Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


PERFECTIONAREA IN DOMENIUL CUNOASTERII LIMBILOR STRAINE

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GUVERNUL ROMANIEI
Atuurile si slabiciunile geopolitice ale Romaniei
Organizatii internationale regionale europene
POLITICA DE MEDIU SI COMPORTAMENTUL DE DEZVOLTARE DURABILA IN UNIUNEA EUROPEANA
Specificitatea discursului comunist in Romania - Antidemocratie si anticapitalism
Structura de stat
Originile si evolutia stiintei politice
INSTITUTIILE COMUNITARE - INSTITUTIILE COMUNITARE DE DECIZIE. PUTERILE COMUNITARE
Principalele etape si forme de integrare economica
PROIECT DE FINANTARE - PAS IN MILENIUL III

TERMENI importanti pentru acest document

: organizarea procesului la limbile straine : numai oamenilor le este data perfectionarea prin cunoastere2C cultura si educatie : numai oamenilor ce este data perfectionarea prin cunoastere cultura educatie : motivarea studierii unei limbi straine :

PERFECTIONAREA IN DOMENIUL CUNOASTERII LIMBILOR STRAINE

CONTINUT :

1.            Importanta studierii limbilor straine.

2.            Scopurile si obiectivele politicii lingvistice .

3.            Pedagogia limbilor straine si teoria invatarii ( limbilor).

4.            Limba straina – invatare, predare, evaluare.

5.            Activitati de comunicare lingvistica.

6.            Nivelurile comune de referinta.

7.            Prezentarea nivelurilor comune de referinta.

8.            Importanta cunoasterii ,studierii si perfectionarii limbilor straine.

                

  

  1. IMPORTANTA STUDIERII LIMBILOR STRAINE

    Limbile straine sunt menite sa formeze « cetateanul european, plurilingv si pluricultural ». Acestea contribuie la pregatirea specifica a politistilor de frontiera si se ocupa cu studierea vocabularului de specialitate, formarea si dezvoltarea la cursanti a capacitatii de comunicare si interactiune cu interlocutori proveniti din cele mai diverse medii culturale si lingvistice, ceea ce presupune stapanirea la un nivel corespunzator de competente comunicative, din punct de vedere profesional. Limbile straine raspund tocmai cerintelor unui nou profil lingvistic bazat pe formula elaborata de Consiliul Europei: „ Este necesar ca fiecare cetatean al Europei sa poata dobandi si utiliza capacitati de comunicare, in cel putin doua limbi pe langa limba materna, deoarece numai cunoscand bine limbi moderne vom reusi sa facilitam comunicarea  si schimburile intre cetatenii Europei si vom contribui pe aceasta cale la extinderea mobilitatii, la intelegerea reciproca si cooperarea in Europa, precum si la eliminarea prejudecatilor si a discriminarii”.

Importanta cunoasterii unei limbi straine dintr-o perspectiva interculturala se reflecta in ameliorarea comunicarii cu cetatenii Europei care vorbesc diferite limbi si apartin diferitelor culturi, deoarece comunicarea faciliteaza mobilitatea si schimburile culturale si profesionale, contribuind pe aceasta cale la intelegerea reciproca si la consolidarea cooperarii; in insusirea cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor de care au nevoie viitorii politisti de frontiera pentru a deveni mai responsabili si mai cooperativi in relatiile cu cetatenii straini si in relatiile cu colegii lor din alte tari in vederea solutionarii prompte a diferitelor litigii de frontiera.

    2. SCOPURILE ȘI OBIECTIVELE POLITICII LINGVISTICE

Este acela de a transforma cursantul intr-un utilizator competent si experimentat, de a dezvolta competente plurilingve si pluriculturale pentru a-i permite sa infrunte problemele pe care i le aduce profesia de politist de frontiera, intr-o Europa multilingva si multiculturala.

Viitorul politist de frontiera trebuie sa posede capacitatea de a gestiona mentalitati si particularitati ale unei alte comunitati lingvistice, de aceea cunoasterea limbilor straine reprezinta un instrument de mediere cognitiva si sociala pentru solutionarea  unor situatii noi ale mediului socio-uman, economic si politic.

