Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AdministratieDrept

LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat - Republicare *)

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Actul juridic
Uzul si abitatia
LEGISLATIE P. S. I.
LISTA cuprinzand locurile de munca la care concediul de odihna este diferit fata de cel prevazut la art.47(1)
Tutela minorului
Actiunile posesorii
Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti
Legea nr. 226 din 7 Iunie 2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale
ORDONANTA nr.92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedura fiscala
Accesiunea

LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat - Republicare *)

(la data 01-ian-2007 actul a fost reglementata de Legea 200/2004 )



(la data 13-ian-2005 actul a fost reglementata de Statut din 2004 )

(la data 31-mai-2001 actul a fost reglementata de Statut din 2001 )

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1

(1)Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.

(2)Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor.

(1)Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.

(2)Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3)Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 1 modificat de art. I, punctul 1. din Legea 255/2004 )

Art. 2

(1)In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului si regulilor eticii profesionale.

(2)Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului.

(3)Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului, in conditiile legii.

(4)Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.

(5)In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie si pentru un proces echitabil.

(1)In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.

(2)Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.

(3)Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.

(4)Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.

(5)In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 2 modificat de art. I, punctul 2. din Legea 255/2004 )

Art. 3

Activitatea avocatului se realizeaza prin:

a)consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si in fata notarilor publici;

b)apararea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutiile si cu orice persoana romana sau straina;

c)redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor;

d)orice alte mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

(1)Activitatea avocatului se realizeaza prin:

a)consultatii si cereri cu caracter juridic;

b)asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii;

c)redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;

d)asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;

e)apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina;

f)activitati de mediere;

g)activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate;

h)stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;

i)activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica;

j)orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

(2)Activitatile prevazute la alin. (1) se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 3 modificat de art. I, punctul 3. din Legea 255/2004 )

Art. 4

In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.

Art. 5

(1)Profesia de avocat se exercita, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale.

(2)In cabinetul individual isi exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.

(3)Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-si caracterul personal si neputand fi cedate.

(4)Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati economice comune, pastrandu-si individualitatea in relatiile cu clientii.

(5)Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.

(6)Conditiile asocierii si colaborarii sunt convenite intre parti, potrivit legii civile. Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, indiferent care dintre membrii acesteia indeplineste serviciul profesional.

(7)Cabinetele grupate, cabinetele asociate si societatile civile profesionale pot avea si patrimoniu comun.

(8)Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.

(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata.

(2)In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.

(3)Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.

(4)Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii.

(5)Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.

(6)Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.

(7)Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.

(8)Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.

(9)Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 5 modificat de art. I, punctul 4. din Legea 255/2004 )

Art. 51

(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. Aporturile asociatilor la capitalul social pot fi in industrie, in bani sau in natura, reprezentat de activitatea profesionala, inclusiv aportul de clientela. Capitalul social al societatii este reprezentat de parti sociale transmisibile si negociabile si este de cel putin echivalentul in lei al sumei de 10.000 euro. Transmiterea partilor sociale se poate face numai catre avocati aflati in exercitiul profesiei. Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati. Avocatii care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.

(2)Dobandirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.

(3)Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului impozitarii pe profit.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 5 completat de art. I, punctul 5. din Legea 255/2004 )

Art. 6

Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile profesionale de avocati pot incheia astfel de conventii numai cu acordul unanim al asociatilor.

Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 6 modificat de art. I, punctul 6. din Legea 255/2004 )

Art. 7

(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:

a)in cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;

b)in cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete asociate;

c)in cazul societatilor civile profesionale - numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de una dintre urmatoarele sintagme si asociatii - societate civila de avocati sau societate civila de avocati;

d)in cazul cabinetelor grupate - numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocati grupate.

(2)Denumirea formelor de exercitare a profesiei, individualizate potrivit alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul celui plecat sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.

(3)Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor si ale societatilor in conditiile stabilite de statut.

(4)In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile prezentului articol.
(la data 05-aug-2002 Capitol I, art. 7, alin. (3) completat de art. I, punctul 1. din Legea 489/2002 )

(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:

a)in cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;

b)in cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;

c)in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata - numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata;

d)in cazul cabinetelor grupate - numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

(2)Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata potrivit alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul acestuia, sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.

(3)Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societatilor, in conditiile stabilite de statutul profesiei.

(4)In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile prezentului articol.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 7 modificat de art. I, punctul 7. din Legea 255/2004 )

Art. 8

(1)Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale, precum si conventiile prevazute la art. 6 se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul profesiei.

(2)Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei si a contractelor societatilor civile profesionale in termen de o luna de la inregistrarea cererii.

(3)Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana interesata poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.

(4)Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.

(1)Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale de avocati si a societatilor civile profesionale cu raspundere limitata, precum si conventiile prevazute la art. 6 se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul profesiei.

(2)Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei in termen de o luna de la inregistrarea cererii.

(3)Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.

(4)Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 8 modificat de art. I, punctul 8. din Legea 255/2004 )

Art. 9

Barourile si Uniunea Avocatilor din Romania asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei membrilor sai.

(1)Barourile si U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.

(2)In fiecare judet exista si functioneaza un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul in localitatea de resedinta a judetului.

(3)Fiecare barou organizeaza si asigura functionarea a cate unui serviciu de asistenta judiciara pe langa fiecare judecatorie. Consiliul baroului raspunde de organizarea si functionarea acestui serviciu.
(la data 26-iun-2004 Capitol I, art. 9 modificat de art. I, punctul 9. din Legea 255/2004 )

Art. 10

Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.

CAPITOLUL II: Dobandirea calitatii de avocat

SECTIUNEA 1: Conditiile de inscriere in avocatura

Art. 11

Poate fi membru al barourilor din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

a)este cetatean roman, domiciliat in Romania, are exercitiul drepturilor civile si politice si nu exercita o profesie autorizata sau salarizata intr-o alta tara;

a)este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice;
(la data 05-aug-2002 Capitol II, Sectiune 1, art. 11, litera A modificat de art. I, punctul 2. din Legea 489/2002 )

b)este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;

c)nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege.

(1)Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

a)este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice;

b)este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;

c)nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege;

d)este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

(2)Indeplinirea conditiei prevazute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prevazute in statutul profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 11 modificat de art. I, punctul 10. din Legea 255/2004 )

Art. 12

(1)Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana.

(2)Membrul unui barou din alta tara nu poate acorda asistenta juridica privind dreptul romanesc.

(2)Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul romanesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de Uniunea Avocatilor din Romania.
(la data 05-aug-2002 Capitol II, Sectiune 1, art. 12, alin. (2) modificat de art. I, punctul 3. din Legea 489/2002 )

(3)Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania numai in cadrul unor societati civile profesionale, in asociere cu avocati romani, in conditiile art. 5, 6, 7 si 8 din prezenta lege. Numarul avocatilor romani asociati trebuie sa fie cel putin egal cu numarul avocatilor straini asociati.

(3)Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania, la alegere, in cadrul uneia dintre formele de organizare prevazute la art. 5.
(la data 05-aug-2002 Capitol II, Sectiune 1, art. 12, alin. (3) modificat de art. I, punctul 3. din Legea 489/2002 )

(4)Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.

(5)Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Romania.

(6)Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se inscrie intr-un tablou special tinut de fiecare barou si va fi supus prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei.

(1)Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cea cu privire la cetatenia romana.

(2)Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul romanesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de U.N.B.R.

(3)Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania, la alegere, in cadrul uneia dintre formele de organizare prevazute la art. 5.

(4)Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.

(5)Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Romania.

(6)Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si codului deontologic.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 12 modificat de art. I, punctul 11. din Legea 255/2004 )

Art. 13

Este nedemn de a fi avocat:

a)cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;

b)cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca;

c)cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

d)falitul fraudulos, chiar reabilitat.

Art. 14

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:

a)activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;

b)ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;

c)exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Art. 15

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

a)calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;

b)activitatea didactica universitara si de cercetare de specialitate juridica;

b)activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 15, litera B modificat de art. I, punctul 12. din Legea 255/2004 )

c)activitatea literara si publicistica;

d)functia de arbitru, mediator sau conciliator, in conditiile legii.

d)calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 15, litera D modificat de art. I, punctul 12. din Legea 255/2004 )

Art. 16

(1)Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei.

(2)La cerere, poate fi primit in profesie, cu scutire de examen:

a)titularul diplomei de doctor in drept;

b)cel care, anterior sau la data primirii in profesia de avocat, a indeplinit functia de judecator, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani.

(1)Primirea in profesie se obtine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei.

(2)La cerere, poate fi primit in profesie, cu scutire de examen:

a)titularul diplomei de doctor in drept;

b)cel care pana la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac nedemn pentru profesia de avocat.

(3)De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 16 modificat de art. I, punctul 13. din Legea 255/2004 )

Art. 161

(la data 16-mai-2006 Capitol II, Sectiune 1, art. 16^1 a fost reglementata de Decizia 724/2006 )

Persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi primita in profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel putin 5 ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 16 completat de art. I, punctul 14. din Legea 255/2004 )

(la data 25-aug-2006 Capitol II, Sectiune 1, art. 16^1 abrogat de din Decizia 513/2006 )

Art. 17

(1)La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar.

(2)Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, precum si ale baroului fata de acesta sunt reglementate prin statut.

(2)Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 17, alin. (2) modificat de art. I, punctul 15. din Legea 255/2004 )

(3)Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.

(4)Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.

(5)Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

(5)Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 17, alin. (5) modificat de art. I, punctul 15. din Legea 255/2004 )

Art. 18

Pot indruma activitatea unui avocat stagiar numai avocatii definitivi care au dreptul sa puna concluzii la Curtea Suprema de Justitie.

Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 18 modificat de art. I, punctul 16. din Legea 255/2004 )

Art. 19

(1)Dobandeste calitatea de avocat definitiv, in conditiile art. 16, cel care inainte de primirea in profesie a indeplinit functii juridice timp de cel putin 5 ani.

(2)Fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitate timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.

(1)Dobandeste calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare in conditiile art. 17, precum si avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in conditiile prevazute de statutul profesiei.

(2)Dobandeste calitatea de avocat definitiv cel inscris in profesie in conditiile art. 16 alin. (2), daca a fost definitivat in functia juridica pe care a exercitat-o inainte de primirea in avocatura.

