Ordinea juridica in Uniunea Europeana

Ordinea juridica in Uniunea Europeana

Partea I

Titlul I

Definitia si obiectivele Uniunii

"Art. I-1 Intemeierea Uniunii

1. Inspirata din vointa cetatenilor si a statelor Europei de a-si contsrui viitotul comun, prezenta Constitutie instituie Uniunea Europeana careia statele membre ii atribuie competente pentru a-si atinge obiectivele comune".

"2. Uniunea este deschisa tuturor statelor europene care-i respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze in comun". (Constitutia Europeana, pag.1)

Partea I

Titlul I

"Art. I-2 Valorile Uniunii

Uniunea este fondata pe valorile respectului demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii statului de drept, precum si a respectului drepturilor omului, cuprinzand drepturile persoanelor apartinand minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre. Intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati". (Constitutia Europeana, pag.1)

Partea I

Titlul I

"Art. I-4 Libertatile fundamentale si nediscriminarea

1. Libera circulatie a persoanelor, a serviciilor, a marfurilor si a capitalurilor, precum si libertatea de stabilire sunt garantate de Uniune si in interiorul acesteia, conform Constitutiei". (Constitutia Europeana, pag.3)

Partea I

Titlul II

Drepturile fundamentale si cetatenia Uniunii

Art. I-9 Drepturile fundamentale

1. Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile enuntate in Carta drepturilor fundamentale care constituie partea a II-a. (Constitutia Europeana, pag.5)

"Partea a II-a Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii

Preambul

Popoarele Europei, stabilind intre ele o uniune neincetat mai stransa, au decis sa imparta un viitor pasnic fondat pe valori comune.

Constienta de patrimoniul sau spiritual si moral, Uniunea se fondeaza pe valorile indivizibile si universale de demnitate umana, libertate, egalitate si solidaritate". (Constitutia Europeana, pag.59)

,,Ca toate marile aventuri, constructia europeana si-a cufundat radacinile in trecut: ea s-a decis in functie de un context dat; fundamentul sau este fara indoiala Tratatul de la Roma. [.] Europa este astazi in schimbare si nu se stie exact ce va fi maine". (C. Gavalda, pag.1)

,, Constitutia Europeana este de esenta federala. Exista o ordine juridica ce emana de la institutiile supranationale care primeaza ordinilor juridice nationale si care se cladeste pe renuntarile la suveranitati, limitate, consimtite de statele membre". (C. Gavalda, pag.11)

,,Tratatul de la Roma a introdus in piata o uniune economica, in care economia este pusa in serviciul intereselor superioare de bunastari, progresului, apropierii popoarelor, enuntate in acelasi timp in preambul si in articolele 2 si 3. economia este deci, motorul integrarii". (C. Gavalda, pag.12)

,,Notiunea dinamica, cetatenia Uniunii este chemata sa evolueze in masura in care va progresa Uniunea. Dincolo de libertatea de circulatie si de sedere in spatiul comunitar, independent de exercitarea unei activitati economice, cetatenia europeana contine deja un anumit numar de drepturi civice noi". (G. Isaac, pag. 17)

Instituirea Comunitatilor

,,Contrar federatiilor, care isi gasesc in mod obisnuit sursa in constitutii, acte de drept intern, si precum organizatiilor internationale, Comunitatile s-au nascut din tratate multilaterale, negociate in cursul conferintelor internationale, semnate de plenipotentiarii celor sase state fondatoare, ratificate si intrate in vigoare dupa principiile clasice ale dreptului tratatelor". (G. Isaac, pag. 29)

Aderarea la Comunitati si la Uniune

,,Calitatea de stat membru nu este limitata la fondatori. Proiectul integrarii regionale prezentat in 1950 de Robert Schuman se adresa tuturor statelor europene; celor care nu au participat impreuna cu ,,cei sase" la actele intemeierii, tratatele le ofera permanent posibilitatea de aderare". (G. Isaac, pag. 30)

,,Personalitatea juridica ofera Comunitatilor vocatia de a deveni subiect de drept in diferitele ordini juridice in care sunt determinate sa intervina".

Personalitatea juridica in ordinea juridica comunitara

,,In ordinea juridica comunitara, mai intai, drepturile si obligatiile lor sunt detaliate de tratate intr-o maniera specifica, ce reda toate particularitatile, fara sa existe posibilitatea de a se face referinta la o competenta generica. Fiind vorba, de altfel, de persoane publice si de relatiile functionale cu celelalte subiecte din ordinea juridica comunitara: statele membre, particulari, se discuta mai exact de puteri si competente. In punerea in practica, Comunitatile sunt reprezentate de institutiile sale, fiecare in cadrul atributiilor sale". (G. Isaac, pag. 42)

Personalitatea juridica in ordinile juridice nationale

,,Desi persoane publice, Comunitatile trebuie de asemenea sa faca fata <<vietii lor private>>. Tratatele prevad in mod expres ca, <<in fiecare stat membru, Comunitatea detine capacitatea juridica cel mai larg recunoscuta persoanelor morale de catre legislatiile nationale: ea poate, printre altele, sa dobandeasca sau sa instraineze bunuri mobiliare si imobiliare>> (art. 6 CECA). Fiind vorba despre <<capacitatea civila>> a Comunitatilor, nu exista inconvenientul de a o defini in mod indirect prin referirea la dreptul national si in maniera generica prin raportarea la persoanele morale de drept intern". (G. Isaac, pag. 42)

,,Principiul subsidiaritatii este un principiu regulator al exercitarii competentelor si nu un principiu de atribuire de competente, de unde se poate deduce o lista de competente nationale si/sau de competente comunitare. El nu traseaza o frontiera rigida intre competentele statelor membre si cele ale Comunitatii, dar permite organizarea, pentru fiecare domeniu de competenta concurenta, a unei impartiri, care poate varia in timp, urmarind circumstantele si necesitatile obiectivelor vizate". (G. Isaac, pag. 63)

Principiul proportionalitatii

,,Jurisprudenta Curtii de Justitie este cea care a introdus in ordinea juridica comunitara principiul proportionalitatii; dar era restrans la un domeniu specific: protejarea operatorilor economici contra daunelor ce puteau rezulta din reglementarea comunitara. Art. 5, alin. 3 CE il codifica, dandu-i in intregime o influenta generala:

<<Actiunea Comunitatii nu depaseste ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele prezentului tratat>>. Principiul proportionalitatii are, deci, uncamp de aplicare mai intins decat cel al subsidiaritatii: el este chemat sa intervina chiar si in domeniul competentelor exclusive". (G. Isaac, pag. 68)

Autonomia ordinii comunitare

,,Trebuie inteleasa aceasta autonomie ca o protejare a integritatii dreptului comunitar si nu ca o manifestare a unei neinsemnate separari, distantari de ordinele juridice". (G. Isaac, pag. 262)

,,Curtea nu da efectului direct al dreptului comunitar un alt fundament decat vointa autorilor tratatului; din contra, ea considera ca, tinand cont de natura specifica a tratatului comunitar, vointa statelor fondatoare este prezumata, o data pentru tot campul de aplicare a acestor tratate, chiar daca nu a fost stabilita la fiecare caz in parte si nu mai constituie, deci, in practica o conditie a efectului direct". (G. Isaac, pag. 270)

,,In pofida <<principiului fundamental al prioritatii ordinii juridice comunitare>> (CJCE), modalitatile de solutionare a conflictelor intre dreptul comunitar si dreptul statelor membre retinut de diversele sisteme juridice nationale, lasa inca de dorit si sunt departe de a fi uniforme". (G. Isaac, pag. 284)