Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


SISTEME DE SUPRAVEGHERE SI DE MONITORIZARE A TERORISMULUI

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEMUL ELECTORAL
Dezvoltare rurala si obiectivele generale ale Uniunii Europene
POLITICI SI INSTITUTII – test grila
POLITICI SOCIALE COMPARATE - POLITICI DE SANATATE IN CADRUL UNIUNII EUROPENE
Specificitatea discursului comunist in Romania - Antidemocratie si anticapitalism
Perspectiva dependentei de resurse - PDR
Integrarea Romaniei in Structurile Euro-Atlantice - NATO, GARANTIE A STABILITATII SI SECURITATII
CAMERA DEPUTATILOR - PREZENTAREA INSTITUTIEI, SISTEMUL ORGANIZATORIC
APARITIA GEOPOLITICII
Analiza de retea si teoria schimbului

SISTEME DE SUPRAVEGHERE SI DE MONITORIZARE A TERORISMULUI



1.    Introducere

Modul de actiune al organizatiilor teroriste, caracterizat prin faptul ca acestea nu respecta nici un fel de reguli sau valori umane acceptate de lumea civilizata, micsoreaza posibilitatea ca actiunile lor sa fie prevazute, depistate si contracarate in timp util.

Organismele militare specializate ale statelor democratice angajate in campania impotriva terorismului, desi adaptate la noile conditii pe care le presupune noua forma de lupta si depun eforturi deosebite in acest sens, nu sunt inca pregatite suficient pentru a combate si contracara toate actiunile teroriste.

Avand acces la multiple resurse financiare si la tehnologie ultramoderna, beneficiind de noi doctrine si strategii, organizatiile teroriste si-au perfectionat in mod evident sistemul de organizare, conducere si executie. Ca urmare, strategiile si doctrinele pentru contracararea riscurilor asimetrice, inclusiv a terorismului, au fost reevaluate, cu destula greutate fiind elaborate noi conceptii de constituire, dotare si instruire a unor forte capabile sa poarte lupta cu elementele teroriste. In plus, si misiunile ce revin structurilor cu responsabilitati in domeniu (serviciile speciale si politienesti) implicate in aceasta actiune deosebit de complexa au fost adaptate si diversificate pentru a putea raspunde noilor cerinte operationale.

Reusita in actiunile impotriva terorismului depinde in mare masura de cunoasterea acestui fenomen in dinamica si cauzalitatea lui. O astfel de amenintare nu poate ramane neinvestigata si nesupravegheata. Terorismul este o provocare extrem de grava, care impune restrictii si constrangeri cu care lumea trebuie sa se obisnuiasca, iar conducerea politica si strategica, fortele speciale si fortele armate trebuie sa le puna in aplicare.

2. Exploatarea de catre teroristi a avantajelor mondializarii cunostintelor, comunicatiilor si transporturilor

Intr-o perioada in care armata americana in primul rand, dar si alte armate moderne cheltuiesc sume importante de bani pentru a-si moderniza sistemul de comanda si control, tehnologia comerciala, la indemana oricui, asigura comunicatii sigure doar prin intermediul unui laptop si a unei carti de credit valabile.

De asemenea, exista posibilitatea de a avea acces la imagini obtinute prin satelit cu rezolutie pana la un metru, informatii suficient de detaliate despre dispunerea diverselor armate, inclusiv despre cea a SUA, ce cuprinde detalii despre deplasarile executate de trupe, facilitarea accesului la dezbateri stiintifice si politice unde se abordeaza subiecte de mare actualitate, inclusiv din domeniul securitatii nationale si internationale si combaterii terorismului international.

Odata cu proliferarea internet-cafe-urilor, accesarea internetului devine si mai facila, fiind necesare doar cunostinte mai detaliate despre motoarele de cautare si despre posibilitatile oferite de Internet. In plus, identificarea diferitelor persoane ce acceseaza internetul este dificila in absenta unui computer individual si fara a utiliza o carte de credit si o locatie fixa.

De asemenea, exista posibilitatea de conectare la retele financiare internationale. Utilizand doar cunostinte ceva mai avansate despre tranzactiile comerciale prin internet, o multitudine de idei si fonduri financiare pot fi mutate prin diferite metode, de la posta electronica la posta clasica, de la curierul personal la mesaje bine disimulate in diferite reclame sau in mica ori marea publicitate ce apare in presa scrisa sau audiovizuala.