Scopul rezulta din aceea :

_„ca patrimoniul bogat, pe care il reprezinta diversitatea lingvistica și culturala in Europa, constituie o resursa pretioasa comuna, care trebuie protejata și dezvoltata și ca eforturi considerabile se impun in domeniul educatiei, pentru ca aceasta diversitate, in loc de a fi un obstacol in calea comunicarii, sa devina o sursa de imbogatire și intelegere reciproca”;

− „ca doar prin o mai buna cunoaștere a limbilor moderne se va reuși a facilita comunicarea și schimburile intre cetatenii Europei, limba materna a carora este diferita, contribuind pe aceasta cale la extinderea mobilitatii, la intelegerea reciproca și cooperarea in Europa, precum și la eliminarea prejudecatilor și a discriminarii”;

− „ca Statele membre, adoptand sau elaborand o politica nationala in domeniul predarii și invatarii limbilor moderne, ar putea reuși sa atinga un grad mai inalt de convergenta la nivel european, gratie dispozitiilor avand drept scop o colaborare permanenta intre ele și o coordonare constanta a politicilor lor.”

In ultimii ani, conceptul de plurilingvism a capatat o mai mare importanta in materie de invatare a limbilor.

„Plurilingvismul” se deosebeste de „ multilingvism”, care inseamna cunoașterea unui anumit numar de limbi sau coexistenta diverselor limbi intr-o societate data.

Multilingvismul poate fi realizat, pur și simplu, prin diversifi carea ofertei de limbi intr-o școala data sau intr-un sistem educativ dat, prin incurajarea elevilor de a studia mai multe limbi straine sau prin reducerea rolului dominant al limbii engleze in comunicarea internationala.

Dincolo de aceasta, abordarea plurilingva pune accentul pe faptul ca, pe masura ce experienta lingvistica a unui individ in contextul sau cultural se extinde de la limba utilizata in sanul familiei la limba de comunicare a unui grup social, iar apoi a altor grupuri sociale (indiferent de faptul ca aceasta extindere are loc prin intermediul sistemului  de invatare sau prin experienta directa ), el/ea nu claseaza aceste limbi și culturi in compartimente separate, dar iși dezvolta mai degraba o competenta comunicativa, la structurarea careia contribuie tot felul de cunoștinte și orice experienta lingvistica.

In competenta comunicativa de aceasta natura limbile se afl a in corelatie și interactiune.

 In situatii diferite, un vorbitor poate apela cu suplete la diferitele componente ale acestei competente, pentru a comunica in mod efi cient cu interlocutorul dat.

Participantii la procesul de comunicare sunt in masura, de exemplu, sa treaca de la o limba la alta sau de la un dialect la altul, fi ecare din ei exploatand capacitatea unuia sau altuia de a se exprima intr-o limba și de a intelege o alta limba.

Unii pot apela la cunoașterea diferitor limbi, pentru a intelege un text scris sau chiar oral intr-o limba a priori necunoscuta, recunoscand o serie de cuvinte, gratie apartenentei lor unui fond international comun.

Persoanele, care cunosc catuși de putin o anumita limba, pot sa-i ajute sa comunice pe cei, care nu cunosc limba in cauza, asumandu-și rolul de mediator intre indivizi care nu vorbesc nici o limba comuna.

In absenta unui mediator, aceste persoane pot totuși reuși sa comunice intr-o anumita masura, aplicand intregul lor arsenal de comunicare,, gestica, expresia fetei etc.), simplificand in mod considerabil utilizarea limbii.

Din aceasta perspectiva, scopul studierii limbilor este modificat in profunzime. Astazi nu se mai pune problema cunoașterii la perfectie a unei, a doua sau chiar a trei limbi luate izolat, etalonul de apreciere a gradului de cunoaștere fiind considerat „locutorul nativ ideal”.

Scopul actual este de a dezvolta un repertoriu comunicativ, in care sunt antrenate toate capacitatile lingvistice.

3. PEDAGOGIA LIMBILOR STRAINE SI TEORIA INVATARII (LIMBILOR)

           Potrivit lui Hill, caracteristicile acestei teorii privind pedagogia limbilor straine sunt urmatoarele, teoria trebuie

 (1) sa aiba in vedere complexitatile invatarii umane simbolice si rezolvarea problemelor in mod constient,

 (2) sa permita flexibilitatea in comportament,

 (3) sa explice flexibilitatea cognitiva si aspectele ei deloc universale,

 (4) sa aiba in vedere procesele evolutive,

(5) sa tina cont de influenta invatarii timpurii asupra invatarii ulterioare si (6) sa includa motivarea si consolidarea.