(3)Dobandeste calitatea de avocat definitiv cel care a fost inscris in profesie in conditiile art. 16 alin. (2), daca a promovat examen de definitivare in functia juridica pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu indeplinesc conditiile de vechime in profesiile anterioare vor fi obligati sa sustina examenul de definitivare in avocatura.

(4)Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 19 modificat de art. I, punctul 17. din Legea 255/2004 )

Art. 20

(1)Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat.

(1)Profesia de avocat nu poate fi exercitata la judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate si curtile de apel, precum si la parchetele de pe langa aceste instante, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al III-lea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 20, alin. (1) modificat de art. I, punctul 18. din Legea 255/2004 )

(2)Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.

(3)Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si la Parchetul National Anticoruptie.

(4)Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica si avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii acestor interdictii, sub sanctiunea savarsirii unei abateri disciplinare grave.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 20 completat de art. I, punctul 19. din Legea 255/2004 )

Art. 21

La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, intr-un cadru solemn, urmatorul juramant:

'Jur sa respect si sa apar Constitutia si celelalte legi ale tarii, drepturile si libertatile omului, sa exercit profesia de avocat in mod demn, independent si cu probitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'

(1)La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, in cadru solemn, urmatorul juramant:

Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!

(2)Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa, in acest caz, juramantul va incepe cu formula: 'Jur pe onoare si constiinta!'
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 21 modificat de art. I, punctul 20. din Legea 255/2004 )

Art. 22

(1)Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorii.

(2)Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii dupa 6 ani de la promovarea examenului de definitivat.

(1)Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista ori reprezenta partea la organele si institutiile prevazute la art. 3.

(2)Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 22 modificat de art. I, punctul 21. din Legea 255/2004 )

Art. 23

(1)Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dreptul sa puna concluzii.

(2)A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate si societatile civile profesionale, cu indicarea sediului si a avocatilor componenti.

(2)A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 23, alin. (2) modificat de art. I, punctul 22. din Legea 255/2004 )

(3)Prin grija baroului tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sunt comunicate instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum si Uniunii Avocatilor din Romania.

(3)Prin grija baroului, tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sunt comunicate la inceputul fiecarui an instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum si U.N.B.R.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 23, alin. (3) modificat de art. I, punctul 22. din Legea 255/2004 )

Art. 24

(1)Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.

(2)Decizia de primire in profesie va fi anulata de consiliul baroului, daca cel primit nu renunta in termen de doua luni la situatia care constituie caz de incompatibilitate.

(2)In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce efectele numai de la data incetarii starii de incompatibilitate, care trebuie rezolvata in termen de doua luni de la emiterea deciziei.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 24, alin. (2) modificat de art. I, punctul 23. din Legea 255/2004 )

Art. 25

Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat, de catre persoana care nu este inscrisa in tabloul avocatilor, constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.

Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 1, art. 25 modificat de art. I, punctul 24. din Legea 255/2004 )

SECTIUNEA 2: Incetarea si suspendarea calitatii de avocat

Art. 26

Calitatea de avocat inceteaza:

a)prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;

b)prin deces;

c)daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;

d)daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Calitatea de avocat inceteaza:

a)prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;

b)prin deces;

c)daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;

d)daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 2, art. 26 modificat de art. I, punctul 25. din Legea 255/2004 )

Art. 27

Calitatea de avocat este suspendata:

a)in caz de incompatibilitate;

b)pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

c)in caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora pana la lichidarea lor integrala;

d)la cerere.

Calitatea de avocat este suspendata:

a)in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari;

b)pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

c)in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;

d)la cererea scrisa a avocatului.
(la data 26-iun-2004 Capitol II, Sectiune 2, art. 27 modificat de art. I, punctul 26. din Legea 255/2004 )

CAPITOLUL III: Drepturile si indatoririle avocatului

SECTIUNEA 1: Drepturile avocatilor

Art. 28

(1)Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.

(2)Atat avocatul, cat si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica, in conditiile prevazute in statut.

(2)Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 28, alin. (2) modificat de art. I, punctul 27. din Legea 255/2004 )

Art. 29

Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in statut.

Art. 30

(1)Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.

(2)In acest scop avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si unul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pentru cheltuieli in interesul sau va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, potrivit statutului.

(1)Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.

(2)In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, in conditiile prevazute de statutul profesiei.

(3)Contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul procesual al clientului sau se recupereaza potrivit dispozitiilor statutului profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 30 modificat de art. I, punctul 28. din Legea 255/2004 )

Art. 31

Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plangere la Comisia permanenta, a carei solutie este definitiva.

Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 31 modificat de art. I, punctul 29. din Legea 255/2004 )

Art. 311

(1)Cheltuielile efectuate pentru investitii de sediu, de dotari si utilitati necesare cabinetelor de avocati sau altor forme de exercitare a profesiei la infiintarea lor in temeiul art. 5 si care se efectueaza pe o perioada de 3 ani de la intrarea in exercitiul profesiei, se scad din veniturile impozabile, esalonat, pana la achitarea investitiei. Pentru avocatii stagiari, termenul de 3 ani se calculeaza de la data definitivarii in profesie.

(2)De prevederile alin. (1) un avocat poate beneficia o singura data.

(3)Destinatia profesionala a investitiilor prevazute la alin. (1) trebuie mentinuta si acestea nu pot fi instrainate prin acte intre vii pe o perioada de 5 ani de la expirarea termenului de 3 ani, cu exceptia cesiunilor intre avocati, prevazute la art. 5 alin. (9).

(4)Nerespectarea prevederilor alin. (3) atrage nulitatea de drept a actului de instrainare si plata facilitatilor de care s-a beneficiat, majorate cu procentul corespunzator dobanzii legale.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 31 completat de art. I, punctul 30. din Legea 255/2004 )

(la data 03-sep-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 31^1 abrogat de Capitol II, Sectiune 25, art. XXXVIII, litera A din Ordonanta 94/2004 )

Art. 32

(1)Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.

(2)Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.

(3)Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.

Art. 33

(1)In scopul asigurarii secretului profesional actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul acestuia sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decat de procuror in temeiul unui mandat emis anticipat in acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe langa tribunalul judetean.

(1)Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 33, alin. (1) modificat de art. I, punctul 31. din Legea 255/2004 )

(2)Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege.

Art. 34

Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.

(2)In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia de a lua masurile necesare pentru respectarea drepturilor prevazute la alin. (1).
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 34 completat de art. I, punctul 32. din Legea 255/2004 )

Art. 35

Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat si societatea civila profesionala au dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde sunt luati in evidenta.

Avocatul care profeseaza individual, cabinetele asociate, societatea civila profesionala si societatea civila profesionala cu raspundere limitata au dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde sunt luati in evidenta.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 35 modificat de art. I, punctul 33. din Legea 255/2004 )

Art. 36

Ministerul Justitiei asigura spatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.

Art. 37

(1)In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.

(2)Insulta, calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(3)Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului in conditiile alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(4)Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate, iar pentru faptele prevazute la alin. (3), si din oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

(5)Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti avocati sau fata de partile din proces.

(5)Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 37, alin. (5) modificat de art. I, punctul 34. din Legea 255/2004 )

(6)Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau in scris, in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata.

(6)Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (5), in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 37, alin. (6) modificat de art. I, punctul 34. din Legea 255/2004 )

(7)Nerespectarea de catre avocat a prevederilor alin. (5) si (6) constituie abatere disciplinara grava. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala sau civila, dupa caz.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 37 completat de art. I, punctul 35. din Legea 255/2004 )

Art. 371

Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta se pot face numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carei raza de competenta s-au savarsit faptele.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 1, art. 37 completat de art. I, punctul 36. din Legea 255/2004 )

(la data 28-dec-2005 Capitol III, Sectiune 1, art. 37^1 abrogat de art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 190/2005 )

SECTIUNEA 2: Indatoririle avocatilor

Art. 38

Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecata dispune in acest sens.

Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 2, art. 38 modificat de art. I, punctul 37. din Legea 255/2004 )

Art. 39

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 40

Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.

Art. 41

Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara.

Art. 42

Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocatilor din Romania si bugetului Casei de Asigurari a Avocatilor.

Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contributiile barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 2, art. 42 modificat de art. I, punctul 38. din Legea 255/2004 )

Art. 43

Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit.

Art. 44

(1)Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

(2)Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.

(3)Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.

(4)Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesionala in acea cauza.

(5)Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator.

Art. 45

(1)Dupa 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti, cu exceptia judecatoriilor.

(2)Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.

(3)Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocatilor din Romania sa reprezinte profesia intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.

(1)Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.

(2)Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.

(3)Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.
(la data 26-iun-2004 Capitol III, Sectiune 2, art. 45 modificat de art. I, punctul 39. din Legea 255/2004 )

Art. 46

(1)Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei.

(2)De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

CAPITOLUL IV: Organizarea profesiei de avocat

SECTIUNEA 1: Baroul

Art. 47

(1)Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.

(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3)Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis. Deliberarile si votul constituie secret profesional.

Art. 48

(1)Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.

(2)Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

(3)Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.

(4)Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

Art. 49

Organele de conducere ale baroului sunt:

a)adunarea generala;

b)consiliul;

c)decanul.

Art. 50

(1)Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.

(2)Adunarea generala are urmatoarele competente:

a)stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului;

b)alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani in profesie;

c)alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;

d)aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

Art. 51

(1)Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.

(2)Convocarea se face prin afisare la sediul baroului si al tuturor instantelor judecatoresti din raza acestuia, precum si prin publicare intr-un ziar local, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.



(2)Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenta din judet si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 51, alin. (2) modificat de art. I, punctul 40. din Legea 255/2004 )

(3)Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.

(4)La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.

(5)Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in varsta membru prezent.

Art. 52

(1)Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.

(2)In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.

(3)Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.

(31)Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii membrilor baroului. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se face prin desemnare de reprezentanti - electori, potrivit procedurii stabilite prin statutul profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 52, alin. (3) completat de art. I, punctul 41. din Legea 255/2004 )

(4)In toate cazurile hotararile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.

(4)Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 52, alin. (4) modificat de art. I, punctul 42. din Legea 255/2004 )

Art. 53

(1)Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.

