STUDIU DE CAZ - ANALIZA ECONOMICA A REGIUNII NORD EST

STUDIU DE CAZ - ANALIZA ECONOMICA A REGIUNII NORD EST

I. CARACTERISTICILE GENERALE ALE REGIUNII DE NORD -EST

Regiunea de Dezvoltare este situata in Nord-Estul Romaniei, reprezentand o parte a fostei regiuni istorice a Moldovei. Regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la sud cu regiunea sud-est, la est cu Republica Moldova, la vest cu Regiunea Nord Vest (judetele Maramures si Bistrita Nasaud) si cu Regiunea Centru (judetele Mures, Harghita si Covasna).

Ca intindere regiunea acopera o suprafata de 36.850 kilometri patrati (aproximativ 15,5% din suprafata Romaniei) fiind din acest punct de vedere cea mai intinsa dintre cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania. In cadrul regiunii Nord-Est din punctul de vedere al suprafetei pe care o ocupa cea mai mare pondere a suprafetei o detin judetele Suceava si Bacau cu o suprafata de 8.553 kilometri patrati respectiv 6.621 kilometri patrati.

Conform anuarului statistic din anul 2003, populatia regiunii de Nord-Est era la data de 31.12.2002 de 3.743.242 locuitori. Relieful regiunii este variat cu zona muntoasa reprezentand 30%, 30% relief subcarpatic si 40% podis.

Clima regiunii este strans legata de tipologia reliefului, creand zone climatice cu diferente semnificative intre zonele de deal si campie si zonele montane.

Reteaua hidrografica a regiunii este alcatuita dintr-un numar de opt cursuri importante dintre care cele mai mari sunt bazinele hidrografice ale Siretului (42.890 km²) si Prutului (10.990 km²), repartizate pe directia nord-sud.

Resursele naturale exploatabile ale subsolului sunt deosebit de variate, regiunea Nord-Est dispunand de : ape minerale carbogazoase, sulfuroase si feruginoase, sulfuri polimetalice, mangan, calcare, argile, gresii, gipsuri, nisipuri cuartoase, nisipuri pentru constructii, turba, sare, sulf , sisturi bituminoase, gaze naturale si altele.

Regiunea Nord-Est beneficiaza de acces rutier si feroviar atat in interiorul sau cat si catre celelalte Regiuni ale Romaniei. De asemenea Regiunea este deservita de 3 aeroporturi, interne si internationale, in judetele Suceava, Bacau si Iasi.

II. PRINCIPALELE CENTRE URBANE ALE REGIUNII.

Judetul Bacau este situat in partea de sud a Regiunii Nord-Est. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orase, precum Targu Ocna si Moinesti s-au dezvoltat datorita resurselor naturale (muntii de sare). Statiunea turistica Slanic Moldova si-a dobandit o faima internationala datorita apelor curative bogate in saruri. Orasul de resedinta, Bacau, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobandit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea. In Bacau, se concentreaza o gama diversificata de intreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul bancar, precum si institute de invatamant de stat si particulare.

Judetul Botosani este situat in extremitatea de nord-est a regiunii, intre cursurile superioare ale raurilor Siret la vest si Prut la est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga. Judetul Iasi este situat in partea central-estica a regiunii, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret.

Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune (320.888 locuitori) fiind un important centru universitar cu cele sapte institutii de invatamant superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania - Catedrala Mitropolitana (1840-1880).

Judetul Neamt este situat in partea central estica a regiunii, in bazinele raurilor Bistrita, Siret si Moldova. Orasul de resedinta Piatra-Neamt, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Craciun, situat in apropierea masivului Ceahlau, acest adevarat "Olimp al Moldovei", nu este numai o rascruce de drumuri turistice, ci si un important obiectiv industrial si turistic, detinand monumente istorice si de arhitectura.

Judetul Suceava este situat in partea de nord a regiunii, in bazinele superioare ale raurilor Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alaturi de Putna si Probata. Orasul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii, care detinea rolul de depozit. Prin acesta orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale atat catre Polonia cat si catre Ungaria.

Judetul Vaslui este situat in partea de sud-est a regiunii, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Orasul Vaslui, atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.

III. CONTEXTUL ECONOMIC REGIONAL.

Regiunea de Nord Est este conform indicatorilor economici relevanti regiunea cel mai slab dezvoltata a Romaniei. Produsul intern brut pe cap de locuitor reprezinta doar 71.7% din valoarea inregistrata la nivel national a PIB / locuitor in anul 2001 (conform datelor statistice furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei).