Adversarii diferitelor state si ai actualei ordini internationale vor incerca sa-si mascheze activitatile in tumultul activitatii cotidiene inofensive. Ei vor utiliza diferite firme comerciale sau de alta factura spre a-si ascunde obiectul real al activitatii, vor utiliza pentru deplasare diferite vehicule comerciale spre a masca transportul de arme, munitii si exploziv. Persoanele implicate in asemenea activitati vor face tot posibilul spre a trece neobservati, spre a nu se deosebi cu nimic de niste cetateni pasnici si obisnuiti, cu nimic diferiti de multi altii. Drept rezultat, detectarea si identificarea lor, mai ales inainte de producerea unor atentate teroriste, este deosebit de dificila.

          Teroristii si-au perfectionat o maniera sofisticata de exploatare a asa numitelor ”zone gri”, in care guvernele dispun de o autoritate scazuta, in care se gasesc importante cantitati de armament, populatie saraca, preponderent musulmana, coruptia este raspandita, iar principiile statului de drept sunt ca si inexistente (Africa de Vest, Afganistan, Sudan, Pakistan). Pentru Al-Qaeda si alte organizatii teroriste, „zonele gri” reprezinta adevarate paradisuri pentru finantarea activitatilor lor, considerand ca serviciile de informatii occidentale nu dispun de capacitatea, resursele sau interesul de a le urmari actiunile in astfel de regiuni.

          3. Misiunea de supraveghere in Marea Mediterana

          In prezent, NATO desfasoara o misiune de supraveghere maritima in Marea Mediterana, in sensul ca navele aliantei militare patruleaza in intreaga Mare Mediterana, monitorizand transporturile si asigurand escortarea navelor comerciale prin Stramtoarea Gibraltar pentru a ajuta la detectarea, descurajarea si protectia impotriva activitatilor teroriste.

Operatiunea, denumita „Active Endeavour”, isi gaseste originea in raspunsul imediat la atacurile teroriste asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001. Pentru prima data in istoria sa, NATO a invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington in primele 24 ore dupa respectivele atacuri teroriste, iar aliatii au convenit sa intreprinda o serie de masuri pentru a spori modalitatile de lupta impotriva terorismului. Aceste masuri initiale au inclus un schimb mai mare de informatii militare, asigurarea dreptului de survol si a accesului la porturi si aeroporturi in toate situatiile, asigurarea de asistenta in cazul statelor amenintate ca urmare a sprijinului acordat eforturilor coalitiei, precum si dislocarea fortelor navale ale NATO in Mediterana de Est si a aeronavelor aliantei echipate cu Sisteme de Avertizare si Control Aeropurtate (AWACS) pentru a sprijini aeronavele americane trimise in sprijinul operatiunilor din Afganistan.

Desi lansata la 6 octombrie 2001, operatiunea „Active Endeavour” a inceput efectiv la data de 18.10.2001 cu patrularea partii estice a Mediteranei si monitorizarea transportului naval.

In februarie 2003, operatia a fost extinsa pentru a include escortarea vaselor civile de marfa prin Stramtoarea Gibraltar, masura de prevedere luata pe baza informatiilor care indicau ca navele care treceau prin aceasta extrem de stramta trecere constituiau tinte potentiale ale atacurilor teroriste.

In aprilie 2003, gama misiunilor „Active Endeavour” a fost extinsa pentru a include operatiuni de abordare a navelor cu acordul capitanilor acestora si al statelor sub al carei pavilion navigheaza, in concordanta cu dreptul international.

In martie 2004, NATO a extins aria operatiei „Active Endeavour” pentru a cuprinde intreaga Mare Mediterana, astfel incat, la 15 septembrie 2005, circa 69.000 nave fusesera „salutate” si 95 abordate. In plus, 488 de escorte necombatante fusesera executate prin Stramtoarea Gibraltar. Astfel, gruparea a aparat navele comerciale cu incarcaturi deosebite, a supravegheat si controlat punctele obligatorii de trecere, rutele comerciale, campurile petroliere si liniile de comunicatii maritime. Lista navelor care trebuiau controlate este obtinuta de la NATO Maritime Inteligence Coordination Centre.



Operatiunea „Active Endeavour” s-a bucurat din ce in ce mai mult de atentia partenerilor NATO, fiind incheiate acorduri cu Rusia si Ucraina pentru acordarea sprijinului acestor state, iar in anii care au urmat aceasta operatiune a devenit din ce in ce mai sofisticata, pe masura ce Alianta si-a adaptat rolul in domeniul contra-terorismului si a desprins invataminte, misiunea si compunerea fortelor fiind adaptate permanent pentru a combate eficient terorismul in intreaga Mediterana.