(2)Consiliul baroului are urmatoarele competente:

a)adopta masuri pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului de catre toti membrii baroului;

b)aduce la indeplinire hotararile Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania si ale adunarii generale a baroului;

c)intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, comunicandu-l celor in drept impreuna cu modificarile intervenite in cursul anului;

d)organizeaza controlul deontologic profesional;

e)verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de inscriere in profesie;

f)avizeaza cererile de primire in profesie cu scutire de examen;

g)decide asupra ridicarii starii de incompatibilitate;

h)ia act de cererea de transfer;

i)verifica indeplinirea conditiilor prevazute in prezenta lege si in statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizeaza si tine evidenta acestora;

j)ia act de conventiile de grupare sau de asociere a cabinetelor si de contractele de constituire a societatilor civile profesionale;

k)organizeaza cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;

l)organizeaza activitatea de asistenta juridica in cazurile prevazute de lege si de statut;

m)sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor;

n)suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plateste taxele si contributiile prevazute de lege si de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, daca i s-a dat avertisment pentru neplata acestora si nu s-a conformat;

o)solutioneaza contestatiile si reclamatiile privind onorariile;

p)supune aprobarii adunarii generale cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;

r)accepta donatiile si legatele facute baroului;

s)aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;

t)intocmeste proiectul de buget si administreaza patrimoniul baroului;

u)prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate si de gestiune;

v)alege prodecanul baroului.

(2)Consiliul baroului are urmatoarele atributii:

a)adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;

b)duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a baroului;

c)intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept;

d)adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;

e)verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;

f)hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;

g)solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei;

h)verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora;

i)coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta;

j)organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;

k)organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet, potrivit legii si statutului profesiei;

l)sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor;

m)suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei;

n)solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;

o)stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;

p)accepta donatiile si legatele facute baroului;

q)aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;

r)intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului;

s)prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului;

t)alege prodecanul baroului;

u)solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului;

v)indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 53, alin. (2) modificat de art. I, punctul 43. din Legea 255/2004 )

Art. 54

Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Art. 55

(1)Decanul baroului are urmatoarele competente:

a)reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;

b)convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;

c)aproba cererile de asistenta juridica gratuita;

d)exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;

e)ordonanteaza cheltuielile baroului;

f)ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului.

g)indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 55, alin. (1) completat de art. I, punctul 44. din Legea 255/2004 )

(2)Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.

(2)Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 55, alin. (2) modificat de art. I, punctul 45. din Legea 255/2004 )

(3)Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, partial sau in totalitate, atributiile decanului.

(3)Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 55, alin. (3) modificat de art. I, punctul 45. din Legea 255/2004 )

(4)La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 55 completat de art. I, punctul 46. din Legea 255/2004 )

Art. 56

Avocatul nemultumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, potrivit legii si statutului.

Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 1, art. 56 modificat de art. I, punctul 47. din Legea 255/2004 )

SECTIUNEA 2: Uniunea Avocatilor din RomaniaSECTIUNEA 2: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - U.N.B.R.(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2 modificat de art. I, punctul 48. din Legea 255/2004 )

Art. 57

(1)Uniunea Avocatilor din Romania este formata din toti avocatii inscrisi in barouri si are sediul in municipiul Bucuresti.

(2)Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Bugetul uniunii se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

(3)Nici un barou nu poate functiona in afara uniunii.

(1)Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - U.N.B.R. este formata din toate barourile din Romania si are sediul in capitala tarii, municipiul Bucuresti.

(2)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget proprii.

(3)Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

(4)Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei.

(5)U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocatilor din Romania.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 57 modificat de art. I, punctul 49. din Legea 255/2004 )

Art. 58

Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania sunt:

a)Congresul avocatilor;

b)consiliul;

c)comisia permanenta;

d)presedintele.

(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a)Congresul avocatilor;

b)Consiliul U.N.B.R.;

c)Comisia permanenta a U.N.B.R.;

d)presedintele U.N.B.R.

(2)In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:

a)Comisia centrala de cenzori;

b)Comisia centrala de disciplina;

c)aparatul tehnic-administrativ.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 58 modificat de art. I, punctul 50. din Legea 255/2004 )

Art. 59

(1)Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor si ceilalti membri ai Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania.

(2)Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea consiliului uniunii.

(3)La cererea majoritatii barourilor consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul in sedinta extraordinara.

(1)Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R.

(2)Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea Consiliului U.N.B.R.

(3)La cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul avocatilor in sesiune extraordinara.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 59 modificat de art. I, punctul 51. din Legea 255/2004 )

Art. 60

(1)Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si la instantele judecatoresti din raza acestora.

(2)Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres.

(3)Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Art. 61

(1)Congresul avocatilor are urmatoarele competente:

a)analizeaza si aproba raportul anual al consiliului uniunii;

b)alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;

c)face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa cu privire la profesia de avocat;

d)stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;

e)adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;

f)alege si revoca membrii consiliului uniunii care nu au functia de decan;

g)alege si revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou avand dreptul la cate un reprezentant. Competenta si procedura de judecata se stabilesc prin statut;

h)aproba bugetul uniunii si al Casei de Asigurari a Avocatilor si stabileste cotele de contributii ale barourilor.

(1)Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:

a)analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;

b)alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;

c)face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat;

d)adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevederile prezentei legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul U.N.B.R.;

e)adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;

f)alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de a propune cate un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenta si procedura de judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;

g)aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala;

h)aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizarii congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de numarul reprezentantilor sai.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 61, alin. (1) modificat de art. I, punctul 52. din Legea 255/2004 )

(2)Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.

Art. 62

(1)Consiliul uniunii este format din decanii barourilor si cate un membru la 100 de avocati de la fiecare barou care depaseste acest numar.

(1)Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania este format din decanii barourilor si din reprezentanti a barourilor, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.
(la data 05-aug-2002 Capitol IV, Sectiune 2, art. 62, alin. (1) modificat de art. I, punctul 4. din Legea 489/2002 )

(1)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 62, alin. (1) modificat de art. I, punctul 53. din Legea 255/2004 )

(2)Membrii consiliului uniunii sunt alesi pe timp de 4 ani.

(2)Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat. Inlocuitorul este desemnat in conditiile prevazute la alin. (1).
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 62, alin. (2) modificat de art. I, punctul 53. din Legea 255/2004 )

(3)In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.

(4)Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data sedintei.

(5)La cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau in situatii exceptionale, presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. in sedinta extraordinara, in cel mult 10 zile de la data solicitarii sau a evenimentului justificativ.

(6)Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 62 completat de art. I, punctul 54. din Legea 255/2004 )

Art. 63

Consiliul uniunii se intruneste trimestrial si ori de cate ori este nevoie. El are urmatoarele atributii:

a)aduce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;

b)dezbate, adopta si modifica statutul profesiei;

c)adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere in profesie si definitivare;

d)alege si revoca presedintele uniunii, vicepresedintii si membrii comisiei permanente. Presedintele si vicepresedintii sunt alesi pentru un mandat de 4 ani dintre avocatii cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie;

e)stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tara;

f)intocmeste proiectul de buget al uniunii si al Casei de Asigurari a Avocatilor si le supune spre aprobare congresului;

g)aproba primirea in profesia de avocat in toate cazurile prevazute de lege;

h)solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;

i)anuleaza hotararile barourilor pentru nelegalitate;

j)infiinteaza si coordoneaza Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor - I.N.P.P.A., constituit ca persoana juridica de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare.

Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a)este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;

b)duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;

c)rezolva orice probleme interesand profesia de avocat intre sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a Congresului avocatilor;

d)exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;

e)organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini;

f)organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare;

g)adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri;

h)asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare in profesie;

i)organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.;

j)organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;

k)intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;

l)intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor;

m)staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;

n)alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani;

o)verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;

p)anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de nelegalitate si rezolva plangerile si contestatiile facute impotriva hotararilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si de statutul profesiei;

q)infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia;

r)coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul acesteia;

s)indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii;

t)acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 63 modificat de art. I, punctul 55. din Legea 255/2004 )

Art. 64

Consiliul uniunii lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de incetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si inlocuitorul executa diferenta de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 64 modificat de art. I, punctul 56. din Legea 255/2004 )

Art. 65

(1)Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii se includ in acest numar.

(2)Comisia permanenta are urmatoarele competente:

a)asigura activitatea permanenta a uniunii;

b)elaboreaza proiectele statutului si ale regulamentelor examenelor de primire in profesie si de definitivare;

c)organizeaza examenele de intrare in profesie si de definitivare;

d)acorda scutire de examen juristilor care indeplinesc conditiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;

e)organizeaza serviciul statistic general al avocatilor;

f)organizeaza, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative si editeaza publicatiile uniunii;

g)infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si ii coordoneaza activitatea;

h)accepta donatiile si legatele facute uniunii;

i)angajeaza personalul si asigura executarea bugetului uniunii;

j)intocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care il supune spre aprobare consiliului uniunii.

(1)Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a)este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;

b)duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare;

c)organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora;

d)asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;

e)accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;

f)in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii.

(2)Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.

(3)Comisia permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 65 modificat de art. I, punctul 57. din Legea 255/2004 )

Art. 66

Comisia permanenta lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

(1)Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a)reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;

b)incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;

c)convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;

d)ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.N.B.R.;

e)semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;

f)supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri;

g)acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale;

h)vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala.

(2)Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 66 modificat de art. I, punctul 58. din Legea 255/2004 )

Art. 67

(1)Presedintele uniunii are urmatoarele atributii:

a)reprezinta uniunea in relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si din strainatate;

b)incheie conventii si contracte in numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;

c)convoaca si conduce sedintele consiliului uniunii si ale comisiei permanente;

d)ordonanteaza cheltuielile bugetare ale uniunii.

(2)Vicepresedintii uniunii sunt inlocuitori de drept ai presedintelui, in ordinea stabilita de consiliul uniunii.

Consiliul U.N.B.R. stabileste personalul necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R.
(la data 26-iun-2004 Capitol IV, Sectiune 2, art. 67 modificat de art. I, punctul 59. din Legea 255/2004 )

CAPITOLUL V: Asistenta judiciara

Art. 68

(1)Baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a organelor administratiei publice locale in cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitate vadita de a plati onorariul.

(2)In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta gratuita.