Aceasta dezvoltare incetinita a regiunii Nord - Est s-a datorat in mare parte politicii nationale dusa de statul roman in perioada 1960 - 1985. Astfel daca la inceputul anilor 1960 caracteristica economica regionala era reprezentata de preponderenta agrara cu un nivel de trai foarte scazut, in perioada 1965 - 1985 caracteristica economica regionala se modifica catre partea de productie industriala prin realizarea unei industrializari fortate in regiune, care a adus o serie de efecte pozitive cum ar fi achizitionarea de capacitati de productie moderne si calificarea fortei de munca si formarea de specialisti in anumite domenii industriale.

Acest salt de la o economie a zonei bazata pe agricultura la una bazata pe productie industriala nu a beneficiat insa la momentul respectiv de cunostintele si de practica industriala a statelor cu traditie industriala. Astfel productia industriala nu a fost focalizata pe anumite domenii, aria interventiei fiind prea mare. In plus nu au fost luate in calcul conditiile specifice zonei cat si nu s-a realizat corelarea intre procesul industrial si resursele naturale, energetice si de mediu existente.

Conform datelor statistice din tabelul 1 din punct de vedere al dezvoltarii economice a regiunii Nord-Est putem imparti perioada 1998 - 2003 in doua, respectiv prima perioada anii 1998 - 2000 o putem considera ca fiind o perioada de recesiune economica care s-a manifestat atat la nivel regional cat si la nivel national, in timp ce a doua perioada, respectiv anii 2001- 2003 o consideram ca fiind o perioada de echilibrare economica a regiunii in contextul modificarii politicii monetare si fiscale nationale cat si a absorbtiei de fonduri externe la nivelul regiunii incepand cu anul 1999.

Tabelul 1. Evolutia PIB regional si national exprimat in miliarde lei

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004

In termeni de performanta reala unul din indicatorii care ofera datele cele mai concludente pentru un obiectiv economic, fie acesta chiar si o regiune il reprezinta nivelul valorii adaugate. Astfel intr-o situatie comparativa a produsului intern brut si a valorii adaugate sectoriale regionale comparativ cu valorile nationale (conform tabelului nr. 2 ) putem afirma urmatoarele :

Tabelul 2. Situatia comparativa a produsului intern brut si a

valorii adaugate sectoriale din regiune cu valorile inregistrate

la nivel national

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004

- la nivelul valorii adaugate brute sectoriale se constata ca, in anul 1999 fata de 1998, au loc scaderi pe toate domeniile atat la nivel regional cat si national. S-au inregistrat scaderi mai mari in regiune in special in industrie -20.4% (fata de -6.7% la nivel national), constructii -22.4% (fata de -2.66% la nivel national).

In anul 2000 fata de 1999 are loc o scadere la nivelul agriculturii atat la nivel regional cat si national datorita factorilor climatici din 2000. Se remarca cresterea inregistrata in domeniul constructiilor in regiune 20.5% fata de scaderea de 0.5% la nivel national, cat si scaderea abrupta inregistrata in comert -14.6 %. In domeniul constructiilor explicatia rezulta din avantul cunoscut de constructiile civile in 2000.

Cresterea reala a valorii adaugate brute regionale in 2002 a fost asigurata de constructii cu 9.8% (14.3% national), transporturi cu 6.2% (1.8% national) si agricultura 5.7%. Serviciile (inclusiv comertul) au continuat sa scada.

Problemele cheie identificate in dezvoltarea socio - economica generala a

regiunii de Nord- Est sunt :

produs intern brut si valoarea adaugata sectoriala regionala scazuta

contributie ridicata, superioara celei nationale a cotei agriculturii in valoarea

PIB regionala, ce sugereaza slaba diversificare a activitatilor economice in

mediul rural.

productivitatea inferioara a muncii pe toate sectoarele de activitate.

IV. MEDIUL DE AFACERI.

Datorita esecului marilor intreprinderi de stat din regiune de a-si continua activitatea dupa anul 1989, cat si privatizarilor, si ulterior privatizarilor a faramitarii acestora, mediul de afaceri al regiunii Nord-Est se bazeaza in special pe intreprinderile mici si mijlocii (in care activeaza peste 50% din numarul total al angajatilor din regiune) care completate de angajatii care activeaza in microintreprinderi ajung la un total de peste 62%.

IMM-urile si microintreprinderile din Regiunea Nord-Est detin o pondere de aproximativ 12% din totalul imn-urilor la nivel national.