Teoriile invatarii limbilor referitoare la multilingvism si educatie provin din teoriile interactioniste. Aceste teorii se concentreaza, in primul rand, pe modul in care invatarea unei a doua limbi (invatarea L2) care difera de invatarea limbii materne sau a L1 si in al doilea rand, teoriile se concentreaza asupra (dez)avantajelor invatarii explicite, orientate pe gramatica si forma, fata de invatarea implicita, orientata pe discurs si sens in al treilea rand,teoriile invatarii limbilor se concentreaza si pe impactul competentei multilingve asupra aspectelor cognitive ale creierului .

In plus, nu este intotdeauna usor de facut distinctia intre teoriile multilingvismului si teoriile invatarii unei a doua limbi (IDL). Acest lucru nu reprezinta neaparat un dezavantaj: in majoritatea cazurilor, teoriile privind IDL si cele referitoare la multilingvism ar trebui privite ca fiind complementare si nu opuse.

 

4. LIMBA STRAINA – INVATARE, PREDARE, EVALUARE

        Procesul de studiere si perfectionare a unei limbi cu mijloacele necesare trebuie sa fie:

- suplu: va putea fi adaptat la conditii diferite;

- deschis: va putea fi extins și perfectionat;

- dinamic: va fi in evolutie permanenta, in functie de conexiunea inversa (feed back-ul) cu utilizatorii sai;

- ușor utilizabil: va fi prezentat pe intelesul tuturor celor carora se adreseaza;

- lipsit de dogmatism: el nu este legat in mod irevocabil și exclusiv de nici una din teoriile sau practicile concurente ale lingvisticii sau știintelor educatiei.

In timp ce actele de vorbire se realizeaza in cadrul activitatilor comunicative, aceste activitati se inscriu ele insele in cadrul mai larg al contextului social, singurul capabil de a da acestora deplina lor semnifi catie.

Putem vorbi despre „sarcina” in masura in care actiunile sunt infaptuite de un (sau mai multi) subiect (subiecti), care aplica in mod strategic competentele de care el (ei) dispune (dispun), in scopul de a obtine un rezultat anume.

Așadar, abordarea axata pe actiune tine cont și de resursele cognitive, afective, volitive, precum și de totalitatea capacitatilor pe care le poseda.

Utilizarea unei limbi, inclusiv invatarea ei, cuprinde un șir de actiuni indeplinite de persoane care, in calitate de indivizi și de actori sociali, iși dezvolta un ansamblu de competente generale, dar mai ales, o competenta de comunicare bazata pe exploatarea mijloacelor lingvistice.

            Ei utilizeaza competentele de care dispun in contexte și conditii variate, conformandu-se diferitelor constrangeri in vederea realizarii activitatilor comunicative, care permit receptarea și producerea textelor pe anumite teme asupra unor domenii specifice, aplicand strategiile corespunzatoare

cele mai adecvate, pentru indeplinirea sarcinilor date.

Competentele constituie totalitatea cunoștintelor, deprinderilor și caracteristicilor unei persoane care ii permit sa infaptuiasca anumite actiuni.

Competentele generale nu sunt proprii limbii, insa ele sunt solicitate de activitati de tot felul, inclusiv de activitatile comunicative.

Competenta de comunicare lingvistica este competenta care ii permite unei persoane sa actioneze, utilizand cu precadere mijloacele lingvistice.

Competenta de comunicare lingvistica poate fi considerata ca fiind alcatuita din mai multe parti componente: componenta lingvistica, componenta sociolingvistica și componenta pragmatica. Se considera ca fiecare din aceste componente este constituita indeosebi din cunoștinte, aptitudini și deprinderi.

Competenta lingvistica include cunoștintele și deprinderile lexicale, fonetice, sintactice și alte dimensiuni ale sistemului

unei limbi, independent de valoarea sociolingvistica a variatiilor sale și de functiile pragmatice ale realizarilor sale.

             Aceasta componenta, examinata din punctul de vedere al competentei de comunicare a unui actor social dat, este in legatura directa nu numai cu domeniul și calitatea cunoștintelor (de exemplu, in materie de distinctii fonetice stabilite sau de proportii și precizie a vocabularului), dar și cu organizarea cognitiva și modul de stocare in memorie a acestor cunoștinte (de exemplu, retelele asociative de diverse tipuri, in care vorbitorul include un element lexical), precum și cu accesibilitatea lor (aplicare, amintire și disponibilitate).

Cunoștintele pot fi conștiente și explicitabile sau nu (de exemplu, stapanirea perfecta a unui sistem fonetic).