(3)Baroul organizeaza servicii de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor de judecata din judet, care asigura asistenta juridica, si la organele de urmarire penala locale, conduse de cate un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si coordonate de un membru al consiliului.

Art. 69

(1)In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei.

(2)In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

CAPITOLUL VI: Raspunderea disciplinara

Art. 70

(1)Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.

(2)Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile prevederilor alin. (1).

(3)Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

Art. 71

(1)Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.

(2)Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de competenta comisiei permanente a uniunii.

(2)Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotararii.
(la data 26-iun-2004 Capitol VI, art. 71, alin. (2) modificat de art. I, punctul 60. din Legea 255/2004 )

(3)Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.

(4)In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

Art. 72

(1)In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou.

(2)In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania functioneaza Comisia Superioara de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:

a)ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii si ale decanilor barourilor;

b)ca instanta de recurs, in complet de 5 membri.

(2)In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina, care judeca:

a)ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savarsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;

b)in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol VI, art. 72, alin. (2) modificat de art. I, punctul 61. din Legea 255/2004 )

(3)Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, mai putin cel in cauza.

(3)Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicata in cauza.
(la data 26-iun-2004 Capitol VI, art. 72, alin. (3) modificat de art. I, punctul 61. din Legea 255/2004 )

(4)Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in statut si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

(4)Impotriva hotararilor pronuntate potrivit alin. (2) si (3), partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este definitiva si irevocabila.
(la data 26-iun-2004 Capitol VI, art. 72, alin. (4) modificat de art. I, punctul 61. din Legea 255/2004 )

(5)Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
(la data 26-iun-2004 Capitol VI, art. 72 completat de art. I, punctul 62. din Legea 255/2004 )

Art. 73

(1)Sanctiunile disciplinare sunt:

a)mustrarea;

b)avertismentul;

c)amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei;

c)amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in functie de rata inflatiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol VI, art. 73, alin. (1), litera C modificat de art. I, punctul 63. din Legea 255/2004 )

d)interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;

e)excluderea din profesie.

(2)In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.

(3)Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 74

(1)In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei.

(2)Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare.

(3)Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.

CAPITOLUL VII: Casa de Asigurari a Avocatilor

Art. 75

(1)In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.

(2)Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania prin statut.

(1)In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.

(2)Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Congresul avocatilor prin statutul acesteia.
(la data 26-iun-2004 Capitol VII, art. 75 modificat de art. I, punctul 64. din Legea 255/2004 )

Art. 76

(1)Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.

(2)Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, astfel incat sa acopere nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.

(2)Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R., astfel incat sa acopere nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.
(la data 26-iun-2004 Capitol VII, art. 76, alin. (2) modificat de art. I, punctul 65. din Legea 255/2004 )

Art. 77

(1)Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti incasate se considera venituri din profesie si se iau in calcul la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor.

(2)Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile sociale de stat se reglementeaza potrivit legii.

Art. 78

(1)Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.

(2)Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in conditiile si cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a acesteia.

Art. 79

(1)Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe o perioada de 4 ani.

(2)Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte.

(2)Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte. Unul dintre membri, desemnat de presedinte, indeplineste si functia de secretar al consiliului.
(la data 26-iun-2004 Capitol VII, art. 79, alin. (2) modificat de art. I, punctul 66. din Legea 255/2004 )

Art. 80

(1)Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar.

(2)Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.

CAPITOLUL VII1: Exercitarea in Romania a profesiei de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European

SECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Art. 801

Dispozitiile prezentului capitol se aplica avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, care isi exercita profesia pe teritoriul Romaniei:

a)in mod independent sau in asociere;

b)ca avocati salariati in Romania;

c)prin prestarea de servicii.

Art. 802

In sensul prezentului capitol:

a)avocat reprezinta orice persoana provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care este autorizata sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru;

b)stat membru de origine reprezinta statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in care un avocat a obtinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevazute la lit. a), inainte de a practica profesia de avocat in Romania;

c)titlu profesional din statul membru de origine reprezinta titlul profesional utilizat in statul membru unde un avocat a obtinut dreptul de a folosi acest titlu, inainte de a practica profesia de avocat in Romania;

d)grupare reprezinta orice entitate, cu sau fara personalitate juridica, organizata potrivit legislatiei unui stat membru, in cadrul careia avocatii isi desfasoara activitatile profesionale impreuna, sub nume comun;

e)titlu profesional din Romania reprezinta titlul profesional sub care un avocat este inscris in Tabloul avocatilor din Romania;

f)autoritatea romana competenta este structura din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, desemnata potrivit statutului.

Art. 803

Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfasura aceleasi activitati profesionale ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania, pot acorda asistenta juridica si pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice in fata instantelor romane, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul international, precum si dreptul romanesc, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile in fata instantelor romane.

Art. 804

(1)Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care isi desfasoara profesia in statul membru de origine, exprimata in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.

(2)Pe langa denumirea prevazuta la alin. (1), in denumire se va mentiona, alaturi de forma juridica de exercitare a profesiei in Romania, si forma juridica a gruparii din statul membru de origine.

(3)Autoritatea romana competenta poate cere unui avocat care profeseaza sub titlul profesional obtinut in statul membru de origine sa indice gruparea profesionala din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.

(4)Avocatul care obtine admiterea in profesia de avocat in Romania in conditiile art. 805 sau 8014 are dreptul sa foloseasca titlul profesional din statul membru de origine, exprimat in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alaturi de titlul profesional corespunzator profesiei de avocat din Romania.

Art. 805

(1)Indiferent de forma de exercitare a activitatii pe teritoriul Romaniei, avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricand recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in profesia de avocat si a practicarii acesteia sub titlul profesional din Romania.

(2)In vederea recunoasterii diplomelor in Romania, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in domeniul dreptului romanesc.

(3)Uniunea Nationala a Barourilor din Romania va stabili componenta comisiei de evaluare, precum si continutul si modul de desfasurare a examenului sau a stagiului, dupa caz.

(4)La depunerea cererii de recunoastere a diplomei, in vederea determinarii continutului si modului de desfasurare a examenului sau a perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica in prealabil daca experienta profesionala dobandita de solicitant este de natura sa acopere in tot sau in parte diferentele existente intre dreptul romanesc si cel al statului membru de origine in care a fost obtinuta diploma, in vederea exceptarii partiale sau totale de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2).

(5)Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legislatiei-cadru privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.

Art. 806

(1)Autoritatea competenta romana si autoritatile competente din statele membre de origine colaboreaza in vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor prezentei legi, informatiile care se obtin in cadrul acestor colaborari fiind confidentiale.

(2)Autoritatea competenta din statul membru de origine poate formula observatii in cadrul procedurilor disciplinare care se desfasoara impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din acel stat.

SECTIUNEA 2: Exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European

Art. 807

(1)In conditiile prezentei sectiuni, oricare dintre avocatii prevazuti la art. 802 lit. a) poate desfasura pe teritoriul Romaniei, cu caracter permanent si sub titlul profesional din statul membru de origine, activitatile prevazute la art. 803.

(2)Avocatii care isi exercita in mod permanent activitatea pe teritoriul Romaniei pot dobandi titlul profesional din Romania fie in conditiile prevazute la art. 805, fie potrivit art. 8014.

Art. 808

(1)Avocatul care doreste sa profeseze in Romania sub titlul profesional din statul membru in care si-a obtinut calificarea profesionala se inscrie in tabloul special tinut de barourile romane, in conditiile prezentului articol, ale art. 12 alin. (6) si ale statutului profesiei.

(2)Autoritatea romana competenta inscrie avocatul solicitant pe baza prezentarii unui certificat care atesta inregistrarea lui la autoritatea competenta din statul membru de origine. Autoritatea romana competenta informeaza autoritatea competenta din statul membru de origine despre inscriere.

(3)Certificatul prevazut la alin. (2) trebuie sa fie eliberat cu cel mult 3 luni inainte de formularea cererii de inscriere in Tabloul avocatilor din Romania.

(4)La publicarea numelor avocatilor inscrisi in Romania, autoritatea romana competenta va publica si numele avocatilor inscrisi potrivit prezentei sectiuni.

Art. 809

(1)Avocatilor care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigura reprezentarea corespunzatoare in asociatiile profesionale ale avocatilor din Romania, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale statutului profesiei; ei au cel putin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociatii.

(2)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligati fie sa se asigure pentru raspundere profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei, fie sa devina membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor, in conditiile prevazute la cap. VII.

(3)Avocatii pot fi scutiti de obligatiile prevazute la alin. (2), daca fac dovada unei asigurari platite sau a unei alte garantii date in conditiile legii statului membru de origine, in masura in care asigurarea sau garantia este echivalenta din punctul de vedere al conditiilor si al acoperirii. Daca acoperirea este doar partiala, avocatii trebuie sa incheie o asigurare suplimentara pentru a acoperi aspectele care nu se regasesc in asigurarea sau in garantia data potrivit reglementarilor din statul membru de origine.

Art. 8010

Avocatii inscrisi in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariati in oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania.

Art. 8011

Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine se supun acelorasi reguli de conduita profesionala prevazute in prezenta lege si in statutul profesiei ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania, pentru activitatile desfasurate pe teritoriul tarii.

Art. 8012

(1)Avocatii prevazuti in prezentul capitol raspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.

(2)Inainte de initierea procedurilor disciplinare impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea romana competenta informeaza in cel mai scurt timp autoritatea competenta din statul membru de origine, furnizand orice informatii utile in cauza.

(3)Autoritatea romana competenta coopereaza cu autoritatea competenta din statul membru de origine pe tot parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare.

(4)Retragerea permanenta sau temporara de catre autoritatea competenta din statul membru de origine a autorizatiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdictia temporara sau permanenta ca avocatul in cauza sa profeseze in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine.

Art. 8013

(1)Unul sau mai multi avocati din aceeasi grupare ori din acelasi stat membru, care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa in Romania prin infiintarea unui sediu secundar al gruparii respective, organizat in orice forma de exercitare a profesiei de avocat prevazuta de legea romana.

(2)Profesia de avocat se poate exercita si in cadrul formelor asociate prevazute de legea romana, astfel:

a)mai multi avocati din diferite state membre, care profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de origine;

b)unul sau mai multi avocati dintre cei prevazuti la lit. a) si unul sau mai multi avocati din Romania.