Rusia s-a hotarat sa participe la operatiile antiteroriste ale NATO „Active Endeavour” in Mediterana prin detasarea periodica a unei sau doua nave de razboi si a unei nave auxiliare din Flota Rusa a Marii Negre pentru a participa la operatii navale. Aceasta participare, in opinia Rusiei, va contribui la integrarea tarii in comunitatea europeana si demonstreaza unitatea de vointa a celor doua parti in lupta impotriva terorismului.

In octombrie 2004, NATO a introdus un nou sistem operational. De atunci, atentia a fost acordata culegerii si procesarii informatiilor, astfel incat sa permita concentrarea asupra vaselor care prezentau interes. Prin urmare, este posibil sa fie dislocate forte de suprafata ca unitati de raspuns pentru a indeplini sarcini specifice, cum ar fi urmarirea si abordarea vaselor. Noul model operational mentine o atitudine pro-activa si, mai mult decat atat, resursele pot fi sporite pe timpul operatiilor regulate solicitate.

„Active Endeavour” s-a dovedit un mijloc real de combatere a terorismului pe si dinspre Marea Mediterana. In decursul ultimilor ani, prima operatie de aparare colectiva a NATO desfasurata in baza Articolului 5 a Tratatului de la Washington a evoluat de la o dislocare la scara mica cu o prezenta militara modesta pe o suprafata maritima considerabila, la o operatie contra-terorista complexa, in continua adaptare, in intreaga Mediterana, castigand o valoroasa experienta a operatiilor de interdictie maritima si dezvoltand proceduri din ce in ce mai eficiente pentru culegerea si schimbul de informatii relevante in cadrul luptei extinse impotriva terorismului international.

4. Masuri de monitorizare a persoanelor

In conditiile tezei vehiculate in ultimul timp a razboiului preventiv impotriva terorismului, se impune cu atat mai mult necesitatea unor masuri de monitorizare si, totodata, limitare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Astfel, SUA vor introduce pasapoarte cu microcip care sa contina fotografia digitala a posesorului si a luat deja masuri pentru amprentarea si fotografierea milioanelor de vizitatori ce patrund pe teritoriul american.

Avand in vedere ca atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au dovedit vulnerabilitatea SUA in domeniul curselor aeriene, s-au luat masuri pentru instituirea unui program computerizat care sa asigure verificarea pasagerilor. Noul sistem CAPPS (Computer Assisted Passenger PreScreening Programm) prevede colectarea informatiilor personale ale pasagerului, introducerea acestora intr-o baza de date complexa pentru a se verifica daca pasagerul este intr-adevar persoana a carei identitate si-o asuma, iar dupa aceasta verificare urmeaza alta, intr-o alta baza de date, continand persoanele suspectate de terorism si criminalii de razboi.

Dupa parcurgerea acestor etape, fiecare pasager va primi un cartonas de o anumita culoare si un punctaj ce reprezinta gradul de amenintare terorista reprezentat de persoana respectiva. Culoarea rosie indica interdictia de imbarcare a calatorului respectiv, galbenul inseamna ca pasagerul va „beneficia” de o verificare suplimentara la punctul de control, iar culoarea verde ofera persoanei respective o calatorie standard din punct de vedere al securitatii aeroportului.

De asemenea, si Uniunea Europeana a luat, mai ales in contextul extinderii actuale la 25 de membrii, masuri pentru inlocuirea actualului sistem de informatii, Sistemul de Informatii Schengen (SIS), cu un nou sistem SIS II, care nu va mai fi o simpla baza de date, ci isi propune sa devina un instrument de investigatie multioperational. Printre noile functiuni se numara accesul la date biometrice, cum ar fi amprentele sau imaginile faciale, precum si la diverse categorii de informatii ale Europol – Oficiul European de Politie creat pentru a imbunatati cooperarea intre politiile din statele membre in vederea combaterii terorismului si criminalitatii – si ale Eurojust, care are sarcina de a facilita coordonarea autoritatilor judiciare din tarile membre.

5. Supravegherea tranzactiilor financiar-bancare

Numarul si gravitatea actelor de terorism international depind si de resursele financiare pe care teroristii le pot obtine, astfel ca se impun masuri eficiente pe plan international destinate sa previna finantarea terorismului, cu atat mai mult cu cat instrumentele juridice multilaterale existente nu trateaza in mod explicit acest aspect.