Numarul de IMM-uri din regiune raportat la 1000 de locuitori ne ofera din nou imaginea celei mai slab dezvoltate regiuni din Romania. (9.51 IMM/1000 locuitori -2000; 9.61 IMM/1000 de locuitori - 2001, 10.13 IMM/1000

de locuitori - 2002, 10.83 IMM/1000 de locuitori - 2003 si 12.1 IMM/1000 de locuitori - 2004).

Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute: comert, servicii, industrie. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si corespunde in principal micro intreprinderilor si intreprinderilor mici.

Ponderea microintreprinderilor in anul 2004 in Regiunea Nord-Est raportata la total unitati active este majoritara cu 86.98% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM-uri cu 12.41% (superioara fata de cea nationala - 11.80%). In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active.

In comert se regasesc 91.55% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88.83%, in transport 89.73% si constructii cu 72.42%. Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile industriei extractive (35.48%), energiei electrice si termice (35.82%) si industriei prelucratoare (27.09%), desi in scadere fata de anii precedenti. Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 49.25% din totalul unitatilor active.

Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute: comert, servicii, industrie. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si corespunde in principal micro intreprinderilor si intreprinderilor mici.

Tabel III. Productivitatea, mil. lei preturi curente/pers, in anul 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

La nivelul anului 2004, in Regiunea Nord-Est ponderea microintreprinderilor in total unitatea active este majoritara cu 86.98% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM-uri cu 12.41% (superioara fata de cea nationala - 11.80%). In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In comert se regasesc 91.55% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88.83%, in transport 89.73% si constructii cu 72.42%.

Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile industriei extractive (35.48%), energiei electrice si termice (35.82%) si industriei prelucratoare (27.09%), desi in scadere fata de anii precedenti.

Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 49.25% din totalul unitatilor active.

V. STRUCTURA ECONOMICA SECTORIALA

V.1. Agricultura si silvicultura

In anul 2003, aportul regiunii la total productie agricola la nivel national a fost de 17.94%.

Sectorul cunoaste o evolutie similara cu cea la nivel national in perioada 1998-2001, inregistrand o perioada de declin in perioada 1998-2000 datorita conditiilor climatice nefavorabile existente in acel an.

Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2004, in regiune, este foarte ridicata 42.39% (superioara celei nationale cu 31.98%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel national, 20.1% provine din Regiunea Nord-Est.

Regiunea Nord-Est detine 14.49% suprafata agricola totala a tarii (2004) si 18.68% din fondul forestier (2005). Judetele din regiune cu cele mai intinse suprafete de terenuri agricole sunt Vaslui, Botosani si Iasi, iar cele care detin cele mai intinse suprafete impadurite sunt Suceava, Bacau si Neamt. Lucrarile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaza pe suprafete reduse in comparatie cu cele degradate, datorita costurilor mari si a utilajelor insuficiente.

Desi Regiunea Nord-Est detine o mare suprafata de teren agricol - 15.45% din suprafata agricola totala a tarii, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scazuta la toate tipurile de culturi, datorita influentei urmatorilor factori:

. calitatea terenului, cu o diversificatie pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata similare din tara;

. exploatarea suprafetelor agricole se realizeaza pe loturi mici (1-3 ha), datorita faramitarii fondului funciar, ca urmare a punerii in proprietate privata a suprafetelor prin Legea Nr. 18/1991 si nivelul scazut de mecanizare, stiindu-se ca    

o exploatatie rentabila se realizeaza pe loturi de cel putin 50 ha/1tractor;

. forta de munca imbatranita (mai mult de 28% din populatia rurala are peste 60

ani), iar tineretul migreaza catre centrele urbane;

. gradul mare de saracie a proprietarilor care intampina mari dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor;

. lipsa capitalului pentru restructurarea si modernizarea agriculturii;

. instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari de teren

Ca urmare a distrugerii instalatiilor de aductiune si pompare din cadrul sistemelor de irigatii, suprafetele dotate cu instalatii de irigatii insumeaza 135.441 ha pe total regiune (Bacau 20.920 ha, Botosani 20.234 ha, Iasi 50.433 ha, Neamt 10.414 ha, Suceava 3.778 ha, Vaslui 29.662 ha), suprafetele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.

Exploatarile forestiere au o contributie insemnata prin volumul de masa lemnoasa extrasa din regiunea Nord-Est si prin marile suprafete impadurite existente (Suceava 453566 ha, Bacau 283623 ha, Neamt 260910 ha), furnizand in anul 2004, 26.71% din cantitatea totala de masa lemnoasa a Romaniei.

