligatia de a o mentine in munca cel putin doi ani.

·        Urmarirea aplicarii de catre angajatori a legislatiei existente privind excluderea discriminarii pe criterii de varsta prin inlaturarea oricaror restrictii de varsta la angajarea de noi lucratori.

Obiectiv 8: Cresterea ocuparii persoanelor din categoriile defavorizate, cu risc de a fi obiect al discriminarii: persoane cu handicap sau in incapacitate de munca; persoane de etnie roma

Obiectiv 9: Combaterea muncii fara forme legale








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 579
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site