Astfel, Rezolutia Adunarii Generale ONU nr. 54/25.02.2000 – Conventia internationala privind reprimarea finantarii terorismului invita statele sa ia masuri prin mijloace interne adecvate pentru prevenirea si impiedicarea finantarii teroristilor sau a organizatiilor teroriste, indiferent ca aceasta de face direct sau indirect (prin intermediul organizatiilor care au sau pretind ca urmaresc scopuri caritabile, culturale sau sociale ori care sunt implicate in activitati ilegale, cum sunt traficul ilicit de arme, traficul de stupefiante si extorcarea de fonduri, incluzand exploatarea persoanelor in vederea finantarii activitatilor teroriste) si, in special, sa aiba in vedere adoptarea de reglementari menite a preveni si a impiedica miscarile de fonduri banuite a fi destinate utilizarii in scopuri teroriste, fara a aduce in nici un fel atingere libertatii de circulatie a capitalurilor licite, precum si a intensifica schimburile de informatii cu privire la miscarile internationale ale unor astfel de fonduri.

Prevederile Conventiei impun institutiilor financiare si celorlalte institutii care intervin in operatiunile financiare sa utilizeze cele mai eficiente mijloace disponibile pentru identificarea clientilor obisnuiti sau ocazionali, precum si a clientilor in interesul carora se deschid conturi si sa acorde o atentie speciala operatiunilor neobisnuite sau suspecte, semnaland operatiunile din care se prezuma ca decurg activitati ce cad sub incidenta legii penale. In acest scop, statele parti trebuie sa aiba in vedere:

- adoptarea reglementarilor care interzic deschiderea de conturi al caror titular sau beneficiar nu este identificat, nici identificabil, si a masurilor care sa garanteze ca aceste institutii verifica identitatea adevaratilor autori ai operatiunilor;

- in cazul identificarii persoanelor juridice, sa ceara institutiilor financiare, daca este necesar, masuri pentru verificarea existentei si structurii juridice a clientului, prin procurarea din registrul public, de la un client ori prin ambele mijloace, a unei probe care sa ateste constituirea societatii, prin aceasta intelegandu-se, in special, informatii referitoare la numele clientului, forma sa juridica, adresa, organele de conducere si dispozitiile care reglementeaza competenta de a angaja persoane juridice;

- adoptarea reglementarilor care impun institutiilor financiare obligatia de a semnala prompt autoritatilor competente toate operatiunile complexe, neobisnuite, importante si toate tipurile neobisnuite de operatiuni care nu au o cauza economica licita aparenta, fara a se teme de o posibila angajare a raspunderii lor penale sau civile pentru violarea regulilor de confidentialitate, daca aduc la cunostinta cu buna credinta banuielile lor;

- sa ceara institutiilor financiare sa pastreze pe o durata de cel putin 5 ani toate documentele necesare privind operatiunile interne si internationale.

Pe plan intern, prin O.U.G. nr. 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar bancar in scopul finantarii actelor de terorism, aprobata prin Legea nr. 466/2002, se iau masuri in privinta inlaturarii surselor de finantare terorista.




Din cuprinsul O.U.G. nr. 159/2001rezulta ca s-au avut in vedere doua categorii de operatiuni financiar-bancare:

a)     operatiuni financiar-bancare interzise;

b)    operatiuni financiar-bancare supuse autorizarii.

Aceasta interzicere si supunere spre autorizare a operatiunilor financiar-bancare vizeaza persoanele fizice si juridice suspectate de savarsirea sau finantarea actelor de terorism mentionate intr-o lista cuprinsa in anexa 1 a ordonantei – prima lista publica de acest gen din tara noastra, ce se impune a fi completata si actualizata. Numai pentru persoanele fizice si juridice inscrise in aceasta lista sunt interzise categoric operatiunile financiar-bancare efectuate pentru ele sau in contul lor.

Astfel, in art. 1 alin. 1 din OUG nr. 159/2001 se mentioneaza: „Sunt interzise toate operatiunile financiar-bancare intre rezidenti si nerezidenti, precum si intre nerezidenti, constand in operatiuni de cont curent si de cont de capital, inclusiv operatiuni de schimb valutar, astfel cum sun definite prin reglementarile valutare emise de Banca Nationala a Romaniei, efectuate pentru sau in contul persoanelor fizice sau juridice prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta”.

In legatura cu acest text se pot face urmatoarele observatii:

Asa cum rezulta din lectura textului, legea interzice numai operatiunile financiar-bancare intre rezidenti si nerezidenti, precum si intre nerezidenti, ceea ce inseamna intr-o interpretare literala – de stricta interpretare – ca operatiunile financiare intre rezidenti pentru sau in contul persoanelor fizice sau juridice prevazute in lista din anexa sunt permise, situatie pe care credem ca legiuitorul nu a intentionat-o, fiind un mod de exprimare deficitar.

De asemenea, cu referire la intelesul expresiei de operatiuni bancare efectuate „pentru sau in contul” persoanelor fizice suspectate de terorism din lista cuprinsa in anexa mentionata, expresia „pentru” vizeaza persoana in cauza, titulara contului bancar sau, desi nu este titulara a acesteia, se dovedeste a fi adevaratul beneficiar al acestui cont. Expresia „in contul” vizeaza mandatarul care actioneaza pentru persoana suspectata de terorism – mandat cu sau fara reprezentare.

In art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 159/2001 se precizeaza: „ Activele persoanelor prevazute in anexa sunt blocate, fiind interzis orice transfer, prin orice modalitate bancara, prin active intelegandu-se nu numai o poprire pe conturi, dar si bunuri imobile, mobile, inclusiv drepturi de creanta”.

Interzicerea de a efectua operatiuni financiar-bancare vizand persoanele care sunt prevazute expres in lista anexa a O.U.G. nr. 159/2001 intocmita de Comitetul infiintat prin Rezolutia 1267/1999 este materializata prin obligatia personalului institutiilor financiar-bancare de a refuza efectuarea operatiunilor prevazute la art. 1 alin. 1 si de a sesiza organele competente.

In ceea ce priveste efectuarea operatiunilor financiar-bancare supuse autorizarii, sunt vizate alte persoane decat cele prevazute in anexa 1 a O.U.G. nr. 159/2001 (art. 4 alin. 1).

Raportat la aceste persoane, institutiile prevazute la art. 4 alin. 1 din ordonanta – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor – sunt obligate sa intocmeasca si sa actualizeze fiecare cate o lista cu persoanele fizice sau juridice suspectate de savarsirea si finantarea actelor de terorism, liste care sunt transmise Ministerului Finantelor Publice, care intocmeste o lista proprie.

Ministerul Finantelor Publice intocmeste pe baza tuturor acestor liste, inclusiv pe baza listei proprii, o lista unica pe care o supune spre aprobare Guvernului, prin hotarare (art.5). Aceasta lista, ca si cea mentionata in anexa 1 din O.U.G. nr. 159/2001, cuprinde, in masura posibilului, datele de identificare a persoanelor fizice si juridice, precum si cetatenia, data si locul nasterii –pentru persoanele fizice – si sediul – pentru persoanele juridice.

Operatiunile financiar-bancare efectuate in conditiile art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 159/2001 de persoanele cuprinse in aceasta lista centralizata de Ministerul Finantelor Publice trebuie supuse autorizarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei, a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si, dupa caz, a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (art. 6).

Procedura autorizarii este reglementata atat de O.U.G. nr. 159/2001, cat si de Normele B.N.R. nr. 5/2001.

Astfel, cand o persoana solicita efectuarea unei operatiuni financiar-bancare pentru care este necesara obtinerea unei autorizari, personalul persoanei juridice prin intermediul careia urmeaza sa se desfasoare operatiunea va sesiza conducerea acestei unitati. Documentatia necesara, insotita de o solicitare de autorizare a operatiunii, sub semnatura conducerii persoanei juridice prestatoare de servicii financiar-bancare, se va transmite sau depune la registratura B.N.R., la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

In termen de 5 zile de la prezentarea documentatiei, acestea emit autorizarea operatiunii sau refuza, dupa caz, emiterea autorizarii si sesizeaza organele judiciare competente (art. 8 alin. 1), termen care se poate prelungi cu 10 zile daca este necesara confirmarea identitatii persoanei implicate in operatiune.

Dupa cum se poate observa, in cazul refuzului se prevede in sarcina Bancii Nationale a Romaniei, a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor obligatia de a sesiza organele judiciare competente, ceea ce echivaleaza cu un denunt penal, refuzul autorizarii insemnand, implicit, existenta unor indicii temeinice sau probe ca, prin operatiunea financiar-bancara solicitata, se comite sau se poate comite o infractiune. In acest caz, daca exista probe si subzista raspunderea penala in sarcina persoanei care solicita efectuarea operatiunii financiar-bancare, persoana in cauza va fi trimisa in judecata.

In ceea ce priveste confirmarea identitatii persoanelor din prima categorie, identificate de Comitetul infiintat conform Rezolutiei Consiliului de Securitate 1269/1997, cuprinse in anexa 1 a O.U.G. nr. 159/2001, pentru care operatiunile financiar-bancare sunt interzise, precum si a confirmarii identitatii persoanelor din cea de-a doua lista vizand operatiuni financiar-bancare supuse autorizarii, si anume lista unica centralizata a Ministerului Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, precum si organele judiciare coopereaza cu Ministerul Administratiei si Internelor, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe. Trebuie mentionat ca ambele categorii de liste – lista persoanelor stabilite de Comitetul instituit prin Rezolutia Consiliului de Securitate O.N.U. 1267/1999 si lista unica cuprinsa in anexa 1 la O.U.G. nr. 159/2001 centralizata de Ministerul Finantelor Publice – vor fi completate si actualizate periodic prin hotarare de guvern, pe baza informatiilor primite de la Consiliul de Securitate O.N.U., respectiv de la institutiile prevazute la art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 159/2001, fiind scoase din aceste liste persoanele sau entitatile care, la momentul actualizarii lor, nu mai intra sub incidenta acestor dispozitii. In acest sens, amintim H.G. nr. 467/2002 privind aprobarea Listei cuprinzand persoanele fizice si juridice suspectate de savarsirea sau finantarea actelor de terorism, in care este mentionata si lista entitatilor ce trebuie scoase din aceasta lista oficiala.



De mentionat ca O.U.G. nr. 159/2001 nu se aplica numai bancilor. Astfel, din enumerarea facuta in art. 1 din Normele B.N.R. nr. 5/2001 privind documentatia necesara in vederea autorizarii operatiunilor financiar-bancare prevazute de O.U.G. nr. 159/2001, persoanele care vor trebui sa se conformeze prevederilor acestei ordonante de urgenta sunt, pe langa banci, persoanele juridice romane, sucursale ale bancilor straine, organizatii cooperatiste de credit, casele de schimb valutar, societatile comerciale care detin in administrare unitati hoteliere in care sunt organizate ghisee de schimb valutar autorizate de B.N.R.

6. Concluzii

Sistemele de supraveghere si monitorizare a terorismului presupun structuri si infrastructuri cu foc continuu, distribuite in asa fel incat sa acopere intreaga planeta sau, intr-o prima etapa a razboiului antiterorist, zonele care ating pragul de importanta si care sunt luate in consideratie de factorii de decizie.

Aceste sisteme trebuie sa fie integrate, dar si suficient de flexibile pentru a face fata flexibilitatii tactice si aleatorii a terorismului si sa asigure bazele de date si informatii necesare organizarii corespunzatoare a actiunii si reactiei. Tot ele trebuie sa aiba componente nationale si internationale care sa actioneze prin cooperare in toate mediile si in toate spatiile. Fiecare dintre aceste structuri trebuie sa includa:

- componentele de supraveghere electronica de mare sensibilitate;

- componente de cercetare directa, prin agentii si agenti de influenta;

- componente de comunicatii rapide si securizate;

- componente de analiza a datelor si informatiilor;

- componente de decizie rapida;

- componente de validare si corectare oportuna a acestor decizii.

Factorul cel mai important in supravegherea structurilor, infrastructurilor si actiunilor teroriste il reprezinta omul, agentul de informatii, dotat cu toate mijloacele necesare si ajutat de un sistem tehnic informational permanent si eficace.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Diaconu Dumitru Virgil – Terorismul, repere juridice si istorice, Editura All Beck, Bucuresti, 2004;

Badalan Eugen, Duta Paul Danut, Stanimir Monalisa - Studii si analize de securitate, vol. I, Editura Techno Media, Sibiu, 2007;

Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir – Lumea 2005, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucuresti, 2005;

Jura Cristian – Terorismul international, Editura All Beck, Bucuresti, 2004;

Vaduva Gheorghe – Terorismul – Dimensiune geopolitica si          geostrategica, Bucuresti, 2002;

Bondunescu Ion – Terorism - Fenomenul Global, Casa Editoriala ODEON, Bucuresti, 1997;

Maxim Ioan - Terorismul: Cauze, efecte si masuri de combatere”, Editura Politica, Bucuresti, 1989.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 657
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site