            Organizarea și accesibilitatea lor variaza de la individ la individ, iar in ceea ce privește unul și același individ, variatiile au un caracter intern (de exemplu, pentru o persoana plurilingva organizarea și accesibilitatea cunoștintelor depinde de varietatile care constituie competenta plurilingva).

            Se poate de asemenea afirma ca organizarea cognitiva a lexicului, stocarea locutiunilor etc. depind de o serie intreaga de factori, inclusiv de caracteristicile culturale ale comunitatii (comunitatilor), in care au avut loc socializarea persoanei și diversele sale experiente de invatare.

5. ACTIVITATI DE COMUNICARE LINGVISTICA

Competenta de comunicare a utilizatorului iși gasește aplicare in realizarea activitatilor comunicative variate, care implica receptia, producerea, interactiunea, medierea (mai ales, activitatile de traducere și interpretare), fiecare din aceste moduri de activitate fi ind susceptibile de a fi realizate fi e in forma orala, fi e in forma scrisa, fi e in ambele forme.

 In calitate de procedee, activitatile comunicative de receptare (orala și/sau scrisa) și de producere (orala și/sau scrisa) sunt bineinteles de importanta primordiala, deoarece ele sunt indispensabile pentru orice activitate interactiva.

Aceste activitati comunicative se inscriu in contextul domeniilor care pot fi foarte diverse, insa, in raport cu invatarea limbilor straine, este indicat de a separa patru sectoare majore: domeniul public, domeniul profesional, domeniul educational și domeniul personal.

Domeniul public imbratișeaza schimburile sociale ordinare (relatiile comerciale și civile, serviciile publice, activitatile culturale, activitatile de divertisment in locurile publice, relatiile cu mass-media etc.).

Domeniul profesional include toate activitatile unui actor social și relatiile acestuia legate de exercitiul functiilor sale.

Domeniul educational este domeniul in care actorul social se afl a intr-un context (de cele mai multe ori institutionalizat) de instruire cu scopul de a dobandi anumite cunoștinte sau deprinderi specifice.

Domeniul personal cuprinde atat relatiile familiale, cat și practicile sociale individuale.

6. NIVELURILE COMUNE DE REFERINTA

De fapt, se pare ca exista un consens destul de larg (dar totuși nu universal) in ceea ce privește numarul și natura nivelurilor adecvate pentru organizarea procesului de invatare a limbilor și recunoașterea publica a rezultatului.

Toate acestea ne permit sa credem ca un cadru de referinta in șase niveluri poate sa cuprinda:

Nivelul introductiv sau de descoperire

Nivelul intermediar sau de supravietuire

Nivelul-prag sau intermediar+

Nivelul avansat

Nivelul autonom sau de competenta operationala efectiva

Nivelul de maiestrie sau perfectiune

Daca urmarim aceste șase niveluri, putem constata ca ele corespund unor interpretari superioare sau inferioare celor ale diviziunii clasice in nivel de baza, nivel intermediar și nivel avansat.

       In plus, categoriile propuse de Consiliul Europei se preteaza cu greu traducerii.

Iata de ce sistemul propus prezinta o ramificare de tip „hipertext,” pornind de la impartirea initiala in trei niveluri generale A,B și C:

A :  Utilizator elementar

B  : Utilizator independent

C  : Utilizator experimentat

                      - A1A2:    - Introductiv sau de descoperire

                                 - Intermediar sau de supravietuire

                 - B1 B2:  - Nivel-prag sau independent

                      - C1C2:    - Avansat sau independent

                                       - Autonom Maiestrie sau perfectiune

7. PREZENTAREA NIVELURILOR COMUNE DE REFERINTA

UTILIZATOR EXPERIMENTAT C2 :

Poate sa inteleaga, practic fara efort, tot ceea ce citește sau aude. Poate sa restituie anumite fapte și argumente din diverse surse scrise sau orale, rezumandu-le in mod coerent.

Poate sa se exprime spontan, foarte fluent și cu precizie și poate sa distinga nuante fine de sens legate de subiecte complexe.

C1 : Poate sa inteleaga o gama larga de texte lungi și complicate și sa sesizeze semnificatiile implicite.

 Poate sa se exprime spontan și fluent, fara a fi obligat aparent sa-și caute cuvintele.

Poate sa utilizeze limba cu eficacitate și cu suplete in viata sociala,profesionala.