(3)Avocatul care intentioneaza sa profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informeaza autoritatea romana competenta despre faptul ca este membru al unei forme de exercitare a profesiei in statul membru de origine si furnizeaza toate detaliile relevante despre acea grupare.

Art. 8014

(1)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care isi desfasoara activitatea efectiv si cu regularitate, pe o perioada de cel putin 3 ani in Romania, in domeniul dreptului romanesc sau al dreptului comunitar sunt admisi in profesia de avocat in Romania, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 805, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate.

(2)In fata autoritatii romane competente solicitantii trebuie sa faca dovada desfasurarii cu regularitate a activitatii in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani in domeniul dreptului romanesc sau comunitar. In acest scop:

a)avocatii trebuie sa prezinte toate informatiile si documentele relevante cu privire la numarul de cauze in care au acordat asistenta juridica, precum si cu privire la natura acestora;

b)autoritatea romana competenta poate sa verifice caracterul efectiv si regularitatea activitatii desfasurate si poate cere avocatului, daca este necesar, sa ofere clarificari, in scris sau verbal, cu privire la informatiile si documentele prevazute la lit. a).

(3)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine in Romania pot oricand sa ceara ca diplomele sa le fie recunoscute, potrivit dispozitiilor art. 805, in vederea obtinerii admiterii in profesia de avocat in Romania si a exercitarii acesteia sub titlul profesional astfel obtinut.

(4)Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care au desfasurat in mod efectiv si cu regularitate o activitate profesionala in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani, dar pe o perioada mai scurta in domeniul dreptului romanesc, pot obtine admiterea in profesia de avocat si dreptul de a o practica sub titlul profesional din Romania, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 805, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate, dupa urmatoarea procedura:

a)autoritatea romana competenta ia in considerare desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii in perioada de cel putin 3 ani, cunostintele si experienta profesionala dobandite in Romania, precum si orice participare la prelegeri si seminarii despre dreptul romanesc sau deontologia profesiei de avocat;

b)solicitantul pune la dispozitia baroului roman orice informatie si documentatie relevanta, in special despre cauzele in care a acordat asistenta juridica.

(5)Decizia autoritatii romane competente de a nu acorda inscrierea automata in cazul in care nu s-a prezentat dovada ca cerintele prevazute la alin. (1) sau (4) au fost indeplinite va fi motivata, comunicata solicitantului si baroului si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei.

(6)Desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii avocatului in Romania si capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu sustinut cu comisia de evaluare prevazuta la art. 805.

(7)Autoritatea romana competenta poate, printr-o decizie motivata si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei, sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat in Romania, daca se considera ca aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plangeri si incidente de orice fel.




(8)Reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite cu ocazia examinarii cererii de acordare a titlului profesional in Romania.

SECTIUNEA 3: Exercitarea in Romania, prin prestarea de servicii, a profesiei de catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European

Art. 8015

(1)In conditiile prezentei sectiuni, avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European pot desfasura in Romania activitati profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestarii de servicii.

(2)Activitatea de prestare de servicii prevazuta la alin. (1) se exercita in Romania prin reprezentarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice in justitie sau in fata autoritatilor publice, in conditiile prevazute pentru avocatii stabiliti in acest stat, fara a fi necesara inscrierea in barou.

(3)Pentru exercitarea altor activitati decat cele mentionate la alin. (2), avocatul respecta conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, precum si legislatia romana privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati, la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca acelasi avocat sa reprezinte doua parti avand interese contrarii, precum si la publicitate. Un avocat care nu este stabilit in Romania este tinut de respectarea acestor reguli numai in masura in care respectarea lor este justificata obiectiv pentru asigurarea exercitarii corecte a activitatilor de avocat, a demnitatii profesiei si a respectarii regulilor privind incompatibilitatea.

Art. 8016

(1)Autoritatea romana competenta cere avocatului care presteaza servicii dovedirea calitatii sale de avocat.

(2)In cazul nerespectarii obligatiilor prevazute la art. 8015, autoritatea romana competenta stabileste prin statut consecintele acestei nerespectari.

(3)La verificarea cazului de nerespectare a obligatiilor prevazute la art. 8015, autoritatea romana competenta poate solicita orice informatii profesionale utile cu privire la persoana care presteaza servicii.

(4)Autoritatea romana competenta va informa autoritatea competenta din statul membru de origine despre orice decizie luata. Comunicarile prevazute de prezentul alineat au caracter confidential.
(la data 01-ian-2007 Capitol VII completat de art. I, punctul 1. din Legea 201/2004 )

CAPITOLUL VIII: Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 81

(1)Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:

a)pana la alegerea noilor organe conducerea si celelalte activitati privind exercitarea profesiei de avocat vor fi indeplinite de organele existente;

b)in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele si documentele necesare in vederea inscrierii in baroul avocatilor si optiunea pentru forma de exercitare a profesiei;

c)in acelasi termen barourile vor organiza adunari generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplina si a delegatilor la Congresul avocatilor;

d)consiliul uniunii va convoca Congresul avocatilor in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

e)consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei in cel mult 90 de zile de la alegerea sa.

(2)De la data adoptarii statutului avocatii vor exercita profesia in una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.

(3)Actualele birouri de avocati, prevazute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania, isi pot continua activitatea, in aceleasi conditii, pe o perioada de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:

a)actualele organe de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit legii si statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese;

b)Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei si il va adopta in termen de cel mult 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi*). Statutul profesiei va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;

c)formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza si vor functiona numai dupa intrarea in vigoare a noului statut al profesiei.
(la data 26-iun-2004 Capitol VIII, art. 81 modificat de art. I, punctul 67. din Legea 255/2004 )

Art. 82

La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor legi sa acorde consultanta juridica isi inceteaza aceasta activitate.

(1)La data intrarii in vigoare a prezentei legi*) persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2)De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi*) inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi.

(3)Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.

(4)Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea sa urmareasca ducerea la indeplinire a prevederilor alin. (1) si (2) si sa ia masurile legale in acest sens.
(la data 26-iun-2004 Capitol VIII, art. 82 modificat de art. I, punctul 68. din Legea 255/2004 )

Art. 83

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 281/1954 privind organizarea si exercitarea avocaturii, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificarile ulterioare, si Decretul nr. 191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea platii onorariilor pentru asistenta juridica acordata persoanelor avand domiciliul sau sediul in strainatate, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 55 din 29 iunie 1977, precum si Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum si orice alte dispozitii contrare.

La data intrarii in vigoare a prezentei legi*), denumirea Uniunea Avocatilor din Romania se inlocuieste cu denumirea Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, in toate actele normative.
(la data 26-iun-2004 Capitol VIII, art. 83 modificat de art. I, punctul 69. din Legea 255/2004 )

Art. 84

La data intrarii in vigoare a prezentei legi*) orice dispozitii contrare se abroga.
(la data 26-iun-2004 Capitol VIII, art. 83 completat de art. I, punctul 70. din Legea 255/2004 )

-****-

NOTA:

Potrivit art. II si III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:

'- Art. II

Avocatii straini care exercita profesia in Romania in diverse forme, neprevazute de lege, sunt obligati sa se constituie in societati civile profesionale, potrivit art. 12, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Pentru inscrierea in barou si inregistrarea societatii civile profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocatilor din Romania.

Dupa expirarea termenului de 6 luni organele de urmarire penala, din oficiu sau la cererea Uniunii Avocatilor din Romania ori a baroului, se vor sesiza pentru savarsirea infractiunii prevazute la art. 25 din prezenta lege.'

'- Art. III

Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevazute de prezenta lege, se actualizeaza periodic, in functie de rata inflatiei, de catre Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.'

_________

*) Republicata in temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dandu-se alineatelor si articolelor numerotarea corespunzatoare.

Legea nr. 51/1995 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995 si a mai fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 246/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, si ulterior abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) si prin Legea nr. 231/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000.

Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 113 din data de 6 martie 2001



STATUT din 25 septembrie 2004 al PROFESIEI DE AVOCAT

CAPITOLUL I: Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Art. 1

(1)Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, astfel cum a fost modificata si completata pana la data adoptarii prezentului statut, denumita in continuare Lege si ale prezentului statut.

(2)Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:

a)principiul legalitatii;

b)principiul libertatii;

c)principiul independentei;

d)principiul autonomiei si descentralizarii;

e)principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2

(1)Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat.

(2)In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

Art. 3

(1)In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.

(2)Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.

(3)Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4)Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata.

Art. 4

(1)Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si descentralizarii, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.

(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3)Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.

(4)Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevazute de Lege si de prezentul statut.

Art. 5

(1)In fiecare judet si in municipiul Bucuresti exista si functioneaza, in temeiul Legii, un singur barou, persoana juridica de interes public. Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.

(2)Toate barourile din Romania, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.

(3)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocatilor din Romania.

(4)Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricand constatata la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public si poate fi constatata de instanta din oficiu.

Art. 6

(1)Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul promoveaza si apara, drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor potrivit legii si prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza activitatea sa profesionala.

(2)Avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.

(3)Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia cazurilor privitoare la asistenta judiciara obligatorie si asistenta gratuita. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este lovita de nulitate absoluta.

(4)Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prevazute de lege, prezentul statut, codul deontologic si contractul de asistenta juridica legal incheiat.

Art. 7

(1)Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.

(2)Avocatul are toate drepturile conferite de lege si de statutul profesiei de avocat si isi indeplineste indatoririle si obligatiile fata de client, in raporturile cu autoritatile si institutiile la care isi asista sau isi reprezinta clientul, fata de profesia sa in general si fiecare confrate in particular, precum si fata de public.

(3)In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.

(4)Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.

(5)Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.

(6)Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta, se pot face numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Art. 8

(1)Secretul profesional este de ordine publica.

(2)Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.

(3)Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa.

(4)Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice.

(5)Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9

(1)Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatile avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.

(2)Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai. Avocatul este dator sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.

(3)Obligatie de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.

Art. 10

(1)Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta este confidentiala.

(2)In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispozitiile speciale prevazute de Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.

(3)In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.

(4)Corespondenta si informatiile transmise intre avocati, sau dintre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential.

Art. 11

In raporturile cu instantele judecatoresti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12

(1)Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare organizand in mod corespunzator primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale.

(2)Toti avocatii au dreptul si indatorirea de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de catre organele profesiei.