Datorita lipsei unor programe de investitii si a slabei retehnologizari a industriei de prelucrare a lemnului si mobilei, in loc sa se desfaca la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea si revitalizarea acestui sector economic, se inregistreaza in ultimul timp mari cantitati de materie prima bruta la export (cherestea ), fapt ce va conduce in viitorul apropiat la o exploatare nerationala a fondului forestier si la o degradare a mediului inconjurator.

Tabel IV. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic in 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Asa cum se observa, judetul Suceava a contribuit cu cea mai mare cota din masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2004, respectiv 2177.5 mii mc, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu 142.4 mii mc.

Regiunea Nord-Est detine peste 1.500 ha de rezervatii forestiere, faunistice si florale precum si monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:

judetul Bacau - rezervatiile forestiere Padurea Slanic Moldova si Targu Ocna (pinul oriental).

. judetul Iasi - Valea lui David (rezervatie floristica, la 5km de Iasi), Padurea Uricani (rezervatie forestiera cu o frumoasa padure de gorun si stejar, situata la 8km de Iasi,) si Padurea Dealul Mare, langa Deleni, cu un codru secular de fag.

. judetul Neamt - Codrii de arama (rezervatie forestiera de goruni seculari situata la 30km de Piatra-Neamt), Padurea de Argint (rezervatie de mesteceni seculari), Padurea Gosmanu (rezervatie forestiera de molizi, brazi si fagi seculari de dimensiuni impresionante) si Parcul National Ceahlau .

. judetul Suceava - Codrul secular Slatioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag si brad).

Probleme cheie in agricultura si silvicultura:

Contributia agriculturii la PIB regional (18.76%) este superioara fata de cea la

nivel national (13.03%) - anul 2003, sugerand dependenta crescuta a economiei

regionale de agricultura;

Exploatarea agricola se face pe loturi reduse, de 1-3 ha;

Gradul redus de asociere a proprietarilor - 8% pentru terenuri si 3% pentru

zootehnie;

V.2. Industria

La nivelul anului 2003, Regiunea Nord Est a contribuit la nivelul productiei industriale nationale cu 11.96%. Ponderea contributiei industriei in VAB-ul regional este de 27.09%, valoare apropriata de contributia sectorului in valoarea nationala (28.22%).Productia industriala a scazut in decada 1990-1999 datorita urmatorilor factori: - capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite in structurile pietelor de desfacere interne si externe;

decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale, volumului redus al investitiilor;

ritmul lent al privatizarii si restructurarii;

cadrul legislativ instabil si incoerent, care nu a stimulat investitiile straine si

autohtone de capital.

Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national, a avut loc o relansare a sectorului in 2000, inregistrandu-se o crestere cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului 2001 cu 16.4%, net superioara celei inregistrate la nivel national (7.1%), ca in anul 2002 sa se inregistreze o scadere de 3.6% , in conditiile unei cresteri la nivel national de 6.9%. Ponderea populatiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2004 este de 21.00%, usor inferioara valorii nationale de 24.91%.

In concluzie se poate afirma ca Regiunea Nord Est este cea mai slab dezvoltata regiune a Romaniei. Acest fapt a fost generat de o serie de factori diversi dintre care amintim politicile economice care nu s-au pliat pe resursele si conditiile zonei, perioadele de recesiune la nivel national care au afectat regiunea disproportional cu celelalte regiuni, modul de alocare al fondurilor de la bugetul de stat care nu tinea cont de zonele cu probleme la nivelul judetelor constituente ale regiunii de politica fiscala, cat si de o serie de factori locali.

Sansa reala a Regiunii de Dezvoltare Nord -Est cat si a celorlalte regiuni ale tarii o reprezinta implementarea cu succes a fondurilor structurale care pot aduce un aport considerabil la relansarea economica a zonelor slab dezvoltate economic si totodata la cresterea atractivitatii acestor zone pentru investitori.

BIBLIOGRAFIE :

Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013

Legea Dezvoltarii Regionale 151 / 1998

Cadrul Strategic National de Referinta

Programele Operationale 2007 - 2013

Anuarul statistic al Romaniei 2002, 2003, 2004, 2005

Capitolul 21 de negociere "- "Politica regionala si coordonarea

instrumentelor structurale"

www.wikipedia.org

https://ec.europa.eu

www.mie.ro

www.fonduri-structurale.ro

www.cpisc.ro

https://ec.europa.eu/comm/europeaid/

www.europa.eu.int/eur-lex/

www.adrnordest.ro

www.mfp.ro