Poate sa se exprime, teme complexe, intr-un mod clar și bine structurat,

demonstrand ca stǎpanește instrumentele de organizare, de structurare și de coeziune a discursului.

UTILIZATOR INDEPENDENT  B2 :

Poate sa inteleaga ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv in discutii tehnice in specialitatea sa. Poate sa comunice cu un anumit grad de spontaneitate și de fl uenta, incat conversatia cu un locutor nativ sa nu presupunǎ efort pentru nici unul dintre interlocutori.

Poate sa se exprime clar și detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate sa-și expuna opinia asupra unui subiect de actualitate, prezentand

avantajele și inconvenientele diferitelor posibilitati.

B1 :  Poate sa inteleaga elementele esentiale cand este folosit un limbaj standard clar pe teme familiare, intalnite uzual, legate de munca, școala, timpul liber etc.

Poate sa se descurce in majoritatea situatiilor survenite in timpul unei calatorii intr-o regiune unde este vorbita limba.

Poate sa produca un discurs simplu și coerent pe teme familiare și din domeniile sale de interes.

Poate sa relateze un eveniment, o experienta sau un vis, sa descrie o

speranta sau un scop și sa expuna, pe scurt, argumentele sau explicatiile unui proiect sau ale unei idei.

UTILIZATOR ELEMENTAR  A2 :

Poate sa inteleaga fraze izolate și expresii frecvent folosite in domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informatii personale și familiale simple, cumparaturi, mediul inconjurǎtor apropiat, activitatea profesionala).

Poate sa comunice in situatii simple și obișnuite, care nu solicita decat un schimb de informatii simplu și direct referitoare la subiecte familiare

și obișnuite.

Poate sa descrie, cu mijloace simple, formatia sa profesionalǎ, mediul sau

inconjurǎtor apropiat și sa evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.

A1 :  Poate sa inteleaga și sa utilizeze expresii familiare și cotidiene, precum și enunturi foarte simple care vizeaza satisfacerea nevoilor concrete.

 Poate sa se prezinte sau sa prezinte pe cineva, poate sa formuleze și sa rǎspundǎ la intrebari referitoare la detalii personale, ca de exemplu unde locuiește, persoane cunoscute, lucruri care-i apartin etc..

 Poate sa comunice, intr-un mod simplu, cu conditia ca interlocutorul sa vorbeasca rar și clar și sa fi e cooperant.

A1 A2 B1 : INTELEGERE ASCULTARE : Pot sa inteleg expresii cunoscute și propozitii foarte simple referitoare la mine, la familie și la imprejurari concrete,cand se vorbește rar și cu claritate.

Pot sa inteleg expresii și cuvinte uzuale frecvent intalnite pe teme ce au relevanta imediata pentru mine personal (de ex.,informatii simple despre mine și familia mea, cumparaturi, zona unde locuiesc , activitatea profesionala).

Pot sa inteleg punctele esentiale din anunturi și mesaje scurte, simple și clare.

Pot sa inteleg punctele esentiale in vorbirea standard clara pe teme familiare referitoare la activitatea profesionala, școala, petrecerea timpului liber etc.

 Pot sa inteleg ideea principala din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate sau de interes personal sau profesional, daca sunt prezentate intr-o maniera relativ clara și lenta.

CITIRE : Pot sa inteleg nume cunoscute,cuvinte și propozitii foarte simple, de exemplu,din anunturi, afi șe sau cataloage.

Pot sa citesc texte foarte scurte și simple. Pot sa gasesc anumite informatii previzibile in diverse materiale cotidiene (de ex., reclame,prospecte,meniuri,orare) și pot sa inteleg scrisori personale scurte și simple.

Pot sa inteleg texte redactate,in principal, intr-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesionala.

 Pot sa inteleg escrierea evenimentelor, exprimarea

sentimentelor și a urarilordin scrisori personale.

VORBIRE : Participare la conversatie

Pot sa comunic intr-o conversatie simpla, cu conditia ca interlocutorul sa fie dispus sa repete sau sa reformuleze frazele sale intr-un ritm mai lent și sa ma ajute sa formulez ceea ce incerc sa spun.

Pot sa formulez intrebari simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediata și sa raspund la asemenea intrebari.

Pot sa comunic in situatii simple și uzuale care presupun un schimb de informatii simplu și direct pe teme și despre activitati familiare.

 Pot sa particip la discutii foarte scurte, chiar daca,in general, nu inteleg sufi cient pentru a intretine o conversatie.