(3)Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu sau la cerere, sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art. 13

Dispozitiile prezentului statut se aplica in mod corespunzator si avocatilor straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre acestia.

CAPITOLUL II: Organizarea profesiei de avocat

SECTIUNEA 1: Dobandirea calitatii de avocat

SUBSECTIUNEA 1: Primirea in profesie

Art. 14

(1)Cererile de primire in profesia de avocat se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa exercite profesia.

(2)In toate cazurile, persoana care indeplineste conditiile prevazute de Lege pentru a solicita primirea in profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.

Art. 15

(1)Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune in doua exemplare si va cuprinde:

a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;

b)locul si data nasterii;

c)elementele actului de identitate si organul emitent;

d)indicarea diplomei de licenta eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata in conditiile legii care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de drept;

e)declaratia ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute la art. 13 din Lege;

f)declaratia solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 14 din Lege ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, in cel mult doua luni de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 24 alin. (2) din Lege;

g)angajamentul de a realiza formarea profesionala initiala in profesia de avocat, pe perioada stagiului in conditiile prevazute de Lege si de statutul profesiei;

h)declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania. In caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii activitatii.

(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in dublu exemplar:

a)copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila;

b)copie de pe diploma de licenta. In cazul in care se solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din alta tara se va depune si dovada de echivalare, in conditiile legii;

c)certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;

d)certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotararii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e)certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat;

f)doua fotografii tip legitimatie.

Art. 16

(1)Cererea formulata de persoana care doreste primirea in profesie cu scutire de examen in conditiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe langa mentiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprinda mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea in profesie cu scutire de examen.

(2)Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul stiintific de doctor in drept.

(3)Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificata de pe carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici.

(4)Perioada de 10 ani prevazuta de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculeaza prin insumarea perioadelor in care s-a indeplinit oricare dintre functiile respective.

Art. 17

(1)Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in Romania se va depune in dublu exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:

a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;

b)locul si data nasterii;

c)numarul, data si emitentul pasaportului;

d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi exercite profesia;

e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f)indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.

(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si certificate:

a)pasaport;

b)o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara;

(3)La cerere se vor atasa:

a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;

b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;

c)dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupa caz;

d)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;

e)doua fotografii tip legitimatie.

Art. 18

(1)Cererea de primire in profesie se va afisa in cel mult 3 zile de la inregistrare la sediul baroului.

(2)Afisarea se constata prin proces-verbal.

(3)In termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.

(4)In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.

Art. 19

(1)Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.

(2)Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.

Art. 20

In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 21

(1)Dupa depunerea raportului, consiliul baroului analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii.

(2)In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunostintele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

(3)Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie.

(4)Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

(5)Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in Tabloul avocatilor prin decizia emisa de consiliul baroului cu respectarea dispozitiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.

Art. 22

(1)Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele U.N.B.R.

(2)Cererea va fi inaintata baroului in care este inscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare.

(3)Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste prin hotararea Consiliului U.N.B.R.

(4)Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior, acreditate in conditiile legii.

(5)Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.

SUBSECTIUNEA 2: Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru

Art. 23

Cererea de primire in profesia de avocat in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spatiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.

Art. 24

(1)Cererea se depune in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. si cuprinde:

a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;

b)locul si data nasterii;

c)numarul, data si emitentul pasaportului;

d)indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeaza sa isi exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania;

e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f)indicarea titlului profesional obtinut in statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in limba romana si certificate:

a)pasaport;

b)o atestare din partea autoritatii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara.

(3)La cerere se vor atasa:

a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;

b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;

c)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;

d)doua fotografii tip legitimatie.

Art. 25

(1)Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de avocat dupa sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dreptul romanesc si de limba romana sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea examenului, conform art.805 si 8014 din Lege.

(2)Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dreptului romanesc, conform art.805 alin. (2) din Lege.

(3)Decizia este definitiva si se comunica solicitantului.

Art. 26

(1)Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2)Consiliul baroului va dispune inscrierea in Tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de U.N.B.R.

SUBSECTIUNEA 3: Demnitatea profesiei

Art. 27

(1)Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.

(2)Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei.

(3)Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotararile judecatoresti si va aprecia asupra demnitatii avocatului, in raport cu dispozitiile legale. Consiliul baroului va hotari, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit Legii.

(4)Decizia motivata va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza, precum si Presedintelui U.N.B.R., impreuna cu hotararea judecatoreasca in baza careia s-a verificat starea de nedemnitate.

(5)Decizia consiliului baroului poate fi atacata de presedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotari in conditiile Legii.

(6)Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul U.N.B.R. Baroul va face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor pe baza hotararii Consiliului U.N.B.R.

SUBSECTIUNEA 4: Incompatibilitati

Art. 28

Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de Lege.

Art. 29

Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.

Art. 30

(1)Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:

a)faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;

b)calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni;

c)calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni;

d)calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic, sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.

(2)Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.

(3)Avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care el exercita functia de membru al consiliului de administratie si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.

(4)Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza. Dispozitiile art. 27 alin. (5) si (6) din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

(5)Incalcarea de catre avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 31

(1)Incompatibilitatii prevazute de Lege se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.

(2)Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa de pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor incompatibili.

(3)Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege.

Art. 32

(1)In aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului.

(2)Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.

SUBSECTIUNEA 5: Modalitatile de primire in profesia de avocat

Art. 33

(1)Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen.

(2)Examenul de primire in profesie se organizeaza de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucuresti. Data examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu cel putin 60 de zile inainte.

(3)Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire in profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise.

(4)Cu cel putin 60 de zile inainte de data desfasurarii examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica catre barouri si face publice data, tematica si bibliografia examenului.

(5)Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare in scris si oral si organizeaza activitatea de examen.

Art. 34

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din prezentul statut.

Art. 35

Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului.

Art. 36

(1)Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de inscriere include cererea si actele prevazute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de zile inainte de data examenului.

(2)Candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.

Art. 37

(1)Dupa validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si va emite decizia de primire in profesie.

(2)Rezultatele examenului vor fi comunicate, de catre barouri, Consiliului U.N.B.R.

Art. 38

(1)Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R.

(2)Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de Presedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SUBSECTIUNEA 6: Interdictii

Art. 39

(1)Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute. Prin instante in intelesul Legii se inteleg: judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au functionat.

(2)In cazul in care, avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.

(3)Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.

Art. 40

(1)Avocatii - fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut.

(2)In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de politie a functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele, cat si organele de urmarire penala, durata fiind calculata in mod corespunzator.

(3)Aceeasi interdictie se aplica avocatilor - fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare parchetului in care au functionat.

(4)Dispozitiile prezentului articol se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

Art. 41

Interdictia exercitarii profesiei de avocat in cazurile prevazute de Lege priveste instantele, parchetele de pe langa acestea, si organele de cercetare penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.

Art. 42

Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la care sunt supusi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 43

Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii, in scopul eludarii interdictiilor prevazute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, savarseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 39-42 din prezentul statut.

SUBSECTIUNEA 7: Tabloul anual al avocatilor

Art. 44

(1)Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului Tabloul avocatilor, alcatuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut. (2) Tabloul avocatilor va cuprinde:

a)numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora;

b)cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a avocatilor care le compun.

(3)Avocatii straini vor fi mentionati intr-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) si alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati avocatii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acesta desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei si titlul profesional sub care desfasoara activitatea.

(4)In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc.

(5)Se va intocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili alcatuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifica si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.

(6)Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R.

Art. 45

Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si Tabloul special in care se vor inscrie avocatii straini se comunica, conform dispozitiilor Legii, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.

Art. 46

Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare.

Art. 47

(1)Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramantului prevazut de Lege. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-inscrisi in barou.

(2)Inscrierea in Tabloul avocatilor dupa primirea in profesie este conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Nedepunerea declaratiei, depunerea unei declaratii false sau recunoasterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica atrage consecintele prevazute de lege.

Art. 48

(1)Decanul baroului va desemna avocatii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre persoanele neinscrise in Tabloul avocatilor.

(2)Ori de cate ori va avea informatii cu privire la persoane care exercita nelegal activitati prevazute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritatile competente.

SUBSECTIUNEA 8: Suspendarea calitatii de avocat

Art. 49

Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:

a)pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;

b)in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa;

c)in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;

d)la cererea scrisa a avocatului.

Art. 50

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.

Art. 51

(1)Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara.

(2)Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii si ale prezentului statut privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.

(3)Consiliul baroului decide in toate cazurile, dupa ascultarea avocatului in cauza.

(4)Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mentiune, in mod corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul avocatilor incompatibili.

(5)Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda executarea.

Art. 52

Independent de contestarea deciziei, in cazul in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Art. 53

Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, in perioada masurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 54

(1)Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.

(2)Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

SUBSECTIUNEA 9: Transferul intr-un alt barou

Art. 55

(1)Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.

(2)Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.

(3)Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.

Art. 56

(1)Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevazut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.

(2)La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie.

Art. 57

(1)Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mentiuni corespunzatoare in Tabloul avocatilor.

(2)Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SUBSECTIUNEA 10: Incetarea calitatii de avocat

Art. 58

(1)Calitatea de avocat inceteaza:

a)prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;

b)prin deces;

c)prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;

d)in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2)Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.

Art. 59

Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor care le vor prelua.

Art. 60

In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.

Art. 61

(1)In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.

(2)Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou.

(3)Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical si va proceda in conformitate cu prevederile Legii, sau, dupa caz, ale legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale.

(4)Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.

(5)Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SECTIUNEA 2: Organele profesiei de avocat

SUBSECTIUNEA 1: Baroul

Art. 62

(1)Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin actele autoritatilor administratiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autoritati, decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.

(2)Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de 'barou' de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege.

Art. 63

(1)Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toti avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.

(2)Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.

Art. 64

(1)Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.

(2)Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotararile Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunostinta avocatilor inscrisi in Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile inainte de punerea sa in aplicare.

(3)Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

Art. 65

(1)Organele de conducere ale baroului sunt:

a)adunarea generala;

b)consiliul;

c)decanul.

(2)In cadrul baroului se constituie si functioneaza:

a)comisia de cenzori;

b)comisia de disciplina.

Art. 66

(1)Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.

(2)Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt inscrisi in Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele si contributiile prevazute de lege si nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei sau dupa caz, nu se afla in executarea unei sanctiuni disciplinare.

Art. 67

(1)Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.

(2)Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

(3)Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului.

(4)Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.

(5)Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala.

(6)Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.

(7)Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.

Art. 68

(1)Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala.

(2)In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala, in termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija consiliului baroului.

(3)Adunarea generala convocata in conditiile alin. (2) este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai.

(4)Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin desemnare de reprezentanti - electori. Pot fi reprezentanti - electori avocatii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului.

(5)Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va ramane definitiv in termen de 30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului.

(6)Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.

(7)Membrii Baroului Bucuresti care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generala electiva personal sau prin reprezentanti - electori. Pot fi reprezentanti-electori avocatii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numarul de avocati care isi pot delega votul unui reprezentant - elector este de maximum 5.

Art. 69



(1)Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a)modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b)anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;

c)numarul membrilor prezenti;

d)componenta prezidiului adunarii generale;

e)ordinea de zi votata de adunarea generala;

f)luarile de cuvant;

g)hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;

h)orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.

(2)Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale.

(3)Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R.

Art. 70

(1)Adunarea generala a baroului adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat.

(2)De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.

Art. 71

(1)Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocati definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani.

(2)Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului inscrisi in tablou, dupa cum urmeaza:

a)5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;

b)7 consilieri pentru barourile cu un numar intre 51-100 de avocati;

c)9 consilieri pentru barourile cu un numar intre 101-200 de avocati;

d)11 consilieri pentru barourile cu un numar intre 201-500 de avocati;

e)13 consilieri pentru barourile cu un numar intre 501-1.000 de avocati;

f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati.

(3)In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul.

(4)Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.

(5)Adunarea generala a baroului poate hotari alegerea unor consilieri supleanti. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor completa consiliul in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.

Art. 72

(1)Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si consilierii.

(2)Dispozitiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 73

(1)Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel putin o data pe luna, la sediul baroului.

(2)Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R.

(3)In exercitarea atributiilor sale, consiliul baroului adopta decizii si hotarari.

Art. 74

(1)Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.

(2)In exercitarea atributiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.

Art. 75

(1)Orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului.

(2)Decanul va incerca medierea in vederea solutionarii amiabile a litigiului.

(3)Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 76

(1)Hotararile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de incalcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

(2)Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

SUBSECTIUNEA 2: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania

Art. 77

Toate barourile din Romania infiintate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Nici un barou nu poate functiona in afara U.N.B.R.

Art. 78

(1)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.

(2)Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii 'Uniunea Nationala a Barourilor din Romania' ('U.N.B.R.') de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege.

(3)Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocatilor. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileste in raport de numarul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei inscrisi in Tabloul barourilor si se vireaza lunar, in contul special constituit in acest scop din cotele de contributie achitate de avocati in contul barourilor.

(4)Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri in conditiile legii.

Art. 79

(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a)Congresul avocatilor;

b)Consiliul U.N.B.R.;

c)Comisia Permanenta a U.N.B.R.;

d)Presedintele U.N.B.R.

(2)In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:

a)Comisia centrala de cenzori;

b)Comisia centrala de disciplina.

(3)Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta in profesie de minimum 8 ani.

(4)La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, in calitate de delegati si avocati care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3).

Art. 80

(1)Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

(2)Hotararile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.

Art. 81

(1)Congresul avocatilor se convoaca anual de catre Consiliul U.N.B.R. prin presedintele U.N.B.R.

(2)Congresul extraordinar se convoaca de catre presedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel putin o treime din numarul total al barourilor.

(3)Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfasurarii congresului si ordinea de zi a acestuia.

(4)Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.

(5)Din congres fac parte si delegatii alesi de adunarile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocati.

(6)Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza:

a)1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocati;

b)2 delegati pentru barourile intre 201 si 400 de avocati;

c)3 delegati pentru barourile intre 401 si 600 de avocati, si asa mai departe.

Art. 82

(1)Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot deschis.

(2)Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 69 din prezentul statut aplicandu-se corespunzator.

Art. 83

(1)Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis.

(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte.

(3)Votul 'pentru' se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul 'contra' se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse.

(4)Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati 'pentru' este mai mare decat numarul functiilor pentru care se candideaza.

Art. 84

(1)Congresul avocatilor alege Consiliul U.N.B.R.

(2)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si din reprezentanti ai barourilor, alesi de Congres, potrivit urmatoarei norme de reprezentare:

a)un reprezentant, pentru barourile cu pana la 500 de avocati;

b)doi reprezentanti pentru barourile care au peste 500 de avocati si cate 2 reprezentanti pentru fiecare mie care depaseste prima mie de avocati

(3)Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial in sedinte ordinare sau in situatii exceptionale in sedinte extraordinare de catre presedintele U.N.B.R. Presedintele UNBR va convoca Consiliul U.N.B.R. si la cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului U.N.B.R.

(4)Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R. revine presedintelui acestuia, asistat de catre vicepresedinti si alti 3 consilieri.

(5)Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 85

(1)Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in comisii de lucru si in plen, potrivit Regulamentului de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta.

(2)Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari obligatorii. La cererea majoritatii barourilor hotararile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa sedinta.

Art. 86

(1)Comisia Permanenta a U.N.B.R. se intruneste inaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui U.N.B.R.

(2)Comisia Permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. Sedintele Comisiei Permanente sunt conduse de presedintele U.N.B.R.

(3)In desfasurarea activitatii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere de catre cei interesati, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 87

In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un aparat tehnic administrativ conform hotararii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

Art. 88

(1)Plangerea introdusa impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de Lege si de prezentul statut.

(2)Organul competent sa solutioneze plangerea poate, pentru motive bine intemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat, pana la solutionarea plangerii.

CAPITOLUL III: Activitatea profesionala a avocatului

SECTIUNEA 1: Continutul activitatii profesionale

SUBSECTIUNEA 1: Consultatii si cereri cu caracter juridic

Art. 89

Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pentru client, precum:

a)redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata;

b)elaborarea de opinii legale;

c)elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;

d)elaborarea proiectelor de acte normative;

e)participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii;

f)orice alte consultatii in domeniul juridic.

Art. 90

Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia.

SUBSECTIUNEA 2: Asistarea si reprezentarea clientilor

Art. 91

(1)In conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.

(2)Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

SUBSECTIUNEA 3: Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Art. 92

(1)Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.

(2)Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, si sa le pastreze in arhiva sa profesionala, in ordinea intocmirii lor.

SUBSECTIUNEA 4: Activitati de mediere

Art. 93

(1)Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor, alternativa procesului obisnuit sau arbitrai.

(2)Medierea este o negociere asistata de un tert (mediatorul), respectiv o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constand intr-o comunicare permanent orientata catre incheierea unei intelegeri intre parti care au atat interese comune, cat si divergente. Mediatorul propune partilor in procedura de mediere o solutie, fara a avea atributia de a o impune acestora. Partile in procedura de mediere pot accepta sau refuza, in scris, propunerea finala de mediere (tranzactia).

(3)Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia partilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neintelegere.

(4)Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii.

(5)Medierea este o procedura autonoma de reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor intervenite intre persoanele fizice si/sau juridice.

Art. 94

(1)Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii separate.

(2)Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care il imputernicesc cu atributii de mediere. In exercitiul atributiei de mediere, avocatul are urmatoarele indatoriri:

a)de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti;

b)de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice;

c)de a facilita sau de a intermedia comunicarea intre parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor, avocatul putand comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabila;

d)de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii, partiale sau totale, dupa caz.

(3)In procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator.

Art. 95

(1)Avocatul insarcinat cu medierea este impartial si neutru in activitatea sa. El poate oferi informatii juridice partilor, dar ii este interzis sa incheie contracte de asistenta juridica cu acestea in legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta juridica in baza caruia se realizeaza medierea. Avocatul insarcinat cu medierea nu poate impune partilor un compromis si nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si punctele lor de vedere.

(2)Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti, in acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoastere a drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul mediator insarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea si confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului solutionarii conflictului.

(3)Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor si asupra informatiilor obtinute in procesul de mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie) sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii medierii.

(4)In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre parti. Intre activitatea de mediator si de arbitru nu exista incompatibilitate.

Art. 96

Rezultatul medierii poate consta atat intr-o reparatie, cat si intr-o recunoastere reciproca, prezentarea oficiala de scuze, armonizarea intereselor partilor, in vederea ameliorarii relatiilor lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o tranzactie, care are efectele prevazute de lege.

Art. 97

(1)Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in care, potrivit legii, partile pot incheia un compromis, cu respectarea dispozitiilor de ordine publica.

(2)In litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, in aceasta calitate, in procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a disputelor angajate intre parti.

SUBSECTIUNEA 5: Activitati fiduciare

Art. 98

(1)Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale prezentului statut.

(2)Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:

a)primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu;

b)plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;

c)administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.

Art. 99

In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie:

a)sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client;

b)sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;

c)sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului;

d)sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat.

e)sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.

Art. 100

In executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare:

a)activitati de consultanta;

b)operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor incredintate;

c)operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, in conditiile legii;

d)administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor;

e)activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati; culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc;

f)orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

Art. 101

(1)Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.

(2)Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului articol, se intelege orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate.

(3)In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.

Art. 102

(1)Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv.

(2)Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la trei luni, daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.

Art. 103

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii:

a)pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar;

b)la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare;

c)in baza unei hotarari judecatoresti;

d)in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;

e)in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 104

Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.

Art. 105

Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa fie atins.

Art. 106

Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau in legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e indreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hartie sau electronic.

Art. 107

(1)Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare:

a)identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate;

b)un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului administrarii si valorificarii acestora;

c)operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii.

(2)Avocatul este obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, in orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.

Art. 108

Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada de cel putin 10 ani.

SUBSECTIUNEA 6: Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate

Art. 109

Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza.

Art. 110

(1)In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale in cauza, avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand acest obiect.

(2)Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depasi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica.

Art. 111

Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii, in numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, in conditiile legii.

Art. 112

Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de garantii si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste registre, in conditiile legii.

SECTIUNEA 2: Relatiile dintre avocat si client

SUBSECTIUNEA 1: Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Art. 113

(1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia.

(2)Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul Statut.

(3)Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Art. 114

(1)In exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

(2)Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic.

(3)Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale:

a)existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost incredintata;

b)prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului;

c)prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta;

d)existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

Art. 115

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Art. 116

Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.

Art. 117

Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.

Art. 118

Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului.

Art. 119

(1)Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.

(2)Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.

(3)Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.

(4)In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica tuturor avocatilor.

Art. 120

Exista conflict de interese, in situatiile in care:

a)in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit;

b)in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.

c)prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).

Art. 121

Nu exista conflict de interese:

a)atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;

b)atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna;

c)atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.

Art. 122

Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.

Art. 123

Avocatul va incerca in momentele oportune sa-si consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si interesele legitime ale acestuia.

Art. 124

(1)Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala.

(2)Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prevazute de prezentul statut si pot fi stabilite, in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite intre avocati.

(3)Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in statutul profesiei.

(4)Prin contract, partile pot stabili limitele raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt socotite nescrise.

Art. 125

(1)Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a persoanei care ii incredinteaza cazul.

(2)In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care avocatii sunt autorizati sa administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le este interzis sa primeasca sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros mandatului sau gestiunii incredintate.

(3)Cand participa la o operatie juridica avocatul are obligatia de a se retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.

SUBSECTIUNEA 2: Contractul de asistenta juridica

PARTEA I: Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Art. 126

(1)Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.

(2)Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnaturile partilor. In acest caz, data incheierii contractului este data la care avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului de catre client. Se prezuma ca avocatul a luat cunostinta de incheierea contractului la urmatoarele date:

a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al avocatului; daca transmisiunea prin fax are loc dupa ora 19.00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta in ziua lucratoare urmatoare zilei transmisiunii;

b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

(3)Contractul de asistenta juridica poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de avocat si transmisa clientului. In cazul in care clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa de accept a continutului scrisorii, aceasta dobandeste valoarea unui contract de asistenta juridica.

(4)Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat, in mod exceptional, si in forma verbala in fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si client. Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.

(5)In cazul in care avocatul si clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea contractului in astfel de conditii.

(6)Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor incheiate intr-un registru special si va pastra in arhiva sa un exemplar original al fiecarui contract si un duplicat sau o copie dupa orice imputernicire de reprezentare primita in executarea contractelor.

Art. 127

(1)Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:

a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional si reprezentantul acesteia;

b)datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum si mandatarul clientului, daca este cazul;

c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului;

d)onorariul;

e)atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia;

f)modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client;

g)semnaturile partilor.

(2)Lipsa elementelor prevazute la alin. (1) lit. a) b), c) si d) e) si g) atrage nevalabilitatea contractului daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata.

(3)Modelul contractului de asistenta juridica este cuprins in anexa nr. I la prezentul statut.

Art. 128

Partile pot modifica contractul de asistenta juridica, cu respectarea dispozitiilor legale, a prezentului statut si, dupa caz, a conditiilor prevazute in contract. In acest caz, dispozitiile art. 131 din prezentul statut raman aplicabile.

Art. 129

(1)Contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie, in conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului.

(2)Procedura de executare este cea prevazuta de dispozitiile Codului de procedura civila.

Art. 130

Cheltuielile efectuate de avocat in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul incheierii contractului si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire la cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derularii contractului, prin acte aditionale.

Art. 131

(1)Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. II la prezentul statut.

(2)In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3)Pentru activitatile prevazute expres in cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridica, acesta reprezinta un mandat special, in puterea caruia avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in forma autentica, acte de conservare, administrare, sau dispozitie in numele si pe seama clientului.

Art. 132

(1)Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.

(2)Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.

(3)Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente:

a)timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client;

b)natura, noutatea si dificultatea cazului;

c)importanta intereselor in cauza;

d)imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare;

e)notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului;

f)conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului;

g)avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;

h)situatia financiara a clientului;

i)constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.

Art. 133

(1)Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului profesiei. Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati.

(2)Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau reprezentarii clientului.

(3)In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate.

(4)In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de asistenta juridica ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa.

(5)Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor.

Art. 134

(1)Onorariile pot fi stabilite astfel:

a)onorarii orare;

b)onorarii fixe (forfetare);

c)onorarii de succes.

d)onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) si c).

(2)Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care o presteaza clientului.

(3)Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il presteaza sau, dupa caz, le presteaza clientului.

(4)Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale.

(5)Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara.

(6)Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura civila a cauzei. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.

Art. 135

(1)Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact 'de quota litis'.

(2)Pactul 'de quota litis' este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.

(3)Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor 'aporturi din afacere' (activitatea juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.

Art. 136

Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia.

Art. 137

(1)La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor.

(2)Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin aplicarea principiilor medierii si incercarea de conciliere a partilor, in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei sau reclamatiei.

(3)Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului de partea interesata.

(4)Consiliul baroului hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului, fara participarea la vot a acestuia. Partile interesate pot fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii.

(5)Consiliul baroului se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la data sesizarii, prin hotarare motivata, care va fi comunicata in cel mult 15 zile de la data pronuntarii.

(6)Legalitatea hotararii consiliului baroului poate fi verificata in conditiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a partii interesate, in termen de 15 zile de la comunicare.

PARTEA II: Efectele contractului de asistenta juridica

Art. 138

(1)In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta.

(2)Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.

(3)Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente.

(4)Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau profesional.

(5)In situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale.

(6)Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice in raport de evolutia cauzei, a dosarului sau a lucrarii in care avocatul este angajat.

Art. 139

(1)Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, in limitele legii.

(2)Avocatul se va abtine ca intentionat:

a)sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de catre client, astfel incat sa esueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei;

b)sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.

(3)Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este tinut sa actioneze exclusiv in obtinerea de avantaje pentru clientul sau in confruntarea cu adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de avocat trebuie sa conduca activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale in favoarea clientului.

(4)Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client.

(5)Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare profesionala si extraprofesionala, astfel incat sa poata trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei. El va fi tinut sa refuze un client, ori de cate ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

(6)Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara.

(7)Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intereselor clientului reprezentat.

Art. 140

(1)In activitatea de consiliere, avocatul va actiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/ sau il reprezinta pe client. Avocatul va cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice.

(2)Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta si reprezentarea clientului.

(3)Avocatul va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional.

(4)Avocatul se va consulta permanent cu clientul in legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si pastreaza responsabilitatea pentru acestea, in masura in care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici si proceduri.

Art. 141

(1)Consilierea si reprezentarea unui client il obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere si consecintele de ordin moral, economic, social si politic care ar putea avea relevanta in situatia respectiva.

(2)Ori de cate ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, avocatul va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asistenta juridica.

Art. 142

(1)In cazul in care avocatul asista/reprezinta in comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete.

(2)Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a partilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil tuturor.

(3)Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul fiecarui client rezultat din relatia client-avocat. Fiecare dintre clientii comun reprezentati are dreptul la o reprezentare loiala si diligenta de catre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului si toate drepturile prevazute de lege pentru cazul fostilor clienti. Intre clientii reprezentati in comun, regula confidentialitatii nu se aplica.

Art. 143

(1)Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta pentru clientul sau in folosul unei terte persoane daca:

a)avocatul este indreptatit sa considere ca evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat;

b)are acceptul clientului.

Art. 144

(1)Avocatul va oferi clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client.

(2)Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului avocatului, in scopuri ilegale, fara cunostinta avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil in legatura cu actiunea si scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale.

(3)Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/ sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

Art. 145

(1)Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatie curenta a asistentei si reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului.

(2)Avocatul va explica clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului.

(3)Avocatul nu este tinut sa informeze clientul in masura in care s-a convenit prealabil acest lucru. In cazul in care clientul este o persoana juridica, obligatia avocatului este de a informa exclusiv reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate in contract in acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este considerata o informare valabila a clientului in sensul prezentului articol.

Art. 146

Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine in legatura cu cazul acestuia chiar si in situatia in care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.

Art. 147

(1)In toate cazurile in care avocatul este insarcinat sa asiste un client el poate sa conduca discutiile doar in prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia.

(2)In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu acesta, fara acordul prealabil al confratelui sau.

Art. 148

(1)Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei.

(2)Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte, deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa functioneze, potrivit legii.

(3)Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre avocat intr-o maniera care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora.

(4)Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii financiare atunci cand legea sau o hotarare judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta modalitate.

(5)Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de bunuri incredintate si va pastra documentele respective pe o perioada de 10 ani dupa incetarea contractului de reprezentare cu clientul.

(6)In cazul in care primeste fonduri financiare sau alte bunuri care au legatura cu un client sau cu un tert, avocatul este obligat sa-i notifice pe acestia, in scris si de indata.

(7)Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupa primirea bunurilor sa le predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite sa primeasca bunurile respective si, la solicitarea clientului sau a tertei persoane, sa puna la dispozitia acestora evidenta contabila pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

Art. 149

Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat o astfel de destinatie incat avocatul sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul avocatului sa retina fonduri in scopul de a constrange clientul sa-i accepte pretentiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui in acest caz depozitata intr-un cont special, iar avocatul va trebui sa propuna in cel mai scurt timp clientului solutii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, in limitele legii si ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de indata transferata acestuia.

Art. 150

Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli care se anticipeaza a fi efectuate de catre avocat in interesul cauzei vor avea acelasi regim ca si bunurile apartinand clientilor pana la momentul in care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice avansul platit de client in acest scop, cu exceptia cazului in care clientul le stabileste un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul il stabileste referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi in mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la incetarea contractului daca pana la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitatile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in acest sens.

Art. 151

Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile incredintate de catre client in conturi bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin clientului.

Art. 152

(1)In afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de asistenta juridica inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a avocatului.

(2)Incetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul clientului.

Art. 153

(1)Avocatul care este solicitat intr-o cauza in curs de rezolvare trebuie sa verifice daca unul sau mai multi confrati au fost in prealabil angajati.

(2)Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca, inainte de a se angaja, sa ii aduca la cunostinta aceasta imprejurare.

Art. 154

(1)In oricare caz de incetare a mandatului, avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si instiintarea organelor judiciare.

(2)In cazul in care clientul datoreaza avocatului restante din onorarii si din cheltuielile facute in interesul acestuia, avocatul are drept de retentie asupra bunurilor incredintate, cu exceptia inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 891
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site