Pot sa fac fata in majoritatea situatiilor care pot sa apara in cursul

unei calatorii printr-o regiune unde este vorbita limba.

 Pot sa particip fara pregatire prealabila la o conversatie pe teme familiare,

de interes personal sau referitoare la viata cotidiana (de ex. familie, petrecerea timpului liber, calatoriile, activitatea profesionala și actualitati).

DISCURS ORAL : Pot sa utilizez expresii și fraze simple pentru a descrie

unde locuiesc și oamenii pe care ii cunosc.

Pot sa utilizez o serie de expresii și fraze pentru o descriere simpla a familiei mele și a altor persoane, a conditiilor de viata, a studiilor și a activitatii mele profesionale prezente sau recente.

Pot sa leg expresii și sa ma exprim coerent intr-o maniera simpla pentru a descrie experiente și evenimente, visele mele, sperantele și obiectivele mele.

Pot sa imi argumentez și explic pe scurt opiniile și planurile.

Pot sa povestesc o intamplare sau sa relatez intriga unei carti sau a unui fi lm și sa-mi exprim reactiile.

SCRIERE : Exprimare scrisa .Pot sa scriu o carte poștala scurta și simpla, de exemplu,cu salutari din vacanta.

Pot sa completez formulare cu detalii personale, de exemplu,numele, nationalitatea și adresa mea pe un formular de hotel.

Pot sa scriu mesaje scurte și simple.

Pot sa scriu o scrisoare personala foarte simpla, de exemplu, de

multumire.

Pot sa scriu un text simplu și coerent pe teme familiare sau de interes personal.

Pot sa scriu scrisori personale descriind experiente și impresii.

8.      IMPORTANTA CUNOASTERII ,STUDIERII SI PERFECTIONARII LIMBILOR STRAINE

Invatarea,in special a unei limbi straine este o experienta emotionala si sentimentele care apar de-a lungul procesului de invatare pot duce la succes sau la esec.

Importanta factorului emotional este usor de vazut daca luam in considerare relatia dintre aspectele cognitive si afective ale procesului de invatare.

Insa acest factor cognitiv presupune existenta factorului afectiv al motivatiei.

Inainte ca ei sa poata gandi activ ei trebuie sa vrea sa faca acest lucru.

Aceasta relatie intre latura afectiva si cea cognitiva a invatarii este de o importanta vitala in invatarea unei limbi straine.

Daca putem vorbi de o modernizare a conceptiei de predare si abordare a limbilor straine ,desele schimbari a numarului e ore alocate limbilor straine,structura grupelor,claselor,stabilirea nivelului de la care se porneste ,cat si perioada de studiu redusa ,acestea nu sunt fundamentate,fiind facute uneori aleatoriu,alteori pentru a salva interesul si scopurile didactice ale altor discipline considerate neprofesional ,mai importante.

De cele mai multe ori aceste schimbari se fac pe moment,fara o analiza temeinica a consecintelor.

In aceste conditii ,oricat de bine gadite sunt obiectivele de urmat,acestea nu vor putea fi indeplinite de catre profesorul de limba straina.

Invatarea unei limbi straine nu inseamna numai o simpla insusire teoretica de cunostiinte.

Invatarea activa a unei limbi straine include pe langa vorbire si ascultare,elemente lingvistice si psihologice .

Reprezinta un proces complex care incepe cu dobandirea deprinderilor automate simple si se termina cu intelegerea sensurilor abstracte ,conceptuale si estetice.

Trebuie sa se tina cont de motivarea elevilor ,cursantilor,de varsta lor si de ce nu de capacitatea lor intelectuala de a invata o limba straina ,de timpul alocat studierii acesteia.

Practica a demonstrat ca multilingvismul este un fenomen pozitiv in societate ,care imbogateste personalitatea ,oferindu-i posibilitate de afirmare mai profunda.

Ponderea cea mai mare in studierea limbilor straine o are limba engleza(62%),franceza (36%),italiana (11%),germana (7%).

Activitatea in laboratoare cu aparatura audio-video sau calculatoare, laptopuri ,video proiectoare este cea mai potrivita pentru caracterul activ-participativ al predarii ,pentru auto-exprimare si auto-progres.

PUTEM AFIRMA CA ASTAZI, INVATAREA UNEI LIMBI STRAINE NU MAI CONSTITUIE UN LUX,CI O NECESITATE.  

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 555
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved