Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AdministratieDrept

Supliment legislativ Acte normative in vigoare care reglementeaza domeniul turismului

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Legea nr. 76/ 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
STATUTUL POLITISTULUI - LEGEA nr. 360 din 6 iunie 2002
Analiza privind evolutia si stadiul aplicarii legilor proprietatii
Lege nr. 446/2006 din 30/11/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare
Reglementari privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere inmatriculate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia med
Legea 31/1990 republicata. Legea societatilor comerciale
LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila
Persoanele intre care exista obligatia de intretinere si ordinea in care aceasta se datoreaza
Superficia
Proprietatea privata - Dispozitii generale

TERMENI importanti pentru acest document

: : reglementari legislative in domeniul vanzarilor de apartamente : acte legislative C3AEn vigoare ce reglementeaza resurse umane : :


Supliment legislativ Acte normative in vigoare care reglementeaza domeniul turismului

I. Cadrul general al desfasurarii activitatii de turism

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

In temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, precum si al art. l pct. 14 lit. b) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:


CAP. l - Dispozitii generale ART. l

(1) Turismul reprezinta un domeniu prioritar al
economiei nationale.

(2) Organizarea, coordonarea si dezvoltarea turismu­
lui se realizeaza in conformitate cu prevederile
prezentei ordonante.

ART. 2

In sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:

a)    turismul - ramura a economiei nationale, cu functii
complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii
oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara
mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an
si al caror motiv principal este altul decat exercitarea
unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat;

b) resurse turistice - componente ale mediului natu­ral si antropic, care, prin calitatile si specificul lor, sunt
recunoscute, inscrise si valorificate prin turism, in
masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie
integrala.

Resursele turistice pot fi: - naturale: elemente geomorfologice, de clima, de


flora si de fauna, peisaje, zacaminte de substante minerale si alti factori;

- antropice: monumente arheologice, situri arheolo­gice, monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura,
monumente si ansambluri memoriale, monumente tehnice
si de arta, muzee, elemente de folclor si arta populara etc.;

c)     patrimoniu turistic - resursele turistice si structurile
realizate in scopul valorificarii lor prin activitati de turism;

d)    structura de primire turistica - orice constructie si
amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii
turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului,
transportului special destinat turistilor, tratamentului
balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.

Structurile de primire turistica includ:

- structuri de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile
turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campin­guri, camere de inchiriat in locuinte familiale, nave
fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

-  structuri de primire turistica cu functiuni de
alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta
structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de


alimentatie publica situate in statiuni turistice, precum si cele administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, unitati tip fast-food, cofetarii, patiserii etc.);

-  structuri de primire turistica cu functiuni de agre­ment: cluburi, cazinouri, sali polivalente, instalatii si
dotari specifice agrementului turistic;

-  structuri de primire turistica cu functiuni de transport:

1. transport rutier: autocare etc.;

2.   transport feroviar: trenulete, trenuri cu cremaliera etc.;

3.   transport fluvial si maritim: vapoare etc.;

4.   transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;

- structuri de primire turistica cu functiuni de tratament
balnear: unitati de prestari de servicii pentru tratament
balnear, componente integrate sau arondate complexurilor
de turism balnear.

Complexuri de turism balnear: cladiri care includ in acelasi edificiu sau in edificii legate fizic sau functional structuri turistice de primire turistica (de cazare, de ali­mentatie si de tratament balnear, eventual de agrement);

e) zona turistica - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca oferta, organizare si protectie turistica;


f) zona de recreere peri-urbana - areal situat in terito­riul preorasenesc, care beneficiaza de un cadru atractiv
si dispune de dotari corespunzatoare pentru petrecerea
timpului liber (in special la sfarsit de saptamana);

g)  obiectiv turistic - element al resursei turistice,
individualizat si introdus in circuitul turistic;

h) punct turistic - obiectiv turistic si amenajarile aferente necesare activitatii de primire turistica;

i) localitate turistica - asezare urbana sau rurala cu functii turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care dispune;

j) statiune turistica - localitate sau parte a unei loca­litati cu functii turistice specifice, in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic;

k) functia turistica - expresia calitativa si cantitativa a resurselor turistice si este determinata de structura, volumul si calitatile resurselor;

l) oferta turistica - totalitatea serviciilor prin care este pus in valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat;

m) produs turistic - complex de bunuri materiale si de servicii, concentrate intr-o activitate specifica si oferite pachet consumului turistic;


n) pachet de servicii - combinatie prestabilita a cel putin doua din elementele urmatoare: cazare, alimen­tatie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentand o parte semnificativa din pachet, atunci cand sunt vandute sau oferite spre vanzare la un pret global si atunci cand aceste prestatii depasesc 24 de ore.

CAP. 2 - Patrimoniul turistic

ART.3

Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publica si bunuri proprietate privata si este valorificat si protejat in conditiile legii.

ART.4

Atestarea, evidentierea si monitorizarea valorificarii si protejarii patrimoniului turistic se realizeaza de catre Ministerul Turismului.

ART. 5

(1)     Evidentierea elementelor de patrimoniu se reali­
zeaza prin inscrierea in Registrul general al patrimoniu­
lui turistic, care se infiinteaza in cadrul Ministerului
Turismului.

(2) Detinatorii de patrimoniu turistic au obligatia de
a solicita inscrierea acestuia, prezentand in acest scop
documentele necesare.


ART. 6

Atestarea se realizeaza prin certificatul de patrimoniu turistic, care da dreptul proprietarului sau administra­torului legal la organizarea exploatarii turistice si il obliga la protejarea patrimoniului inscris.

ART. 7

Metodologia de inscriere, atestare si criteriile de evidentiere a patrimoniului turistic se elaboreaza de catre Ministerul Turismului.

ART. 8

Patrimoniul turistic se valorifica si se dezvolta numai pe baza si in cadrul Programului anual de dezvoltare a turismului.

ART. 9

in scopul stabilirii calitatii de statiune turistica, Ministerul Turismului elaboreaza norme si criterii specifice de atestare.

ART. 10

Atestarea statiunilor turistice se face de catre Ministerul Turismului, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, si se aproba prin hotarare a Guvernului.


ART. 11

In scopul protejarii si valorificarii resurselor turistice cuprinse in unele zone si statiuni turistice, acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii.

ART. 12

Ministerul Turismului avizeaza documentatiile de urbanism privind zonele si statiunile turistice, precum si documentatiile tehnice privind constructiile din domeniul turismului.

ART. 13

Omologarea partiilor de schi si a traseelor turistice se face de catre Ministerul Turismului impreuna cu consiliile judetene sau, dupa caz, cu Consiliul General al Munici­piului Bucuresti pe raza carora acestea se afla, conform metodologiei elaborate de Ministerul Turismului.

ART. 14

Utilizarea plajei litoralului Marii Negre in scop turistic se face pe baza normelor de specialitate, elaborate de catre Ministerul Turismului si aprobate prin hotarare a Guvernului.

CAP. 3 - Cadrul institutional

ART. 15

Coordonarea dezvoltarii turismului si controlul activitatii de turism se realizeaza de catre Ministerul


Turismului, ca organ central de specialitate al adminis­tratiei publice.

ART. 16

Organizarea si atributiile Ministerului Turismului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

ART. 17

in subordinea Ministerului Turismului functioneaza institutii publice cu atributii in domeniile: autorizare si control, promovare, formare si management, cercetare pentru turism, organizate prin hotarari ale Guvernului.

ART. 18

Pe langa ministrul turismului functioneaza Consiliul Consultativ al Turismului, organism de consultanta care coreleaza la nivel national Programul anual de dezvoltare a turismului cu strategiile ramurilor econo­mice implicate in activitatea turistica.

ART. 19

Componenta, organizarea, functionarea si atributiile Consiliului Consultativ al Turismului sunt stabilite prin statut, aprobat de ministrul turismului.

ART. 20

Consiliile judetene si, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii in


domeniul turismului:

-  inventarierea principalelor resurse turistice;

-  administrarea registrelor locale ale patrimoniului
turistic;

-  elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului,
care stau la baza Programului anual de dezvoltare a
turismului;

-  participarea la omologarea traseelor turistice si a
partiilor de schi;

-  contribuirea la cresterea calitatii produselor turistice;

- urmarirea activitatii turistice, in asa fel incat agentii
economici cu activitate in domeniul turismului sa aiba
acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de
punere in valoare si protectie a acestora.

ART. 21

Pentru indeplinirea atributiilor prevazute la art. 20 consiliile judetene si, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot crea servicii de specialitate, potrivit legii.

CAP. 4 - Organizarea activitatii de turism

ART. 22

Ministerul Turismului elaboreaza Strategia de dez­voltare a turismului pe termen mediu si lung, precum si


Programul anual de dezvoltare a turismului, care vor fi aprobate de Guvern.

ART.23

Actiunile cu caracter turistic, initiate la nivel terito­rial de catre autoritatile administratiei publice locale, trebuie sa se inscrie in Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung si sa respecte reglementarile specifice pentru toate formele de turism practicate in Romania.

ART. 24

Agentii economici din turism sunt obligati sa foloseasca pentru servicii care presupun raspunderi privind protectia turistului numai personal specializat, potrivit normelor elaborate de Ministerul Turismului.

ART. 25

Profesiunile specifice activitatilor de turism sunt cele cuprinse in clasificarea ocupatiilor din Romania si, respectiv, in nomenclatorul de calificare pentru meseriile si functiile din activitatile hoteliere si de turism din Romania.

ART. 26

Pregatirea profesionala din domeniul activitatilor de turism va fi facuta de unitatile de invatamant private sau

de stat, autorizate de Ministerul Educatiei Nationale si de Ministerul Turismului. ART. 27

(1)    Persoana fizica care asigura conducerea operativa
a unei agentii de turism sau a unei structuri de primire
turistica trebuie sa detina brevet de turism, prin care i se
atesta capacitatea profesionala.

(2)    Capacitatea unei agentii de turism de a efectua
servicii de calitate si in conditii de siguranta pentru
turisti se atesta prin licenta de turism.

(3)  Conditiile de acordare a licentei si brevetului
de turism se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Turismului.

ART. 28

In scopul protectiei turistilor, oferirea, comercializarea, vanzarea serviciilor si a pachetelor de servicii turistice, precum si crearea de produse turistice pe teritoriul Romaniei pot fi realizate numai de catre agentii economici din turism autorizati de Ministerul Turismului, posesori de licente in turism sau de certificat de clasificare, dupa caz.

ART. 29

Agentii economici cu activitate de turism au urmatoarele drepturi:


a)  sa presteze si sa comercializeze servicii turistice,
in conditiile legii;

b)  sa primeasca asistenta de specialitate si informatii
generale privind strategia si programele de dezvoltare
a turismului din partea Ministerului Turismului si a
institutiilor din subordinea sa;

c)  sa fie inclusi, la cerere, in programele de pregatire
profesionala initiate de Ministerul Turismului;

d)     sa participe la actiunile de promovare, nationale si
internationale, si sa fie inclusi in cataloage, ghiduri si alte
mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice;

e)      sa beneficieze de facilitati acordate de stat si de
alte organisme  si organizatii,  conform prevederilor
legale, in scopul stimularii activitatii de turism;

f)   sa obtina certificatul de clasificare pentru fiecare
unitate proprie in care presteaza servicii turistice, cores­punzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva;

g)  sa obtina reclasificarea unitatilor proprii, ca
urmare a imbunatatirilor aduse nivelului de dotare si
calitatii serviciilor.

ART. 30

Agentii economici din turism au urmatoarele obligatii:

a) sa realizeze servicii turistice la nivelul si in


limitele prevederilor licentei de turism, prin care au fost stabiliti ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, si sa constituie integral garantia financiara prevazuta de dispozitiile legale in vigoare;

b) sa presteze serviciile turistice la nivelul categoriei
unitatii respective, potrivit certificatului de clasificare;

c)     sa functioneze numai cu structuri de primire
turistica clasificate;

d)    sa functioneze cu personal brevetat, in conformi­tate cu reglementarile si normele de specialitate ale Ministerului Turismului;

e)     sa afiseze, intr-o forma vizibila si clara, lista
serviciilor si tarifelor practicate;

f)       sa informeze turistii corect si adecvat cu privire la
serviciile turistice pe care le presteaza;

g)   sa asigure protectia turistilor care utilizeaza
structurile sale de primire turistice;

h) sa protejeze turistul care beneficiaza de servicii tip excursii, pe perioada programului turistic, conform normelor pentru ghizii de turism;

i) sa protejeze bunurile turistilor impotriva deterio­rarii sau furtului si sa asigure despagubirea acestora in cazul aparitiei unor prejudicii, conform legii;


j) sa realizeze, potrivit prezentei ordonante, exploa­tarea patrimoniului turistic, asigurand totodata protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator;

k) sa transmita datele statistice, conform Sistemului informational pentru turism si reglementarilor Comisiei Nationale pentru Statistica;

1) sa realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice, in scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc.

ART. 31

(1)  Structurile de primire turistica sunt clasificate pe
baza normelor elaborate de Ministerul Turismului si
aprobate prin hotarare a Guvernului.

(2)  Structurile de primire clasificate pentru activi­tatea de turism nu pot fi folosite pentru alte destinatii.
Modificarea destinatiei, partial sau integral, se poate
face numai dupa confirmarea operarii acesteia de catre
organul care a eliberat certificatul de clasificare.

ART. 32

in vederea corelarii, stocarii si difuzarii informatiilor privind piata turistica si a evaluarii activitatii turistice, va functiona la nivel national Sistemul informational pentru turism, care va cuprinde datele si indicatorii


stabiliti de Ministerul Turismului si Comisia Nationala pentru Statistica. ART. 33

(1)  Asigurarea protectiei  si salvarii turistilor in
zonele si statiunile turistice montane si de litoral se face
de catre consiliile locale de care apartin, prin organi­zarea de echipe de salvare.

(2)     Organizarea echipelor si conditiile de desfasurare a
activitatilor specifice sunt prevazute in Regulamentul de
functionare a echipelor de salvare, elaborat de catre Mini­
sterul Turismului impreuna cu Departamentul pentru Admi­nistratie Publica Locala si aprobat prin hotarare a Guvernului.

(3) Finantarea activitatii desfasurate de echipele de
salvare se asigura din bugetele unitatilor administratiei
locale pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea.

ART. 34

in zone, statiuni si pe trasee turistice camparea turistilor este permisa numai in structuri de campare, dotate conform normelor aprobate de Ministerul Turismului, sau, in zona montana, in perimetre amenajate in acest scop.

ART. 35

(1) in domeniul turismului pot fi create asociatii si organizatii fara scop lucrativ sau patrimonial, cu


caracter profesional, stiintific, cultural, religios sau social, care au rol activ in activitatile desfasurate de catre Ministerul Turismului.

(2)  Asociatiile si organizatiile prevazute la alin. (1)
pot fi autorizate de Ministerul Turismului sa presteze
servicii turistice pentru membrii lor,  exclusiv prin
mijloace proprii.

(3)  Asociatiile si organizatiile prevazute la alin. (1)
dobandesc personalitate juridica, in conditiile legii, cu
avizul Ministerului Turismului.

CAP. 5 - Mijloace financiare si sprijinul statului

ART. 36

Statul sprijina activitatea de turism prin politici si mecanisme economico-financiare si actiuni pentru amenajarea si protectia patrimoniului turistic.

ART. 37

in scopul protejarii activitatii de turism si al crearii bazei de dezvoltare turistica, instrainarea structurilor de primire din cadrul statiunilor turistice se poate face cu obligarea noului proprietar la mentinerea obiectului de activitate si a functiunii structurii de primire turistica.

ART. 38

Zonele si statiunile turistice beneficiaza de prioritati pentru:


-   realizarea   infrastructurii   generale   necesare
dezvoltarii turismului;

-   acordarea de asistenta tehnica de specialitate de
catre Ministerul Turismului pentru dezvoltarea functiei
turistice si promovarea produsului turistic propriu;

-   ameliorarea si protectia mediului inconjurator
prin   masuri   si   programe   speciale,   care   vizeaza
asigurarea si incurajarea dezvoltarii functiei turistice,
elaborate de Ministerul Turismului in colaborare cu
autoritatile administratiei publice locale si cu alte
organisme interesate.

ART. 39

Statul sprijina si incurajeaza libera initiativa in domeniul promovarii si dezvoltarii activitatii de turism si, indeosebi, in stimularea si atragerea turistilor straini in Romania, precum si in dezvoltarea activitatii statiunilor turistice, prin:

-   adoptarea unor reglementari  specifice privind
aplicarea asigurarii sociale de sanatate in domeniul
trimiterilor medicale in statiunile turistice balneare;

-   organizarea de actiuni de promovare turistica atat
pe plan intern, cat si prin birourile de promovare
turistica din strainatate;


- concesionarea pe o perioada de 49 de ani, in conditiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul public sau privat al starului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de primire turistica in zonele stabilite ca prioritati prin Programul anual de dezvoltare a turismului.

CAP. 6 - Raspunderi si sanctiuni

ART. 40

incalcarea prevederilor prezentei ordonante atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contra­ventionala sau penala, dupa caz.

ART. 41

Constituie contraventii in activitatea turistica prevazuta de prezenta ordonanta si se sanctioneaza cu amenda intre 10.000.000 lei si 15.000.000 lei urma­toarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:

a) oferirea, comercializarea, vanzarea serviciilor si a
pachetelor de servicii turistice, precum si crearea de
produse turistice de catre agenti economici neautorizati
de catre Ministerul Turismului;

b)  desfasurarea activitatii turistice in structuri de
primire neclasificate potrivit dispozitiilor legale;


c) inscrierea de informatii nereale in materialele de
promovare, pe  firmele  structurilor turistice  si ale
agentiilor de turism;

d)            refuzul nejustificat de a acorda despagubiri
turistilor pentru daune provenind din neasigurarea
integrala sau asigurarea la o calitate inferioara a
pachetului de servicii cumparat;

e)      comercializarea serviciilor turistice  de catre
agentii economici care nu au constituit integral garantia
financiara care sa asigure repatrierea turistilor si/sau
rambursarea sumelor platite de acestia in caz de
insolvabilitate sau faliment.

ART. 42

Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre organele de control ale Ministerului Turis­mului, ale institutiilor subordonate, ale Ministerului Finantelor si de organele de politie.

CAP. 7 - Dispozitii finale

ART. 43

(1)  Prezenta ordonanta intra in vigoare dupa 90 de
zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

(2)  in termenul prevazut la alin. (1) Ministerul
Turismului va elabora norme metodologice pentru


aplicarea prezentei ordonante, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei si vor intra in vigoare o data cu ordonanta. ART. 44

La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante orice dispozitii contrare se abroga.

Prim-ministru Radu Vasile

Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. l

Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 58 din 21 august 1998 privind organizarea si desfasurarea activi­tatii de turism in Romania, emisa in temeiul art. l pct. 14 lit. b) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, cu urmatoarele modificari si completari:


l. La articolul 2, literele b) si d) vor avea urmatorul cuprins:

'b) resurse turistice - componente ale mediului natural si antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism, in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie integrala.

Resursele turistice pot fi:

-  naturale: elemente geologice, geomorfologice, de
clima, de flora si de fauna, peisaje, zacaminte de
substante minerale si alti factori;

-  antropice: monumente arheologice, situri arheologice,
monumente, ansambluri memoriale, monumente tehnice si
de arta, muzee, elemente de folclor si arta populara etc.;

d) structura de primire turistica - orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.

Structurile de primire turistice includ:

- structuri de primire turistice cu functiuni de cazare
turistica: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile tu­ristice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri,


camere de inchiriat in locuinte familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

-  structuri de primire turistice cu functiuni de ali­mentatie publica: unitati de alimentatie din incinta
structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de
alimentatie publica situate in statiuni turistice, precum
si cele administrate de societati comerciale de turism,
restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii,
patiserii si care sunt atestate conform legii;

-  structuri de primire turistice cu functiuni de agre­ment: cluburi, cazinouri, sali polivalente, instalatii si dotari specifice agrementului turistic;

-  structuri de primire turistice cu functiuni de transport:

1. transport rutier: autocare etc.;

2.   transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.;

3.   transport fluvial si maritim: ambarcatiuni cu scop
turistic;

4.   transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;

- structuri de primire turistice cu functiuni de trata­ment balnear: unitati de prestari de servicii pentru
tratament balnear, componente integrate sau arondate
complexurilor de turism balnear.


Complexuri de turism balnear: cladiri care includ in acelasi edificiu ori in edificii legate fizic sau functional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear, eventual de agrement);'

2. La articolul 2, dupa litera n) se introduce litera o)
cu urmatorul cuprins:

'o) export de servicii turistice - prestarea de servicii turistice catre turisti straini, in tara sau in strainatate, a caror contravaloare se incaseaza in valuta, indiferent de modalitatea de incasare - numerar, ordin de plata, carti de credit.'

3. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
'ART. 13

Omologarea partiilor de schi si a traseelor turistice se face de catre Ministerul Turismului impreuna cu con­siliile judetene si, dupa caz, Ministerul Tineretului si Sportului, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pe raza carora se afla acestea, conform metodologiei elaborate de Ministerul Turismului.'

4.  La finalul articolului 20 se introduce o noua
liniuta cu urmatorul cuprins:

- organizarea de centre de informare turistica in localitatile cu activitate turistica.'


5. Articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
'ART. 26

Pregatirea profesionala din domeniul activitatilor de turism se realizeaza in unitatile de invatamant de stat sau private autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si cu avizul Ministerului Turismului.'

6.  La articolul 27, alineatul (1) va avea urmatorul
cuprins:

'ART. 27

(1) Persoana fizica insarcinata sa asigure conducerea operativa a unei agentii de turism sau a unei structuri de primire turistice trebuie sa detina brevet de turism prin care i se atesta capacitatea profesionala.'

7.  La articolul 43, alineatul (1) va avea urmatorul
cuprins:

'ART. 43

(1) Prezenta ordonanta intra in vigoare dupa 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.'

ART. 2

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organi­zarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege,


va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 26 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. Presedintele Senatului, Alexandru Athanasiu

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 29 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei. p. Presedintele Camerei Deputatilor, Ovidiu Cameliu Petrescu

Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. l pct. 11.17 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.


Articol unic

Articolul 33 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'ART. 33

(1) Consiliile judetene pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla trasee turistice montane si/sau partii de
schi organizeaza servicii publice SALVAMONT care
coordoneaza activitatea de prevenire a accidentelor
montane si de salvare in munti a persoanelor accidentate.

(2) in localitatile pe teritoriul carora exista trasee
turistice montane si/sau partii de schi, consiliile locale
pot organiza, in conditiile legii, servicii publice locale
SALVAMONT.

(3) Agentii economici sau autoritatile publice care au
in administrare plaje sau stranduri, direct ori prin
concesionare, au obligatia sa infiinteze posturi de
salvare si posturi de prim ajutor medical.

(4) Finantarea activitatii desfasurate de serviciile
publice SALVAMONT se asigura din bugetele locale


ale judetelor, respectiv ale comunelor, oraselor sau municipiilor, dupa caz.

(5) Prin hotarari ale Guvernului, la propunerea Mini­sterului Turismului, se aproba normele privind prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare in munti, precum si cele privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si in stranduri.'

Prim-ministru Adrian Nastase

II. Activitatea de autorizare

A. Licente si brevete de turism

Hotararea Guvernului nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Roma­niei si ale art. 27 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

(1) Agentiile de turism isi pot desfasura activitatea de oferire, comercializare si vanzare a serviciilor si a


pachetelor de servicii turistice pe teritoriul Romaniei numai in baza licentei de turism emise de Ministerul Turismului.

(2) Persoana care asigura conducerea operativa a unei agentii de turism, a unei filiale a acesteia din alta localitate sau a unei structuri de primire turistica va detine brevet de turism, prin care se atesta pregatirea profesionala in domeniul turismului.

ART. 2

in sensul prezentei hotarari, urmatorii termeni se definesc astfel:

a)         licenta de turism este documentul prin care se
atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii
turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti
si posibilitatea de a infiinta o agentie de turism;

b)        brevetul de turism este documentul prin care se
atesta capacitatea profesionala in domeniul turismului a
persoanelor fizice care asigura conducerea agentiilor de
turism sau a structurilor de primire turistice.

ART. 3

(1) Licentele si brevetele de turism se elibereaza de Ministerul Turismului, la cererea agentului economic si, respectiv, a persoanelor fizice care solicita obtinerea brevetului de turism.


(2)   in termen de maximum 30 de zile de la data
inregistrarii cererii agentului economic, respectiv a per­soanei fizice, Ministerul Turismului, cu consultarea
asociatiilor profesionale din domeniul turismului, va
efectua verificarile necesare si va elibera licenta si,
respectiv, brevetul de turism.

(3)   in situatia in care nu sunt indeplinite criteriile
pentru emiterea licentei si, respectiv, a brevetului de
turism, Ministerul Turismului va comunica solici­tantilor, in termenul prevazut la alin. (2), motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.

ART.4

(1) Licenta si brevetul de turism sunt netransmisibile
si se afiseaza in copie autentificata la loc vizibil in
incinta agentiei de turism si a filialelor acesteia, pentru
a da posibilitatea turistilor sa cunoasca daca agentia in
cauza functioneaza legal.

(2) Pe documentele emise de agentiile de turism si
filialele acestora este obligatoriu sa se inscrie numarul
licentei de turism; optional acesta va fi inscris si pe
firma agentiei si a filialelor.

ART. 5

In situatia in care nu mai sunt indeplinite criteriile


care au stat la baza acordarii licentei de turism pentru agentia de turism sau pentru filialele acesteia, agentul economic in cauza are obligatia sa solicite in termen de 10 zile Ministerului Turismului eliberarea unei noi licente de turism, potrivit conditiilor efectiv indeplinite.

ART. 6

Licentele de turism vor fi vizate de Ministerul Turismului din 3 in 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea licentei de turism cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acesteia sau de la ultima viza.

ART. 7

Criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism vor fi stabilite de Ministerul Turismului, cu consultarea asociatiilor profesionale, patronale si sindicale din domeniul turismului, prin norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului turismului, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 8

(1) Licenta de turism se suspenda pentru o perioada de pana la un an de catre Ministerul Turismului, in una dintre urmatoarele situatii:


a)      comercializarea pachetelor de servicii turistice se
realizeaza fara respectarea reglementarilor legale in vigoare;

b)  neasigurarea de ghizi atestati pentru derularea in
bune conditii a programelor turistice, conform regle­mentarilor in vigoare;

c)      utilizarea de autocare neclasificate;

d)  asigurarea de servicii de cazare si alimentatie in
structuri de primire turistice care nu detin certificate de
clasificare;

e)           functionarea agentiei de turism sau a filialei
acesteia din alta localitate decat cea in care este situat
sediul agentiei fara ca persoana care asigura conducerea
sa detina brevet de turism;

f)      prestarea de servicii turistice prin filiale ale
agentiei turistice care nu au obtinut licenta de turism.

(2) Licenta de turism este suspendata pe perioada in care agentul economic nu mai are achitata polita de asigurare.

ART. 9

(1) Licenta de turism se retrage de catre Ministerul Turismului in urmatoarele situatii:

a) cand se repeta una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (1);


b)    cand agentul economic comunica Ministerului
Turismului, din proprie initiativa, renuntarea la desfasu­rarea activitatii de turism;

c)           cand licenta de turism este transmisa in scopul
utilizarii de catre alt agent economic care nu a obtinut licenta;

d)    cand agentul economic nu mai indeplineste
criteriile care au stat la baza eliberarii licentei.

(2) Titularul unei licente de turism retrase in condi­tiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c) nu mai are dreptul sa solicite eliberarea unei noi licente de turism timp de 2 ani de la data retragerii.

ART. 10

Ministerul Turismului va publica periodic lista cuprinzand licentele de turism suspendate sau retrase si, respectiv, lista cuprinzand brevetele de turism retrase. Publicarea se va face cel putin intr-un cotidian central si intr-unul local din judetul in care sunt situate agentiile de turism in cauza.

ART. 11

Brevetul  de turism se retrage  de Ministerul Turismului in una dintre urmatoarele situatii:

a) cand nu mai sunt indeplinite criteriile care au stat la baza eliberarii acestuia;


b) cand, din motive imputabile titularului brevetului de turism, s-a anulat licenta de turism sau, respectiv, certificatul de clasificare a structurii de primire turistice pe care acesta o conduce.

ART. 12

Neacordarea sau retragerea licentei sau brevetului de turism, precum si neavizarea sau suspendarea licentei de turism pot fi atacate la instanta de contencios admi­nistrativ in conditiile legii.

ART. 13

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:

a)       desfasurarea de activitati turistice specifice agen­tiilor de turism de catre agenti economici cu licenta de
turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata;

b)      nerespectarea obiectului de activitate inscris in
licenta de turism, corespunzator tipului de licenta de
turism obtinut;

c)       desfasurarea de activitati turistice prin filiale care
nu au obtinut licenta;

d)  desfasurarea de activitati turistice in alte sedii
decat cele inscrise in licenta de turism;


e)   neasigurarea  conducerii   de   catre  persoane
posesoare de brevet de turism a agentiilor si structurilor
de primire turistice in conditiile  stabilite potrivit
normelor metodologice prevazute la art. 7;

f) nerespectarea conditiilor si criteriilor in baza carora
s-a eliberat licenta de turism;

g)   ne-afisarea  licentei  de  turism  in  conditiile
prevazute la art. 4 alin. (1).

ART. 14

Contraventiile prevazute la art. 13 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a)       faptele prevazute la lit. a) - f), cu amenda de la
800.000 lei la 1.000.000 lei;

b)      fapta prevazuta la lit. g), cu amenda de la 600.000
lei la 800.000 lei.

ART. 15

Contraventiile se constata si amenzile se aplica de salari­atii cu atributii de control din cadrul Ministerului Turismului.

ART. 16

Contraventiilor prevazute la art. 13 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 25 si 26.


ART. 17

Licentele si brevetele de turism eliberate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari raman valabile in masura in care corespund criteriilor stabilite prin normele metodologice prevazute la art. 7. Celelalte licente si brevete de turism eliberate isi pastreaza vala­bilitatea numai pentru o durata de doua luni, perioada in care titularii acestora vor solicita eliberarea de noi licente si brevete de turism.

ART. 18

(1)     Prevederile prezentei hotarari intra in vigoare
in termen de 30 de zile de la data publicarii ei
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, termen
in care vor fi publicate normele metodologice prevazute
la art. 7.

(2)     La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se
abroga Hotararea Guvernului nr.  513/1998 privind
activitatea de comercializare a serviciilor turistice si de
acordare a brevetelor si licentelor de turism, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 312 din 27
august 1998, precum si orice alte dispozitii contrare.

Prim-ministru Adrian Nastase


B. Certificate de clasificare

Hotararea Guvernului nr. 13287 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasu­rarea activitatii de turism in Romania,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

(1)  Structurile de primire turistice, indiferent de
forma de proprietate si organizare, se clasifica in functie
de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si
a serviciilor prestate.

(2) in scopul protectiei turistilor serviciile de cazare
si alimentatie publica se asigura numai in structuri de
primire turistice clasificate.

(3) Prin structuri de primire turistice clasificate, in
sensul prezentei hotarari, se intelege orice constructii si
amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii
sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile
specifice aferente.

(4) Structurile de primire turistice includ:

a) structuri de primire turistice cu functiuni de cazare


turistica: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hoteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

b) structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in municipii, pe trasee si in statiuni turistice.

ART.2

(1)   Clasificarea structurilor de primire turistice se
face de catre Ministerul Turismului care elibereaza
certificatul de clasificare.

(2)   Agentul economic proprietar sau administrator
de structuri de primire turistice va solicita Ministerului
Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile
inainte de darea lor in folosinta.

(3)   In termen de 60 de zile de la data inregistrarii
cererii Ministerul Turismului va efectua verificarile
necesare si va elibera certificatul de clasificare, in cazul


in care nu sunt indeplinite criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comu­nica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.

(4) in situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice in cauza in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.

ART. 3

(1)  Certificatele de clasificare eliberate vor fi
preschimbate din 3 in 3 ani. Agentul economic va
solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de
zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la
emiterea acestuia.

(2) in termen de 60 de zile de la data inregistrarii
cererii agentului economic de preschimbare a certifi­catelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda
la reverificarea structurii de primire turistice in cauza si
va elibera un nou certificat de clasificare, in masura in
care sunt indeplinite criteriile minime de clasificare
pentru categoria respectiva, in caz contrar structura de
primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior.


turistica: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hoteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

b) structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in municipii, pe trasee si in statiuni turistice.

ART. 2

(1)   Clasificarea structurilor de primire turistice se
face de catre Ministerul Turismului care elibereaza
certificatul de clasificare.

(2)   Agentul economic proprietar sau administrator
de structuri de primire turistice va solicita Ministerului
Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile
inainte de darea lor in folosinta.

(3)   in termen de 60 de zile de la data inregistrarii
cererii Ministerul Turismului va efectua verificarile
necesare si va elibera certificatul de clasificare, in cazul


in care nu sunt indeplinite criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comu­nica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.

(4) in situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice in cauza in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.

ART.3

(1)  Certificatele de clasificare eliberate vor fi
preschimbate din 3 in 3 ani. Agentul economic va
solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de
zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la
emiterea acestuia.

(2) in termen de 60 de zile de la data inregistrarii
cererii agentului economic de preschimbare a certifi­catelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda
la reverificarea structurii de primire turistice in cauza si
va elibera un nou certificat de clasificare, in masura in
care sunt indeplinite criteriile minime de clasificare
pentru categoria respectiva, in caz contrar structura de
primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior.


Daca nu sunt indeplinite criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.

ART. 4

Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decat cea stabilita prin anexa la certificatul de clasificare.

ART. 5

(1)    Placheta cuprinzand mentiunea „clasificat de
Ministerul  Turismului',  sigla acestuia,  insemnele
privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de
clasificare se expun, la loc vizibil, in exteriorul cladirii,
iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al
Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor
se afiseaza la receptie sau in spatiul de la intrarea in
saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de
turisti.

(2)    Certificatul de clasificare si anexa acestuia
privind structura spatiilor se pastreaza, in permanenta,
in structura de primire turistica in cauza, pentru a fi
prezentate organelor de control abilitate.


ART. 6

Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice se stabilesc de Ministerul Turismului prin norme metodologice in termen de maximum 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari si vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 7

In scopul protectiei turistilor si al alinierii la stan­dardele europene privind calitatea serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urma­toarelor reguli de baza:

a) mentinerea grupurilor sanitare in perfecta stare de
functionare si curatenie;

b)  furnizarea apei calde la grupurile sanitare si in
spatiile de productie din structurile de primire turistice
unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor
mentionate la art. 6;

c)  asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C
in timpul sezonului rece in spatiile de cazare si de
servire a mesei;

d)  detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara,


de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor -PSI, in cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;

e)   programul de functionare a discotecilor sau a altor
unitati cu program muzical, organizate in aer liber, sa
nu depaseasca ora 1,00 noaptea;

f)     functionarea structurilor de primire turistice numai
in cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine intretinute;

g)   evitarea poluarii fonice, in sensul respectarii
nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari
specifice;

h) respectarea reglementarilor legale in vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si insemnele privind categoria de clasificare.

ART. 8

(1)            Certificatul de clasificare si autorizatia de
functionare se retrag de catre personalul de specialitate
al Ministerului Turismului atunci cand nu sunt respec­tate una sau mai multe din regulile stabilite la art. 7.

(2)            Restituirea certificatului de clasificare retras
se va face dupa ce personalul de specialitate al


Ministerului Turismului constata remedierea defi­cientelor semnalate.

(3) Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinzand structurile de primire turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au fost restituite certificatele de clasifi­care. Publicarea se va face cel putin intr-un cotidian central si cel putin in unul local din judetul in care sunt situate structurile de primire turistice in cauza.

ART. 9

Ministerul Turismului va proceda la de-clasificarea structurilor de primire turistice in situatia in care constata nerespectarea criteriilor avute in vedere la clasificare, altele decat cele prevazute la art. 7.

ART. 10

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a) desfasurarea activitatii in structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decat cea stabilita prin certificatul de clasificare, dupa depasirea termenelor prevazute la art. 2 si 3;


b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza
clasificarii;

c)  ne-afisarea numarului de telefon al Ministerului
Turismului si al Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor;

d)    inscrierea unor informatii false privind tipul structurii
de primire turistice si nivelul de clasificare in materialele de
promovare, pe firme sau pe insemnele prevazute la art. 5;

e)     continuarea desfasurarii activitatii in structura de
primire turistica dupa retragerea certificatului de clasi­ficare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de
control, a documentelor de clasificare.

ART. 11

Contraventiile prevazute la art. 10 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a)        faptele prevazute la lit. c), cu amenda de la
5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b)   faptele prevazute la lit. b), cu amenda de la
20.000.000 lei la 40.000.000 lei;

c)        faptele prevazute la lit. a) si d), cu amenda de la
40.000.000 lei la 80.000.000 lei;

d)  fapta prevazuta la lit. e), cu amenda de la
80.000.000 lei la 100.000.000 lei.


ART. 12

Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre persoanele anume imputernicite prin ordin al ministrului turismului.

ART. 13

Contraventiilor prevazute la art. 10 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

ART. 14

Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 16 octombrie 1997, cu modificarile ulterioare.

Prim-ministru Adrian Nastase

Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

Extras

Ministrul Turismului, in temeiul Hotararii Guver­nului nr. 24/2001 privind organizarea si functionarea


Ministerului Turismului, in baza Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, emite urmatorul ordin:

ART. l

Se aproba Normele metodologice privind clasifi­carea structurilor de primire turistice, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Certificatele de clasificare eliberate de Ministerul Turismului pana la data intrarii in vigoare a prezentului ordin isi pastreaza valabilitatea pana la expirarea termenelor inscrise pe acestea.

ART. 3

Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan

Anexa l - Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

1. Dispozitii generale

1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate in conformitate cu prevederile art. 6 din Hotararea


Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea struc­turilor de primire turistice, stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimen­tatie publica din Romania.

1.2.    Prezentele norme metodologice sunt obligatorii
pentru toti agentii economici proprietari si/sau adminis­tratori de structuri de primire turistice.

1.3.    Structurile de primire turistice se clasifica pe
stele si, respectiv, flori in cazul pensiunilor turistice
rurale,  in functie de  caracteristicile  constructive,
dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit
criteriilor cuprinse in anexele nr. l si 2 care fac parte
integranta din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, apro­bata si modificata prin Legea nr. 755/2001, este singura


institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare in domeniul turismului.

l .4. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) in structuri de primire neclasifi­cate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decat cea stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pana la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotararea Guvernului nr. 1.328/2001.

2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare

in vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut:

-  cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

-  certificat constatator de la registrul comertului, din
care sa rezulte obiectul de activitate si structura
actionariatului* l);

*1) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii:

-  certificat de inmatriculare;

-  actul constitutiv sau autorizatia de functionare in cazul aso­ciatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.


-  certificat de inregistrare la Oficiul registrului
comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile
si/sau autorizatiile legale (P.S.L,  sanitara,  sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa
caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul
clasificarii);

- schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa
nr. 4 la prezentele norme metodologice);

-  schita privind structura, amplasarea si nomi­nalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie
(anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);

-  fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a
spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele
nr. 6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);

-  avizul specific privind amplasamentul si functiona­litatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului in
cazul constructiilor noi;

-  copie de pe brevetul de turism pentru directorii de
hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia struc­turilor organizate in gospodariile populatiei), sat de
vacanta sau pentru cabanier;

-  copii de pe actele de calificare a personalului de la
receptie si de la unitatile de alimentatie.


3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare

3.1.   Documentatia  de   clasificare   se  transmite
Ministerului Turismului - Directia generala de auto­
rizare si control (denumita in continuare D.G.A.C.),
care verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si
intocmeste certificatul de clasificare.

Certificatul de clasificare va fi insotit de fisa privind incadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.

Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile inainte de darea lor in folosinta.

3.2.  Verificarea la fata locului a indeplinirii crite­riilor se  face  de  catre  specialistii din Ministerul Turismului - D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, in prezenta reprezentantului agentului economic in cauza.


3.3.      in functie de conditiile concrete constatate in
unitatea verificata se pot propune in mod exceptional
unele compensari pentru dotari si servicii in vederea
acordarii sau mentinerii categoriei.

3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face in
termen de cel mult 60 de zile de la data primirii docu­mentatiei de clasificare complete.

La expirarea acestui termen agentul economic poate pune in functiune pe propria raspundere structura turis­tica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmand ca la primirea efectiva a certificatului de clasi­ficare sa isi continue activitatea la categoria inscrisa in certificatul obtinut.

Punerea in functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*2):

- autorizatia sanitara de functionare;

-      autorizatia   sanitar-veterinara   (numai   pentru unitatile de alimentatie);

-      avizul/autorizatia de prevenire  si  stingere  a
incendiilor - P.S.L;

- autorizatia de mediu.

*2) Se excepteaza pensiunile turistice formate din maximum 5 camere si apartamentele si camerele de inchiriat in locuinte familiale.


3.5.     Structurile de primire turistice care la data veri­ficarii nu indeplinesc cel putin criteriile pentru categoria
minima nu se clasifica si, in consecinta, nu pot desfasura
activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consem­neaza in nota de verificare intocmita in doua exemplare,
dintre care un exemplar se preda agentului economic
proprietar si/sau administrator al unitatii respective.

3.6.     Agentii economici au obligatia sa respecte pe
toata perioada de functionare a structurilor de primire
turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv in
cazul celor care si-au inceput activitatea pe propria
raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de
clasificare se sanctioneaza potrivit Hotararii Guvernului
nr. 1.328/2001.

3.7.     D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea
dotarilor,  calitatea serviciilor prestate, respectarea
normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la
baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage
masuri de de-clasificare sau, dupa caz, de retragere a
certificatului de clasificare, in conformitate cu preve­derile Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001.

Certificatul de clasificare si autorizatia de functio­nare se retrag de catre personalul de specialitate din


cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 1.328/2001:

a) mentinerea grupurilor sanitare in perfecta stare de
functionare si curatenie;

b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si in
spatiile de productie in structurile de primire turistice
unde acest criteriu este obligatoriu;

c)  asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C,
in timpul sezonului rece, in spatiile de cazare si de
servire a mesei;

d)  detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor -
P.S.I., in cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este
obligatorie obtinerea acestora;

e)   programul de functionare a discotecilor sau a altor
unitati cu program muzical, organizate in aer liber, sa
nu depaseasca ora 1,00 noaptea;

f)     functionarea structurilor de primire turistice numai
in cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine intretinute;

g)  evitarea poluarii fonice, in sensul respectarii nivelu­lui maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;


h) respectarea reglementarilor legale in vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si insemnele privind categoria de clasificare.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. con­stata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate intr-o nota scrisa, intocmita in doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, in baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.

D.G.A.C. va proceda la de-clasificarea structurilor de primire turistice in situatia in care constata nerespectarea criteriilor avute in vedere la clasificare, altele decat cele prevazute la lit. a) - i).

3.8. in situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel incat nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice in cauza, in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor, in acelasi termen


este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare in cazul trecerii structurii turistice in proprietatea si/sau in administrarea altui agent economic.

3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 in 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.

In termen de 60 de zile de la data inregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice in cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, in masura in care sunt indeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.

In caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt indeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin trans­miterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca in urma unor lucrari de modernizare si de imbunatatire a


dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justi­ficativ va fi insotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, in masura in care s-au produs modificari in privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.

3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date in folosinta anterior intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentelor norme metodologice.

4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare

Conform prezentelor norme^ metodologice, in Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, l stele;

2.     hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3.     moteluri de 3, 2, l stele;

4.     hoteluri pentru tineret de 3, 2, l stele;

5.     hoteluri de 3, 2, l stele;


6.     vile de 5, 4, 3, 2, l stele;

7.     bungalouri de 3, 2, l stele;

8.     cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de
pescuit de 3, 2, l stele;

9.     sate de vacanta de 3, 2 stele;

10.   campinguri de 4, 3, 2, l stele;

11.   spatii de campare organizate in gospodariile
populatiei de 3, 2, l stele;

12.   popasuri turistice de 2, l stele;

13.   pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, l stele;

14.   pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, l flori
(margarete);

15.   apartamente sau camere de inchiriat in locuinte
familiale ori in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, l
stele;

16.   structuri de primire cu functiuni de cazare pe
nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, l stele.

In cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:

-    camera cu pat individual, reprezentand spatiul
destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea
paturilor individuale este de minimum 90 cm;

-    camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul


destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

-   camera cu pat dublu, reprezentand spatiul destinat
folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu
este de minimum 160 cm;

-   camera cu doua paturi individuale, reprezentand
spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;

-   camera cu trei paturi individuale;

-   camera cu patru paturi individuale;

-   camere comune - cu mai mult de patru paturi
individuale.

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm in cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm in cazul hotelurilor de l si 2 stele;

- camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat
utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta
o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se
asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;

-  garsoniera, reprezentand spatiul  compus  din:
dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup
sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon
si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o
delimitare estetica;






asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. 6. Alte precizari

6.1.      Agentii economici care construiesc structuri de
primire turistice au obligatia sa asigure, inca din faza de
proiectare,   respectarea   criteriilor   de   clasificare
prevazute in prezentele norme metodologice.

6.2.      Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de
primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, trata­ment, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti
componente  ale produsului  turistic,  care  impune
asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de
primire si calitatea celorlalte servicii.

6.3.      Categoria de clasificare a structurii de primire
turistice este data de cea la care a fost incadrata majori­tatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.

6.4.      Personalul de servire din structurile de primire
turistice va purta imbracaminte specifica, stabilita de
agentul economic in cauza, diferentiat in functie de
conditiile  de  desfasurare  a  activitatii,  si  ecuson
cuprinzand numele si prenumele, iar restul personalului
va purta echipament de lucru specific activitatii.


6.5.    insemnele privind categoria de clasificare a
unitatii se inscriu pe o placheta montata in exteriorul
unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe auto-colante aplicate in punctele de acces al turistilor.
Autocolantele si plachetele se realizeaza din material
rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5
stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de
unde se procura de catre agentii economici, de regula, o
data cu primirea certificatului de clasificare.

6.6.    in toate structurile de primire turistice este
obligatorie:

-   afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de
telefon ale conducerii agentului economic proprietar
si/sau administrator al structurii in cauza, precum si ale
Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia
Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor
sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la
serviciile oferite;

-   afisarea la receptiile structurilor de l - 5 stele si in
camere din structurile de l - 3 stele a certificatelor de
atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate in
euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotararii
Guvernului nr.  805/2001  privind unele masuri de


informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;

-  pastrarea ordinii,  linistii publice,  moralitatii,
curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare
si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;

-   asigurarea de personal calificat si cu conduita ire­prosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la
prezentele norme metodologice;

-   oferirea unei game diversificate de servicii supli­mentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata
separat, astfel:

-   la unitatile de 4 si 5 stele - cel putin 18 servicii;

-   la unitatile de 3 stele -         cel putin 15 servicii;

-   la unitatile de 2 stele -        cel putin 10 servicii;

-   la unitatile de l stea -        cel putin 5 servicii;

-   lista orientativa cuprinzand serviciile suplimentare
este prezentata in anexa nr. 7 la prezentele norme
metodologice;

-   existenta in toate spatiile de cazare a unor materiale
scrise, realizate estetic si tiparite in limba romana si in
cel putin doua limbi de  circulatie  internationala,
cuprinzand informatii utile pentru turisti cu privire la:


-  instructiuni de folosire a telefonului;

-  tarifele interne si internationale pentru convorbiri
telefonice;

-  lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si
tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor
de solicitare a serviciului in camera;

-  lista rom-service;

-  lista cuprinzand preturile produselor din mini-bar,
dupa caz;

-  programul TV pentru saptamana in curs, dupa caz;

-  informatii turistice privind zona sau localitatea;

-  harti cu localizarea structurii de primire turistice in
cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si
5 stele;

-    orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

-    chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu
privire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.

6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile unitatilor.


-  instructiuni de folosire a telefonului;

-  tarifele interne si internationale pentru convorbiri
telefonice;

-  lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si
tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor
de solicitare a serviciului in camera;

-  lista rom-service;

-  lista cuprinzand preturile produselor din mini-bar,
dupa caz;

-  programul TV pentru saptamana in curs, dupa caz;

-  informatii turistice privind zona sau localitatea;

-  harti cu localizarea structurii de primire turistice in
cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si
5 stele;

-    orice alte informatii ce ar putea face agreabil
sejurul turistului;

-    chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu
privire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.

6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile unitatilor.


Asemenea activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati in hotel.

6.8. La hotelurile de l - 3 stele, in spatiile destinate
cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme,
pana la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se
excepteaza cazurile in care se asigura intrari si fluxuri
de circulatie separate pentru turisti.

6.9. Agentii economici care detin structuri de primire
turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe
categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului
in baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale
pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure
respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin
prezentele norme metodologice, conform urmatoarei
grile de asimilare:

-  categoria a III-a = l stea;

-  categoria a II-a = 2 stele;

-  categoria 1 = 3 stele;

-  categoria LUX = 4-5 stele.

Certificatele respective raman valabile pana la expirarea termenului inscris pe acestea.


C Ghizi de turism

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

Agentii economici cu activitate de turism au obligatia sa utilizeze ghizi calificati, corespunzator specificului activitatilor desfasurate pentru toate actiunile turistice organizate.

ART. 2

(1)      Ghidul de turism, in sensul prezentei hotarari,
este persoana care, in baza certificatului de calificare si
a atestatului, poate asigura desfasurarea in bune conditii
a programelor turistice.

(2)      Profesia de ghid de turism poate fi exercitata de
cetateni romani in varsta de cel putin 18 ani impliniti,
posesori ai unui certificat de calificare obtinut in urma
absolvirii unui curs de calificare la Centrul National de
invatamant Turistic (C.N.I.T.) sau la alte institutii de


stat ori private, autorizate conform legii si atestate potrivit calificarii.

ART.3

Categoriile de ghizi utilizate in activitatea de turism din Romania sunt:

a)         ghid local, care asigura asistenta turistica pe un
teritoriu limitat;

b)   ghid national, care asigura asistenta turistica pe
teritoriul national si in strainatate;

c)    ghid specializat pentru anumite segmente ale
serviciilor turistice.

ART.4

Conditiile si criteriile privind selectionarea, scolari­zarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, precum si atributiile acestora se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului, avizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor.

ART. 5

(1)  Activitatea de ghid de turism poate fi exercitata
fie ca activitate de baza, fie ca activitate complementara.

(2)  Agentii economici cu activitate de turism pot
utiliza ghizi de turism numai in baza unui contract


individual de munca sau a unei conventii civile de prestari de servicii, incheiata potrivit legii.

(3) Profesia de ghid de turism poate fi practicata si pe cont propriu de persoane fizice autorizate potrivit legii, cu respectarea prevederilor prezentei hotarari si ale normelor metodologice mentionate la art. 4.

ART. 6

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a)        exercitarea profesiei de ghid de turism de catre
persoane fara atestare;

b)       utilizarea de catre agentii economici a unor ghizi
de turism care nu detin atestatul corespunzator actiunii
turistice desfasurate.

ART. 7

Contraventiile prevazute la art. 6 se aplica persoanelor fizice si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a)     cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, fapta
prevazuta la lit. a);

b)    cu amenda de la 600.000 lei la 800.000 lei, fapta
prevazuta la lit. b).


ART. 8

(1) Contraventiile se constata si amenzile se aplica
de reprezentantii Ministerului Turismului.

(2) Contraventiilor prevazute la art. 6 le sunt aplica­
bile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare,
cu exceptia art. 25 - 27.

ART. 9

Atestatele obtinute de ghizi pana la data prezentei hotarari raman valabile. ART. 10

(1)  Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de
30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, termen in care Ministerul
Turismului va emite normele metodologice prevazute
la art. 4.

(2)  Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se
abroga Hotararea Guvernului nr.  78/1996 privind
atestarea si utilizarea ghizilor de turism, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 26
februarie 1996, precum si alte dispozitii contrare.

Prim-ministru Adrian Nastase


D. Partii si trasee de schi

Hotararea Guvernului nr. 2637 2001 privind amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

(1)         in scopul protectiei turistilor si practicarii schiului
de agrement in conditii de siguranta pentru turisti,
partiile si traseele de schi pentru agrement vor putea fi
utilizate numai dupa omologarea acestora.

(2) Asigurarea securitatii schiorilor pe partiile si
traseele de schi omologate constituie obligatia admini­stratorului acestora.

ART. 2

In sensul prezentei hotarari, prin termenii urmatori se intelege:

a) domeniul pentru schi - terenul care ofera conditiile
adecvate practicarii schiului pentru agrement;

b)  partia de schi pentru agrement - acea parte a


domeniului pentru schi amenajat care este destinata practicarii schiului pentru agrement in conditii de siguranta pentru schiori;

c)       traseul de schi - acea parte a domeniului pentru
schi amenajat care face legatura intre partiile de schi;

d)  administratorul partiilor si/sau traseelor de schi
pentru agrement - persoana juridica sau fizica autorizata
care le exploateaza si le intretine in scopul practicarii
schiului de agrement.

ART.3

Refacerea oricaror lucrari executate pe partiile si traseele de schi pentru agrement omologate, altele decat cele privind amenajarea sau intretinerea acestora, este in sarcina partii care a angajat executarea lucrarilor respective.

ART. 4

(1) Omologarea partiilor de schi pentru agrement se
face de Ministerul Turismului impreuna cu consiliile
judetene in cadrul unor comisii special constituite, cu
consultarea reprezentantilor asociatiilor profesionale de
profil si a consiliului local pe a carui raza se afla partia
sau traseul de schi supus omologarii.

(2) Administratorul va solicita omologarea partiilor
de schi inainte de darea in exploatare a acestora.


(3) Este interzis administratorilor sa exploateze partii si trasee pentru schi care nu au fost omologate.

ART. 5

Persoanele care utilizeaza partiile si traseele de schi sunt obligate sa respecte regulile de conduita stabilite prin normele prevazute la art. 4.

ART. 6

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a) exploatarea partiilor si a traseelor de schi pentru
agrement fara a fi omologate;

b)  neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a
balizelor si a mijloacelor de protectie in locurile si la
obstacolele periculoase;

c.) neluarea masurilor de interdictie, totala sau par­tiala, a accesului pe partiile si pe traseele de schi pentru agrement, in caz de ceata, viscol sau in cazul pericolului de declansare a avalanselor, precum si in cazul utilizarii acestora pentru antrenamente si competitii sportive;

d) efectuarea de lucrari pe partiile si pe traseele de schi pentru agrement omologate, altele decat cele pre­vazute in studiile si proiectele de amenajare autorizate;


e)    utilizarea pentru pasunat a partiilor si a traseelor
de schi pentru agrement omologate;

f)      neasigurarea postului de prim-ajutor pe partiile de
schi pentru agrement omologate.

ART. 7

Persoanele fizice care au savarsit faptele prevazute la art. 6 se sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei.

ART. 8

Constatarea contraventiilor prevazute la art. 6 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul cu atributii de control al Ministerului Turismului si de cel al autoritatii administratiei publice locale.

ART. 9

Contraventiilor prevazute la art. 6 le sunt aplicabile si prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 10

Normele privind omologarea, amenajarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agre­ment se stabilesc de Ministerul Turismului, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului si al Ministerului


Apelor si Protectiei Mediului in termen de maximum 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. ART. 11

(1)    Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de 60
de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.

(2)    Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se
abroga Hotararea Guvernului nr. 801/1996 pentru apro­barea Normelor privind amenajarea,  omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 230 din 25 septembrie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare.

Prim-ministru Adrian Nastase

E. Constructii in domeniul turismului

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru apro­barea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului

Guvernul Romaniei hotaraste:


Articol unic

Se aproba Metodologia de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a docu­mentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului, prevazuta in anexa la prezenta hotarare.

Prim-ministru Dan Mircea Popescu,

Ministru de stat, Ministrul Muncii si Protectiei Sociale

Anexa l

Metodologia de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului

CAP. l - Dispozitii generale

1.1 Prin avizul Ministerului Turismului se urmareste:

a) corelarea prevederilor din documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind zone si statiuni turistice cu cerintele de dezvoltare turistica a acestora si cu caracteristicile specifice amenajarilor din domeniul turismului, aliniate la standardele interne si internationale;


b)  valorificarea si protectia patrimoniului turistic prin dezvoltarea unui turism durabil si calitativ, in concordanta cu strategia si cu programul national din domeniu;

c)    cresterea    competitivitatii    ofertei   turistice
romanesti, tinand seama de criteriile de performanta
specifice constructiilor cu destinatie turistica.

1.2. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede si constituie o conditie a eliberarii autorizatiei de construire / desfiintare pentru obiectivele din dome­niul turismului, potrivit precizarilor de la pct. 2.1.2.

l .3. Avizul emis mentioneaza categoria in care poate fi incadrat obiectivul, cu conditia respectarii si a celor­lalte criterii privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice, si constituie premisa acordarii ulterioare a categoriei.

CAP. 2 - Obiectivul avizarii

2.1. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului se emite pentru:

2.1.1.        documentatii de urbanism si amenajare a
teritoriului  privind  zone   si   statiuni  turistice,   cu
regulamentele de urbanism aferente;

2.1.2.        documentatii tehnice privind amplasamentul,


conformarea si functionalitatea constructiilor noi cu destinatie turistica de tipul:

a) structuri de primire turistice:

- hotel, hotel - apartament, motel, vila, bungalou,
cabana, sat de vacanta, camping, pensiune cu o capaci­tate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de
confort a acestora;

b) structuri de servire a mesei:

- restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant
cu specific national sau local, braserie, berarie, gradina
de vara, baruri de orice tip, unitati de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip „expres', pizzerie,
snack-bar-cofetarie, patiserie, organizate in:

-  unitati amenajate in spatii  special  destinate,
cuprinse in structuri de primire turistice;

- structuri independente, amplasate in cadrul statiunii
turistice;

c) structuri de agrement turistic:

-  cluburi, cazinouri, sali polivalente, instalatii si
dotari specifice agrementului turistic - transport turistic
pe cablu, partii amenajate pentru practicarea schiului si
altele asemenea;

d) structuri de tratament balnear:


- complexe de turism balnear;

2.1.3.     documentatii privind functionalitatea specifica
a constructiilor existente din domeniul turismului,
supuse   lucrarilor   de   modernizare,   reamenajare,
extinderi sau altor lucrari care modifica functia turistica
a acestora;

2.1.4.     documentatii privind constructiile ce urmeaza
a fi modificate structural si functional in scopul primirii
unei functionalitati cu profil turistic.

CAP. 3 - Procedura de avizare

3.1. Pentru avizarea documentatiilor de urbanism si
amenajare a teritoriului vizand domeniul turismului,
prevazute la cap. 2 pct. 2.1.1 din prezenta metodologie,
se va prezenta partea scrisa si desenata, corespunzator
fiecarui tip - faza a documentatiei, dupa caz, plan de ame­najare a teritoriului - national, judetean, plan urbanistic -
general, zonal, de detaliu -, conform prevederilor Legii
nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor
si unele masuri pentru realizarea locuintelor.

3.2.   in  vederea  emiterii  avizului  Ministerului
Turismului asupra documentatiilor privind constructii si
amenajari din domeniul turismului, in conformitate cu
prevederile Legii nr. 50/1991, se vor prezenta:


a)   cererea  de  solicitare  a  avizului  din partea
beneficiarului;

b)  certificatul de urbanism;

c)      documentatia tehnica de executie - proiect in faza
pentru autorizare de construire, care va cuprinde:

d)     1. piese scrise:

- memoriu succint pentru fiecare specialitate in parte;

- date  si indicii care caracterizeaza constructia
proiectata;

d) 2. piese desenate:

-  planul cuprinzand incadrarea in teritoriu la una
dintre scarile: 1:10.000; 1:2.000; 1:1.000;

-  planul de situatie al imobilelor care fac obiectul
avizarii, la scara: 1:2.000 sau 1:1.000; 1:500; 1:200;
1:100, dupa caz, care va preciza:

-  parcela cadastrala pentru care a fost eliberat certifi­
catul de urbanism;

-  amplasarea tuturor constructiilor care se vor
construi sau care se vor desfiinta;

-  accesele in incinta si in constructie;

-  plantatii, spatii verzi;

-  trasee de alimentare cu apa si canalizare;

-  planurile tuturor nivelurilor;


-   sectiuni care sa cuprinda cota zero, cotele tuturor
nivelurilor, inaltimea acoperisului si pantele acestuia;

-   toate fatadele care sa cuprinda si cladirile invecinate,
dupa caz, pentru constructiile alipite unor imobile existente.

Piesele desenate sus-mentionate se vor prezenta la una dintre scarile: 1:100; 1:50 si, in mod exceptional, 1:20 pentru unele detalii de finisaje bai si de mobilare, specifice functiunii hoteliere a camerelor, pentru unitati de categoria de confort de 4 si 5 stele.

3.3. Elemente de analiza si criterii de avizare: 3.3.1. Pentru documentatiile de urbanism si amena­jare a teritoriului, analiza va avea in vedere elemente si criterii privind:

a)       interconectarea intereselor generale ale zonei cu
strategia de dezvoltare a turismului;

b)  statuarea unei dezvoltari turistice durabile a zonei
si a statiunilor turistice;

c)   zonificarea teritorial - functionala care sa releve
natura dominanta a activitatii de baza;

d)  reglementari specifice statiunii turistice si/sau
zonelor functionale din cadrul acesteia;

e) prevederi privind delimitarea zonelor aferente obiec­tivelor protejate, monumente istorice si de arhitectura;


f)         prevederi privind delimitarea zonelor cu inter­
dictie temporara sau definitiva de construire, de extin­deri de constructii, precum si alte situatii, dupa caz;

g)      prevederi de reabilitare, protejare si conservare a
mediului, in functie de principalele tipuri de resurse;

h) dezvoltarea sistemului de retele tehnico-edilitare in corelare cu necesitatile rezultate din asigurarea amplasamentelor pentru obiective turistice sau de alta natura in cadrul zonelor sau al statiunilor turistice;

i) destinatia terenurilor in functie de zonele de interes turistic, functiuni admise si interziceri;

j) amplasarea constructiilor in raport cu caile majore de circulatie;

k) rezervarea terenurilor, legata de rezolvarea proble­melor de infrastructura turistica, circulatie rutiera, parcaje publice, cat si a celor aferente obiectivelor turistice;

1) prescriptii legate de accesul la constructiile turis­tice, precum si conditiile minimale de echipare edilitara, recomandari si prescriptii vizand utilizarea unor mate­riale de constructii, finisaje exterioare inclusiv si, dupa caz, la acoperisuri si invelitori;

m) prescriptii referitoare la terenurile afectate de functiuni de utilitate publica, specifice statiunilor turistice;


n) protectia factorilor naturali din perimetrul zonelor si al statiunilor turistice;

o) protectia constructiilor turistice existente, precum si a celor supuse avizarii in vederea autorizarii de construire;

p) referiri asupra modului de utilizare a terenurilor prin evidentierea coeficientului de ocupare a acestora;

r) alte situatii specifice statiunii turistice in contextul unor precizari de detaliu privind prescriptii si reco­mandari generale, precum si specifice zonei si/sau statiunilor turistice.

3.3.2. Pentru analiza privind emiterea avizului specific asupra amplasamentului, conformarii si functionalitatii obiectivelor supuse avizarii se vor avea in vedere, in principal, elemente si criterii cu referire la:

a) respectarea prevederilor certificatului de urbanism;

b)  incadrarea in prevederile planului urbanistic
general, zonal sau de detaliu, dupa caz;

c) respectarea prevederilor privind incadrarea in masuri
de natura restrictiva unde, potrivit legii, s-a instituit un
anumit regim de protectie, rezervatii istorice si de arhitec­tura, parcuri nationale si balneare, rezervatii naturale;

d)  conditii  noi  determinate  ale  amplasarii  de
constructii intr-un cadru restrictionat, cu orientari ale


dezvoltarii de perspectiva pe anumite profiluri ale zonei, altele decat cele care au stat la baza aprobarilor initiale, cai rutiere noi, rezerve naturale, facilitati deosebite;

e)    avize prealabile de la factori implicati, pentru obiec­tive si/sau lucrari avand un inalt grad de complexitate;

f)      considerente asupra amplasamentului in contextul
prevederilor normelor si ale criteriilor de clasificare a
structurilor de primire turistice, dupa caz, cu referire la
caracteristicile terenului, cota panzei de ape freatice,
zone inundabile;

g) accesul in zona si la obiectiv, drumuri si circulatii,
accese pietonale si carosabile, parcaje, vecinatati,
sistematizare verticala;

h) prevederi privind exploatarea rationala si protectia factorilor naturali si de mediu in stabilirea capacitatilor unor functiuni din cadrul obiectivelor analizate, amplasate in statiuni turistice;

i) posibilitati de asigurare a calitatii produsului turistic in perspectiva, in functie de rezervele omologate privind resursele naturale;

j) dezvoltarea armonioasa si echilibrata in spatiul avut in vedere privind capacitati de primire, alimentatie


pentru turism, tratament balnear, agrement, in cadrul statiunii sau al zonelor functionale, stabilite prin planul urbanistic;

k) prevederi privind echiparea cu utilitati, racorduri, trasee, care pot afecta capacitatile existente in zona;

1) prevederi privind respectarea normativelor si a cri­teriilor de performanta a constructiilor din domeniu, de asigurare a functionalitatii si a gradului de confort vizand:

- partiul de arhitectura, accese si evacuari, suprafe­tele incaperilor, situarea si orientarea acestora in cadrul obiectivului, inscrierea in parametrii tehnici specifici functiunilor privind iluminatul natural, izolarea fonica;

m) prevederi si nivelul de echipare cu aparatura si/sau utilaje specifice si dotare, corespunzator gradului de confort preconizat;

n) prevederi si nivelul de decorare si al amenajarilor interioare, finisaje, dotarea cu mobilier;

o) respectarea fluxului tehnologic specific profilului activitatilor, determinat in stabilirea nivelului de confort al obiectivului, al capacitatilor, dupa caz, de cazare, alimen­tatie pentru turism, tratament balnear, agrement turistic;

p) organizarea spatiilor anexe si a fluxurilor tehno­logice specifice spatiilor de productie gastronomica -


bucatarii, preparari, depozitare, laboratoare, precum si a spatiilor tehnice - spalatorii, centrala termica, grupuri sanitare pentru personal.

3.3.3. Comisia de avizare de specialitate a Ministerului Turismului poate refuza acordarea avizului atunci cand:

a)        prin arhitectura practicata, dimensiuni, aspect
exterior, finisaje, se modifica natura si caracterul zonei
in care se vor amplasa viitoarele constructii ori nu se
respecta prescriptiile stabilite prin actele normative;

b)   prin amplasament, structura capacitatilor sau
profilul functional, noile constructii sau instalatii pot
compromite sau pot aduce prejudicii cadrului natural
existent, mediului ambiant, peisajului caracteristic,
resurselor naturale, salubritatii si/sau securitatii publice;

c)   terenurile pentru amplasamente sunt inundabile,
erodate sau aluneca;

d)       constructiile noi, prin amplasament, au accese
care nu asigura functionalitatea normala sau sunt
inaccesibile mijloacelor de stingere a incendiilor;

e)        constructiile noi nu se incadreaza in parametrii
functionali si de valorificare rationala a resurselor naturale;

f)          interese majore de ordin edilitar de perspectiva
impun anumite restrictii de care nu s-a tinut seama;


g) documentatia supusa avizarii nu reflecta clar functionalitatea tehnologica specifica profilului struc­turilor turistic dupa caz, de primire turistice, de servire a mesei, de tratament balnear, de agrement turistic, ale obiectivului analizat.

CAP. 4 - Dispozitii finale

4. l. Avizul se emite in termen de 30 de zile de la data inregistrarii documentatiei complete la Ministerul Turismului.

in cazul unor lucrari avand un inalt grad de com­plexitate termenul de emitere a avizului se prelungeste cu 15 zile.

4.2. in situatia depunerii unei documentatii incom­plete, aceasta se restituie solicitantului in termen de 15
zile de la data inregistrarii, in vederea completarii.

4.3.  Contestatiile  la aviz se depun in scris la
Ministerul Turismului, in termen de 15 zile de la data
primirii avizului de catre beneficiar, urmand ca in
termen de   15  zile  sa  se transmita raspunsul  la
contestatie.


III. Turism rural

Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

In temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si al art. l lit. c) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

ART. l

Pentru dezvoltarea turismului rural si promovarea initiativei private, statul roman sprijina persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice in pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice clasificate.

ART. 2

Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale prevazute la art. l beneficiaza de facilitatile acordate, potrivit legii, intreprinderilor mici si mijlocii, chiar daca nu indeplinesc conditiile de numar de anga­jati si venit anual, precum si de urmatoarele inlesniri:

a) consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, in formele si conditiile prevazute de lege,


suprafete de teren necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice;

b)   acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru
telecomunicatii (telefon, telex, fax);

c)    asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din
partea Ministerului Turismului si a asociatiilor profesionale;

d)   cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor turistice
si   a   pensiunilor   agro-turistice   in   materialele   de
promovare turistica editate de Ministerul Turismului;

e)    prezentarea ofertei pensiunilor turistice si a pensi­unilor   agro-turistice   in   actiunile   de   promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului;

f)      includerea in programele institutiilor de invatamant
cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice
pensiunilor turistice si pensiunilor agro-turistice;

g)  scutirea de plata a impozitului pe venit, pe o
perioada de 10 ani, a pensiunilor turistice si a pensiu­nilor agro-turistice, cu o capacitate de cazare de pana la
10 camere inclusiv;

h) plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice, gazului metan si a serviciilor de telecomunicatii utilizate de pensiunile turistice si


pensiunile agro-turistice cu o capacitate de cazare de pana la 5 camere inclusiv.

ART. 3

Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capa­citate de cazare de pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si de servire a mesei.

Pensiunile agro-turistice sunt pensiunile turistice care asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse proaspete din productia proprie.

ART. 4

Activitatea de turism din cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agro-turistice cuprinde servicii de cazare, de masa, de agrement, precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.

ART. 5

Prevederile prezentei ordonante se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, prevazute la art. l, detinatoare de pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice amplasate in satele si comunele care apartin de orase si municipii, conform legii.


pensiunile agro-turistice cu o capacitate de cazare de pana la 5 camere inclusiv.

ART.3

Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capa­citate de cazare de pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si de servire a mesei.

Pensiunile agro-turistice sunt pensiunile turistice care asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse proaspete din productia proprie.

ART.4

Activitatea de turism din cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agro-turistice cuprinde servicii de cazare, de masa, de agrement, precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.

ART.5

Prevederile prezentei ordonante se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, prevazute la art. l, detinatoare de pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice amplasate in satele si comunele care apartin de orase si municipii, conform legii.


ART. 6

Persoanele fizice si asociatiile familiale care au beneficiat de facilitatile acordate prin Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre beneficiaza in continuare de aceste facilitati pana la expirarea termenelor pentru care au fost acordate.

ART. 7

La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sis­temului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, apro­bata si modificata prin Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 din 31 decembrie 1994.

Prim-ministru Victor Ciorbea

Legea nr. 187/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural


Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic

Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 63 din 28 august 1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural, emisa in temeiul art. l lit. c) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, cu urmatoarele modificari si completari:

l. La articolul 2, literele b) - h) vor avea urmatorul cuprins:

'b) acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan;

c)     asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele,
din partea Ministerului Turismului, in colaborare cu
asociatiile profesionale;

d) prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiu­nilor turistice si agro-turistice in materiale de promovare
turistica si in actiuni de promovare intreprinse de
birourile de informare turistica din tara si din strainatate
ale Ministerului Turismului;


e)    includerea in programele institutiilor de invatamant
cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice
pensiunilor turistice si pensiunilor agro-turistice;

f)      scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv
pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasi­ficarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agro-turistice;

g)  plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz
casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv
la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de teleco­municatii utilizate in cadrul pensiunilor turistice si al
pensiunilor agro-turistice;

h) acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobanzii de pe piata bancara.'

2. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:

'ART. 3

1. Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si


conditii de pregatire si servire a mesei.

2.        Pensiunile agro-turistice sunt pensiunile turistice
care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu
produse din productia proprie.

3.        Prevederile prezentei ordonante se aplica si
persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor
comerciale, prevazute la art. l, detinatoare de pensiuni
turistice sau pensiuni agro-turistice, amplasate in satele
sau in comunele, care apartin de orase sau municipii,
conform legii.'

3. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins: 'ART. 5

1. Persoanele fizice, asociatiile familiale si socie­tatile comerciale, prevazute la art. l, sunt obligate sa-si
mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor
turistice si a pensiunilor agro-turistice pe toata perioada
in care beneficiaza de facilitatile prevazute in prezenta
ordonanta.

2.       in cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile
agro-turistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe
venit, respectiv pe profit, in conformitate cu art. 2 lit. f), isi
inceteaza activitatea intr-o perioada mai mica decat dublul
perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul


de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respec­tiv pe profit, calculat pentru intreaga perioada de scutire.'

4. Dupa articolul 5 se introduce articolul 5A1 cu urmatorul cuprins:

'ART. 5.1

Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, in conformitate cu prevederile art. 2 lit. d), precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, in conformitate cu prevederile art. 2 lit. h), se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, in limitele prevazute de Ministerul Turismului.'

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 10 martie 1998, cu respectarea prevede­rilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei. p. Presedintele Camerei Deputatilor, Vasile Lupu

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 14 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. Presedintele Senatului, Mircea lonescu-Quintus


IV. Protectia Turistilor A. Salvamar

Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru apro­barea Normelor privind organizarea posturilor de sal­vare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si in stranduri

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

Se aproba Normele privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si in stran­duri, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 2

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a)   nemarcarea  locurilor  de  imbaiere  conform
normelor prevazute la art. 1;

b)  neaplicarea masurilor de interzicere a imbaierii pe
timp nefavorabil;

c)      neasigurarea curateniei pe plaje si in stranduri;

d)  neinformarea, prin afisaj, a publicului asupra
conditiilor de imbaiere;

e) neasigurarea posturilor de salvare pe plaje sau in
stranduri;


f) neorganizarea activitatii de prim ajutor pe plaje si in stranduri.

(2)     Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a), b), c)
si d) se sanctioneaza cu amenda de la 20.000.000 lei la
50.000.000 lei, iar cele prevazute la alin. (1) lit. e) si f),
cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

(3)     Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiu­nilor se fac de catre persoanele imputernicite din cadrul
Ministerului Turismului, Ministerului Sanatatii si Fami­liei, Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei si Ministerului Administratiei Publice.

(4)     Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt apli­cabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 180/2002.

(5) Amenda se aplica si persoanelor juridice.
ART.3

Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 4

Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari orice alte reglementari contrare isi inceteaza aplicabilitatea.


Prim-ministru Adrian Nastase Anexa l

Norme privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si in stranduri CAP. l - Dispozitii generale

1.1.   Prezentele norme au ca scop stabilirea masurilor
necesare pentru salvarea persoanelor aflate in pericol de
inec si pentru prevenirea oricaror accidente de acest fel
pe plaje, in stranduri si in alte locuri organizate pentru
imbaiere,  aflate pe litoralul maritim si pe apele
interioare naturale sau amenajate.

1.2.   in sensul prezentelor norme:

a)  prin plaja se intelege portiunea de teren sau fasia
de coasta adiacenta marii, raurilor, lacurilor sau oricarei
alte ape, acoperita de nisip sau pietris, utilizata pentru
bai de soare si de apa;

b)  prin strand se intelege locul amenajat pentru bai de
soare sau de apa la malul unei ape naturale sau al unui
bazin artificial, cuprinzand o plaja si locul respectiv
pentru imbaiere.

1.3. Agentii economici sau autoritatile publice care
au in administrare plaje sau stranduri, direct ori prin


concesionare sau sub-concesionare, au obligatia sa infiin­teze posturi de salvare si posturi de prim ajutor medical.

incadrarea cu personal si dotarea cu aparatura si medicamente a posturilor de prim ajutor medical se fac in conformitate cu baremurile Ministerului Sanatatii si Familiei si cu specificul cazurilor de accidente pe plaje - inec, infarct miocardic, insolatie, reanimare si altele.

Pentru amenajarea si functionarea de stranduri publice si plaje in limitele posturilor - in rada si pe maluri - este obligatoriu avizul capitaniei portului respectiv.

CAP. 2 - Masuri generale pentru prevenirea accidentelor

2.1. Marcarea plajelor ca si a locurilor de baie ale aces­tora, precum si a strandurilor se face in functie de configu­ratia locului, prin mijloace vizuale, costiere si plutitoare.

Marcarea adancimilor apei se face cu mijloace pluti­toare de forma geamandurilor, de culoare portocalie, lestate cu greutati din beton si plasate la intervale de maxi­mum 50 m. Pe corpul flotorului se marcheaza cu vopsea neagra cifra corespunzatoare adancimii pe care o indica.

2.2. in cazul in care apa are o adancime uniforma,
geamandurile se ancoreaza spre larg, pe linia adancimii
de 1,50 m la plajele pentru adulti si a celei de 0,70 m la


plajele pentru copii. La plajele pentru copii geaman­durile se leaga intre ele prin saule sustinute cu bucati de pluta, care ingradesc locul de imbaiere respectiv.

in cazul in care adancimea variaza, geamandurile se ancoreaza la distante mai mici de 50 m, astfel incat sa se poata delimita cat mai exact linia adancimii de 1,50 m si, respectiv, de 0,70 m.

Obstacolele de pe fundul apei, gropile sau pragurile se marcheaza si se inconjoara cu balize.

2.3.        Portiunile de plaja unde este interzisa intrarea in
apa pentru inot se semnaleaza publicului prin panouri
amplasate pe mal, de forma patrata, cu latura de 0,60 m,
vopsite in culoare albastru deschis in jumatatea infe­rioara, cu un chenar rosu de 5 cm avand o banda rosie
in diagonala, iar in interior fiind desenat un inotator in
pozitie orizontala.

2.4.  Atunci  cand conditiile hidrometeorologice
permit imbaierea, se arboreaza pe catarg, vizibil pe
toata intinderea plajei sau a strandului, ori in mai multe
locuri un pavilion alb de forma dreptunghiulara cu
dimensiunile minime de l x 0,70 m.

Cand imbaierea este interzisa - apa rece, valuri, curenti, poluare -, pe acelasi catarg se arboreaza un


pavilion de culoare albastra, avand aceleasi dimensiuni, in situatia in care imbaierea este interzisa, personalul salvator va patrula pe plaja, la linia apei, interzicand intrarea in apa a publicului.

2.5.        Pe plaje si in stranduri se afiseaza pe panouri, in
mod vizibil, instructiuni privind: permisiunea de intrare
in apa, interdictia de a se depasi o anumita linie,
folosirea diferitelor mijloace plutitoare si altele, in
locurile frecventate de turisti straini inscriptiile respec­tive se scriu in 2 - 3 limbi de circulatie internationala.

De asemenea, se vor instala indicatoare spre cel mai apropiat post de salvare si de prim ajutor.

2.6.        in functie de dimensiunile si de periculozitatea
pe care le prezinta adancimile si natura fundului apei,
acestea se impart in sectoare aflate sub supravegherea
personalului autorizat de capitania portului in a carei
raza teritoriala se afla sa deserveasca plaja sau strandul
respectiv.

2.7.  in scopul prevenirii aparitiei si raspandirii
focarelor epidemice autoritatile sanitare organizeaza
actiuni de control al starii igienico-sanitare a plajelor si
strandurilor, precum si al calitatii apei, la intervalele
stabilite  prin  reglementarile  emise  de  Ministerul


Sanatatii si Familiei. La cererea unitatii sau a autoritatii care administreaza plajele ori strandurile pot fi organi­zate, contra cost, cu exceptia situatiilor de urgenta, actiuni de control suplimentare.

2.8. Pentru a se evita producerea de accidente prin taiere, intepare, lovire, agentul economic sau autoritatea care administreaza plaja ori strandul asigura inde­partarea corpurilor ascutite si dure - cioburi, sticle sparte, sarma, pietre, lemn, bucati de metal - de pe plaja sau de pe fundul apei de imbaiere.

CAP. 3 - Organizarea activitatii de salvare

3.1.Pe fiecare plaja sau in fiecare strand se orga­nizeaza unul sau mai multe posturi de salvare, avand
obligatia sa previna producerea accidentelor si sa inter­
vina pentru salvarea persoanelor aflate in pericol de
inec. Posturile de salvare sunt conduse de un respon­sabil autorizat de capitania portului in a carei raza
teritoriala se afla si sunt dotate cu mijloacele prevazute
in prezentele norme.

3.2.Fiecare post de salvare este dotat cu un numar de
barci rapide sau salupe, capabile sa asigure salvarea pe
plaja sau in strand, dar nu mai putin de o barca pentru
250 m de mal.


In fiecare barca sau salupa de salvare se afla de regula 2 salvatori, dintre care unul asigura manevra barcii sau a salupei, iar celalalt scoate victima din apa si da primul ajutor.

3.3. Barcile de salvare care incadreaza sectoarele de
plaja se doteaza cu echipament corespunzator pentru
deplasare si salvare: rame, vasle, cangi, colaci de
salvare cu saula de 25 m, ancora de saula, gheara de
pisica, iapol, portavoce, fluier, precum si cu cate o saula
de 100 m lungime, necesara readucerii salvatorului cu
persoana salvata la bord sau la mal.

3.4. Barcile de salvare se vopsesc in culoare alba si,
in afara de insemnele de inmatriculare, mai au inscrise
in ambele borduri cuvantul  SALVARE, respectiv
SALVAMAR, cu litere vizibile, de culoare albastra,
inaltimea literelor nu va fi mai mica de 20 cm.

3.5. Este interzisa imbarcarea in ambarcatiuni de
salvare a altor materiale decat cele necesare operatiunii
de salvare ori a altor persoane decat cele care compun
echipajul permanent sau cel voluntar din echipa
postului de salvare respectiv.

3.6. In fiecare dimineata responsabilii posturilor de
salvare controleaza buna stare de navigabilitate a barcilor


de salvare si dotarea lor cu echipamentul de navi­gatie si salvare si efectueaza sondaje ale apei, pentru a verifica daca ancorarea geamandurilor este asigurata la departarea si adancimile necesare mentionate la pct. 2.2.

3.7.    Responsabilii posturilor de salvare instruiesc per­sonalul de salvare pentru ca barcile de salvare sa circule
in afara aliniamentului geamandurilor, la o distanta de 5
- 10 m, astfel incat sa poata interveni imediat in caz de
pericol de inec. Pe timpul cat personalul de salvare se afla
pe   pozitie   va   supraveghea   sectorul   incredintat,
atentionandu-i prin fluier pe inotatorii care depasesc linia
geamandurilor si actionand pentru aducerea lor inapoi.

3.8.Este interzis ca in cadrul operatiunilor de salvare
sa se ia la bord materiale sau obiecte inainte de a se fi
salvat fiintele omenesti aflate in pericol.

3.9.Personalul de salvare se recruteaza din persoane
in perfecta stare de sanatate atestata medical si fara
infirmitati. Varsta personalului salvator trebuie sa se
incadreze intre 18 si 35 de ani.

Angajarea salvatorilor se face dupa verificarea de catre capitania portului in a carei raza teritoriala se afla a cunostintelor marinaresti si a celor de acordare a primului ajutor.


3.10. Pe timp calduros echipamentul salvatorului se compune din: pantaloni scurti din doc de culoare albastru-marin inchis, maiou alb avand imprimat pe el inscriptia SALVARE, respectiv SALVAMAR, palarie din doc de culoare alba, fluier si vesta sau centura de salvare. Portul vestei sau al centurii de salvare este obligatoriu pe timpul serviciului in barca.

CAP. 4 - Organizarea activitatii de prim ajutor

4.1. in functie de intinderea plajei sau a strandului si
de afluenta vizitatorilor se organizeaza unul sau mai
multe posturi de prim ajutor, avand sarcina sa dea
primul ajutor medical persoanelor accidentate sau celor
salvate din apa.

Postului de prim ajutor i se va asigura un sediu usor accesibil, cu spatiu corespunzator necesitatilor.

4.2. in perioada sezonului estival pe litoralul Marii
Negre, in raport cu specificul si cu frecventa cazurilor
de accidente pe plaja, se pot detasa medici la unitatile
sanitare care au structuri de primire a urgentelor, cu
avizul Ministerului Sanatatii si Familiei, la cererea
directiei de sanatate publica. Locul de desfasurare a
activitatii medicilor detasati pentru acordarea serviciilor
medicale de prim ajutor se stabileste de unitatea sanitara


la care au fost detasati, la propunerea directiei de sanatate publica.

4.3. Sediile posturilor de prim ajutor se marcheaza
cu pavilioane albe avand desenata „crucea vietii'.

4.4. Posturile de prim ajutor trebuie sa aiba asigurata
o legatura rapida cu statia de salvare locala, prin statii de
radioemisie-receptie, pentru preluarea cazurilor grave.

4.5. La plajele sau in strandurile de dimensiuni mici,
cu afluenta redusa de vizitatori, postul de salvare si cel
de prim ajutor pot fi comasate sub conducerea unui
singur responsabil.

CAP. 5 - Dispozitii comune 5.1. Agentii economici sau autoritatile care admi­nistreaza plajele si strandurile au urmatoarele obligatii:

a)  sa  asigure  functionarea in bune  conditii  a
posturilor de salvare si de prim ajutor;

b)  sa faciliteze accesul pe plaje sau in stranduri pana
la posturile de salvare si de prim ajutor, in mod gratuit,
al vehiculelor si al personalului serviciului de salvare si
al organelor capitaniei portului;

c)       sa interzica personalului posturilor de salvare sa
foloseasca barcile de salvare pentru plimbari cu vizita­
torii, pentru pescuit si alte asemenea activitati, acestea


fiind destinate numai pentru prevenirea accidentelor si pentru actiunile de salvare de la inec;

d)          sa monteze panouri cu instructiuni de utilizare
pentru vizitatori a portiunilor de apa destinate imbaierii;

e)           sa  instituie  toate  masurile  legale  necesare
prevenirii aparitiei unor focare de boala transmisibila.

5.2. Persoanele care utilizeaza plajele si strandurile
in scopuri de agrement au urmatoarele obligatii:

a) sa respecte semnalizarile de pe portiunile de plaja
unde este interzisa intrarea in apa;

b)   sa nu depaseasca in inot limita marcata de
geamanduri;

c)     sa nu intre in inot in zonele periculoase marcate si
inconjurate cu balize;

d)    sa pastreze curatenia la locul de sedere de pe plaja,
precum si pe cea a apei;

e)  sa nu intre in apa atunci cand este interzisa
imbaierea;

f) sa anunte postul de prim ajutor in caz de accident
sau in cazul pericolului de inec al unei persoane.

5.3. in cazul grupurilor organizate de copii, care uti­lizeaza plajele pentru adulti,  responsabilii acelor grupuri impreuna cu sefii posturilor de salvare stabilesc


locurile adecvate de imbaiere si masurile de protectie corespunzatoare.

5.4.   Actiunea de salvare a vietii umane pe apa,
precum si toate ajutoarele date de catre personalul
posturilor de salvare si de prim ajutor medical sunt
gratuite, personalul respectiv neavand dreptul  sa
pretinda sau sa primeasca sume de bani pentru serviciile
prestate.

5.5.   Pentru plajele sau strandurile la care accesul
necesita trecerea peste apa - rau, brat de fluviu, golf -
transportul persoanelor si vehiculelor la si de la plaje
sau stranduri se va putea efectua numai cu mijloace
autorizate si inmatriculate la capitania portului in a carei
raza teritoriala se afla locul respectiv de trecere,
conduse de personal care dispune de calificarea ceruta
de actele normative in vigoare.

Mijloacele de trecere - salupe, bacuri, poduri trebuie sa aiba marcat la loc vizibil numarul maxim de pasageri sau de vehicule.

Personalului care deserveste aceste mijloace ii este interzis sa plece de la mal cu un numar de persoane sau de vehicule mai mare decat cel inscris pe mijlocul de trecere respectiv.


B. Salvamont

Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind insti­tuirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare in munti

In temeiul art. 107 alin. (1) din Constitutie si al art. 33 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

CAP. l - Organizarea activitatii de salvare in munti

ART. l

Activitatea de salvare in munti cuprinde patrularea preventiva, asigurarea permanentei la punctele si refugiile SALVAMONT, cautarea persoanei disparute, acordarea primului ajutor medical in caz de accidentare si transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitara. Aceasta activitate este desfasurata de salvatori montani.

ART. 2

Consiliile judetene in a caror raza administrativ-teritoriala se afla trasee montane si/sau partii de schi orga­nizeaza servicii publice judetene SALVAMONT care coordoneaza activitatea de prevenire a accidentelor


montane si de salvare in munti a persoanelor acciden­tate si a bolnavilor.

ART.3

Serviciul public judetean SALVAMONT are urmatoarele atributii principale:

a)      coordoneaza din punct de vedere administrativ si
organizatoric activitatea de salvare montana in judet;

b)     propune omologarea sau desfiintarea unor trasee
montane;

c)           coordoneaza si supravegheaza activitatea de
amenajare, intretinere si reabilitare a traseelor montane
din judet;

d)          asigura preluarea apelurilor de urgenta privind
accidentele montane si transmiterea acestora la sefii formatie SALVAMONT sau la inlocuitorii acestora;

e)  asigura permanenta la punctele si refugiile
SALVAMONT;

f)    verifica indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 39;

g) organizeaza activitatea de pregatire profesionala a
salvatorilor montani in judet;

h) indeplineste orice alte atributii legate de activi­tatea de salvare montana prevazute de legislatia in vigoare sau stabilite prin hotarare a consiliului judetean.


ART. 4

In localitatile pe teritoriul carora exista trasee turis­tice montane si/sau partii de schi consiliile locale pot organiza, in conditiile legii, servicii publice locale SALVAMONT.

ART. 5

Serviciul public local SALVAMONT are urma­toarele atributii principale:

a)      coordoneaza din punct de vedere administrativ si
organizatoric activitatea de salvare montana la nivel
local;

b)     verifica indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 39;

c)  angajeaza, conform prevederilor art. 7, formatiile
necesare de salvatori montani;

d)  asigura participarea salvatorilor montani, angajati
in conditiile art. 7 lit. a), la formele de pregatire profe­sionala organizate de Asociatia Nationala a Salvatorilor
Montani din Romania;

e)   colaboreaza   cu   serviciul   public   judetean
SALVAMONT;

f)  indeplineste orice alte atributii in ceea ce priveste
salvarea montana prevazute de legislatia in vigoare sau sta­bilite prin hotarare a consiliului judetean si, respectiv, local.


ART. 6

In situatia in care la nivelul localitatilor pe teritoriul carora exista trasee montane si/sau partii de schi consi­liile locale nu organizeaza servicii publice locale SALVAMONT, atributiile prevazute la art. 5 lit. a) - d) se indeplinesc de serviciul public judetean SALVAMONT.

ART. 7

Serviciul public judetean sau local SALVAMONT isi constituie formatiile astfel:

a)       prin incheierea de contracte de munca, contracte
de colaborare sau contracte de voluntariat cu fiecare
salvator montan, in baza legislatiei in vigoare;

b)      prin incheierea de contracte civile de prestari de
servicii cu societati civile profesionale de salvatori mon­tani sau cu organizatii neguvernamentale care au ca scop salvarea montana si care pun la dispozitie intreaga echipa
sau echipele necesare activitatii de salvare montana.

ART. 8

Formatia de salvare montana este alcatuita din minimum 6 membri salvatori montani.

ART. 9

Numarul formatiilor SALVAMONT este stabilit prin hotarare a consiliului judetean sau local, dupa caz,


cu consultarea Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania, in functie de caracteristicile zonei montane, de afluenta turistilor, schiorilor si alpinistilor in zona montana respectiva.

ART. 10

Formatia de salvare montana are urmatoarele atributii principale:

a)        deplasarea de urgenta la locul solicitat, salvarea
accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului aju­tor medical si transportarea acestuia la locul stabilit,
pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate;

b)       patrularea preventiva in zonele montane cu flux
turistic mare,  grad de periculozitate ridicat si in
statiunile turistice montane de practicare intensiva a
sporturilor de iarna;

c)        orice alte sarcini la care s-a obligat prin clauzele
contractului in baza caruia a fost angajata.

ART. 11

(1) Fiecare formatie de salvare montana este condusa de un sef de formatie ales de membrii acesteia. Seful formatiei are sarcina de a organiza activitatea de patru­lare, de a mobiliza formatia pentru interventie in timpul cel mai scurt, de a asigura coordonarea activitatii


de interventie si de a asigura instruirea permanenta a formatiei.

(2) seful formatiei de salvare montana isi numeste inlocuitorii care preiau atributiile acestuia in cazul indisponibilitatii titularului.

ART. 12

Formatia de salvare montana este dotata de catre consiliul judetean sau local, dupa caz, cu materiale de interventie, salvare si transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor prevazute in anexa nr. 1. Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania. Conducatorul formatiei SALVAMONT raspunde de folosirea si de pastrarea acestor materiale.

ART. 13

(1) Fiecare membru al formatiei SALVAMONT este
dotat cu echipament si trusa de prim ajutor, conform
baremurilor prevazute la anexa nr. l.

(2) Pentru acordarea asistentei medicale de urgenta
la locul accidentului, membrii formatiilor SALVA­
MONT vor efectua o perioada de instruire la nivelul
serviciilor de ambulanta judetene sau al unitatilor de
primire a urgentelor din cadrul spitalelor judetene.


ART. 14

insemnele, legitimatiile si culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor SALVAMONT sunt unice pe intregul teritoriu al Romaniei si se sta­bilesc de catre Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania. Folosirea acestor insemne de catre persoane neautorizate constituie infractiune si se pedepseste conform legislatiei in vigoare.

ART. 15

La actiunile de patrulare preventiva sau la interven­tiile cu un grad redus de complexitate pot participa ca voluntari si persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul sefului formatiei de salvare montana, care va tine o evidenta a acestora.

ART. 16

(1) Finantarea serviciilor publice judetene sau locale
SALVAMONT, inclusiv dotarea si echiparea cabanelor
cu   aparatura,   instrumente   si   materiale   necesare
desfasurarii activitatii, se face din bugetele proprii ale
judetelor sau din bugetele locale, dupa caz.

(2) Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate si
dotate se face prin hotarare a consiliului judetean sau
local, dupa caz, cu consultarea Asociatiei Nationale a


ART. 14

Insemnele, legitimatiile si culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor SALVAMONT sunt unice pe intregul teritoriu al Romaniei si se sta­bilesc de catre Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania. Folosirea acestor insemne de catre persoane neautorizate constituie infractiune si se pedepseste conform legislatiei in vigoare.

ART. 15

La actiunile de patrulare preventiva sau la interven­tiile cu un grad redus de complexitate pot participa ca voluntari si persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul sefului formatiei de salvare montana, care va tine o evidenta a acestora.

ART. 16

(1) Finantarea serviciilor publice judetene sau locale
SALVAMONT, inclusiv dotarea si echiparea cabanelor
cu   aparatura,   instrumente   si   materiale   necesare
desfasurarii activitatii, se face din bugetele proprii ale
judetelor sau din bugetele locale, dupa caz.

(2) Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate si
dotate se face prin hotarare a consiliului judetean sau
local, dupa caz, cu consultarea Asociatiei Nationale a


Salvatorilor Montani din Romania. ART. 17

(1)     Serviciile medicale de urgenta furnizate de
formatiile SALVAMONT cu personal medical autori­zat se sub-contracteaza cu serviciile de ambulanta.

(2)     in  cazul  accidentelor in  munti  formatiile
SALVAMONT apeleaza serviciul de ambulanta care
are obligatia de a prelua de la acesta accidentatii care
necesita spitalizare.

ART. 18

Membrii formatiilor de salvare montana, care au incheiat contracte de colaborare si de voluntariat si care participa la activitatile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventiva, salvare, pregatire si perfectionare, pot fi scosi de la locul de munca pe durata desfasurarii acestora, prin negociere intre consiliile judetene sau locale, dupa caz, si unitatile/institutiile unde aceste persoane isi desfasoara activitatea. Pentru perioada respectiva membrii echipelor SALVAMONT beneficiaza de salariul mediu pe economie si de mentinerea calitatii de persoana incadrata cu contract individual de munca la unitatile/institutiile unde aceste persoane isi desfasoara activitatea.


ART. 19

(1) Fiecare membru al formatiei SALVAMONT
primeste, pe perioada activitatii de patrulare, precum si
de salvare in munti constand in cautarea, acordarea
primului ajutor medical si transportul accidentatului, o
indemnizatie de periculozitate care se stabileste prin
hotarare a consiliului judetean sau local, in raport cu
riscurile si cu conditiile naturale specifice, precum si
cheltuielile de cazare si transport.

(2)         Pe perioada participarii la activitatile prevazute la
alin. (1), precum si la formele de pregatire profesionala
a salvatorilor montani, acestia beneficiaza de o indem­nizatie de hrana echivalenta cu baremul de hrana al
sportivilor de performanta.

ART. 20

Agentii economici din turism asigura echipelor SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor de transport pe cablu si a serviciilor de cazare si alimen­tatie pe perioada in care acestea sunt in actiuni de patrulare preventiva si de salvare in munti.

ART. 21

(1) Serviciile publice SALVAMONT beneficiaza de o frecventa radio de urgenta nationala, care este pusa la


dispozitie in mod gratuit, precum si de o pereche de frecvente de lucru pe repetor pentru probleme de organizare si cooperare in munti, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.

(2) Refugiile si bazele SALVAMONT trebuie sa fie dotate cu statii de radioemisie fixe.

ART. 22

(1) Membrii formatiilor de salvare montana incheie
asigurari pentru raspundere civila profesionala, de viata
sau pentru accidente.

(2) Contravaloarea primelor de asigurare a salvatorilor
montani angajati in conditiile art. 7 lit. a) este achitata de
consiliile locale sau de consiliile judetene, dupa caz.

(3) Contravaloarea primelor de asigurare a salvato­rilor montani angajati in conditiile art. 7 lit. b) este achitata de persoana juridica angajatoare a acestora.

ART. 23

(1) Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania are, in domeniul prevenirii accidentelor montane si organizarii activitatii de salvare in munti, urmatoarele atributii:

a) coordoneaza din punct de vedere tehnic activitatea de salvare montana din intreaga tara, avand dreptul de a


emite norme tehnice obligatorii in activitatea de salvare montana;

b)   organizeaza examenul de atestare in profesia de
salvator montan;

c)         organizeaza formele de pregatire profesionala a
salvatorilor montani;

d)   organizeaza examenele de atestare periodica a
salvatorilor montani;

e)    confera si ridica dreptul de libera practica in
profesia de salvator montan;

f)  aplica sanctiuni disciplinare membrilor sai;

g) organizeaza echipe speciale de salvatori montani;
h) indeplineste orice alte atributii prevazute de

statutul sau.

(2) Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania este recunoscuta ca asociatie de utilitate publica.

ART. 24

Poate deveni salvator montan orice persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a)  are varsta de cel putin 18 ani;

b)  nu are antecedente penale;

c)  are o stare de sanatate corespunzatoare confirmata
prin fisa medicala;


d)  a parcurs formele de pregatire profesionala si a
efectuat un stagiu de aspirantura, stabilite de Asociatia
Nationala a Salvatorilor Montani din Romania;

e)   are o conduita demna si morala;

f)     a promovat examenul de atestare in profesie organizat
de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania.

ART. 25

(1)       Salvatorii montani au obligatia de a participa la
intervale stabilite de Asociatia Nationala a Salvatorilor
Montani din Romania la examene de reconfirmare a
dreptului de libera practica in profesia de salvator montan.

(2)  Neparticiparea sau nepromovarea examenelor
prevazute la alin. (1) duce la pierderea dreptului de
libera practica in profesia de salvator montan.

ART. 26

Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania stabileste prin norme proprii si alte situatii care determina pierderea dreptului de libera practica in profesia de salvator montan.

CAP. 2 - Prevenirea accidentelor montane

Sectiunea l

Amenajarea, omologarea si intretinerea traseelor turistice montane


ART. 27

Traseul turistic montan trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)       sa prezinte interes si sa faca legatura intre doua
sau mai multe obiective;

b)  sa fie accesibil atat vara, cat si iarna, scop in care
se vor evita, atat cat este posibil, versantii sau crestele
expuse la viscole ori la curenti puternici de aer. in
conditii speciale de altitudine sau de teren accidentat
traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;

c)   sa evite zonele favorabile producerii avalanselor
de zapada, alunecarilor de teren sau caderilor masive de
pietre;

d)  sa nu necesite construirea prea multor amenajari -
podete, balustrade, trepte - si sa permita imbunatatirea
potecii - largirea ei, acoperirea portiunilor surpate - fara
cheltuieli mari;

e)   sa nu traverseze zone intinse de grohotisuri sau de
mlastini.

ART. 28

Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevazute in anexa nr. 2.


ART. 29

In functie de desfasurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc urmatoarele sisteme de marcaje:

a)          marcaje in grup, care au, initial, un parcurs
comun, dupa care semnele se ramifica succesiv pe
diferite trasee;

b)    marcaje centrifugale, cu semne care se despart
chiar de la pornire pe trasee diferite;

c)    marcaje in circuit, care au acelasi punct de plecare
si de sosire;

d)   marcaje cu ax comun, care au un traseu principal,
numit si magistrala, in general traseu de creasta, din
care se ramifica sau catre care se dirijeaza mai multe
trasee secundare;

e) marcaje pentru traseele dus-intors.
ART. 30

Pentru marcarea traseelor turistice montane si pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale  se  utilizeaza  semnele  prevazute  in  anexa

nr. 3.

ART. 31

Indicatoarele de trasee turistice montane sunt cele prevazute in anexa nr. 4.


ART. 32

Documentatiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi si pentru modificarea traseelor existente se intocmesc de catre consiliile judetene sau locale, dupa caz, si de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania si cuprind:

a)        date de baza - traseul, unitatea montana, judetul
sau judetele in a caror raza se afla traseul;

b)   date privind executia si intretinerea marcajului si
a traseului;

c)   harta traseului la una dintre scarile: 1:50.000,
1:25.000 sau 1:20.000.

ART. 33

Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislatiei in vigoare, in baza documentatiilor prevazute la art. 32 si la initiativa consiliului judetean sau local, dupa caz, in a carui raza se afla traseul si a Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania.

ART. 34

Conditiile materiale si financiare necesare lucrarilor de amenajare si intretinere a traseelor turistice montane se asigura de consiliile judetene si/sau locale sub a caror


autoritate functioneaza serviciul public SALVAMONT.

ART. 35

Pentru intretinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii urmatoarele lucrari:

a)      periodic se curata, se repara si se imbunatatesc
potecile, taluzurile, sectoarele protejate de balustrade,
treptele, cablurile si lanturile de sprijin, copertinele si
puntile peste ape si se inlatura toate obstacolele care
bareaza trecerea;

b)  in fiecare primavara se completeaza si se inlo­cuiesc stalpii, sagetile, indicatoarele, inscriptionarile si   semnele   de   marcaj   deteriorate,   distruse   sau descompletate;

c)      stalpii de marcaj din zonele de avalanse se schimba
pe teren ferit, iar marcajul se inlocuieste pe aceste
portiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.

Sectiunea a 2-a

Masuri de prevenire a accidentelor montane

ART. 36

Pentru adapostirea persoanelor aflate in dificultate, surprinse de schimbari meteorologice bruste in zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajeaza sau se reamenajeaza refugii.


ART. 37

Lucrarile de amenajare, precum si de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT si a punctelor sanitare SALVAMONT se executa de catre consiliile judetene si locale in a caror raza administrativ-teritoriala se afla, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.

ART. 38

Fondurile necesare pentru amenajarea si intretinerea traseelor turistice montane, precum si pentru constru­irea refugiilor, a bazelor SALVAMONT si a punctelor sanitare SALVAMONT se asigura din bugetele proprii ale judetelor si din bugetele locale.

ART. 39

Persoanele fizice sau juridice care administreaza cabane montane, nominalizate potrivit prevederilor art. 16 alin. (2), au urmatoarele obligatii principale:

a) sa doteze cabanele, cu finantarea potrivit preve­derilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare luminoase pentru orientarea turistilor in timpul noptii si in conditii meteorologice care prezinta pericol de accidentare; post telefonic fix sau mobil si statie de emisie-receptie radio; mijloace de avertizare sonore la cabanele de creasta,


care vor fi folosite in mod intermitent pentru orientarea turistilor in timpul unor conditii meteorologice deosebite, precum si ca semnal de alarma in caz de acci­dente, semnal stabilit conventional intre cabanieri, echipele SALVAMONT, unitatile din apropiere ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si statiile meteorologice; materiale, instrumente si medicamente prevazute in anexa nr. l, pentru cabane;

b)  sa monteze la cabane panouri cu traseele din zona,
diferite pentru sezonul de vara si pentru cel de iarna, cu
marcarea distinctiva a portiunilor periculoase si a
refugiilor care pot fi folosite;

c)       sa intocmeasca registrul de trafic al turistilor la
cabana;

d)      sa afiseze zilnic buletinul meteorologic;

e)       sa informeze turistii asupra celor mai convenabile
cai de acces, in functie de conditiile meteorologice ale
zilei.

ART. 40

Persoanele fizice sau juridice care organizeaza actiu­ni turistice in munti au urmatoarele obligatii principale:

a) sa utilizeze ghizi montani calificati, dotati cu mijloace de comunicatie (telefon mobil, statie radio de


comunicatie) capabile sa asigure legatura cu punctele de alarmare a formatiilor SALVAMONT;

b)    sa informeze turistii asupra conditiilor meteoro­logice ale zilei;

c)    sa recomande turistilor echipamentul necesar
pentru parcurgerea traseului turistic montan;

d)         sa utilizeze variantele de trasee turistice montane
adecvate componentei grupului si conditiilor meteorologice.

CAP. 3 - Raspunderi si sanctiuni

ART. 41

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a) neorganizarea de catre consiliile judetene, care au
zone montane  in raza administrativ-teritoriala,  a
serviciilor publice SALVAMONT;

b)      neefectuarea de catre consiliile judetene sau
consiliile locale, dupa caz, a lucrarilor de amenajare si
intretinere a traseelor turistice montane;

c)      neasigurarea   formatiilor   SALVAMONT   si a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de materiale, medicamente, instrumente si dispozitive
prevazute in prezenta hotarare;

d)      nerespectarea de catre agentii economici si
persoanele fizice a obligatiilor prevazute la art. 39 si 40.


(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctio­neaza astfel:

a)     cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei,
faptele prevazute la lit. a) si b);

b) cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei,
faptele prevazute la lit. c) si d).

(3) Amenzile se aplica si persoanelor juridice.

(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiu­nilor se fac  de personalul anume imputernicit al Ministerului Turismului.

(5) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt
aplicabile   dispozitiile   Ordonantei   Guvernului   nr. 2/2001  privind regimul juridic  al  contraventiilor,
aprobata  cu modificari  si  completari  prin Legea
nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

CAP. 4 - Dispozitii finale

ART. 42

Anexele nr. l - 4 fac parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 43

Ministerul Sanatatii si Familiei asigura, prin directiile judetene de sanatate publica, convocarea si instruirea anuala a cabanierilor nominalizati potrivit prevederilor


art. 16 alin. (2) si a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor medical si folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.

ART. 44

(1) Prezenta hotarare intra in vigoare la 90 de zile de
la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Pe aceeasi data se abroga Hotararea Guvernului
nr. 1.269/1996 pentru aprobarea Normelor privind pre­
venirea accidentelor turistice si organizarea activitatii
de salvare in munti, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 320 din 2 decembrie 1996, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si orice
alte dispozitii contrare.

Prim-ministru Adrian Nastase

Anexa l

BAREMURI de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT si a cabanelor cu instrumentar medical, medicamente, materiale sanitare si cu materiale pentru interventie, salvare si transport al bolnavilor si turistilor accidentati in zona montana

l. Baremul de dotare a fiecarui membru al formatiei SALVAMONT cu echipament individual si materiale


necesare pentru interventie, salvare si transport al bolnavilor si turistilor accidentati in zona montana:

- bocanci tip alpin: a) de iarna; b) de vara;

-  costum alpin (pantalon de vara, bluza de vara,
pelerina de ploaie, pantalon de iarna, bluza vatuita,
sosete de lana, supra-pantalon, vesta vatuita, parazapezi,
hanorac impermeabil);

-  bocanci de schi;

-  costum de schi;

-  caciulita de schi;

-  manusi de protectie;

-  schiuri complete (schiuri, bete de schi, legaturi
alpine, legaturi de tura, piei de foca);

-  ochelari de protectie;

-  casca de protectie;

-  vesta de siguranta;

-  coltari;

-  piolet;

-  rucsac;

-  aparatura de emisie-receptie radio;

-  telefon mobil;

-  binoclu;

-  trusa medicala individuala;




















-  in urcus, pe poteca amenajata, 350 m diferenta de
nivel/h;

-  in urcus, pe poteca neamenajata, 250 m diferenta
de nivel/h;

-  in coborare, pe poteca amenajata, 450 m diferenta
de nivel/h;

-  in coborare, pe poteca neamenajata, 400 m diferenta
de nivel/h.

La o ora de mers se adauga 10 minute necesare odihnei. Distanta in kilometri se utilizeaza in calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat si cu maximum 20% de mers pe panta cu inclinare de maximum 10 grade.

Pentru calcularea distantelor si timpilor de mers se efectueaza masuratori pe teren si pe harta.

b)   Sezonalitatea este criteriul pe baza caruia traseele
turistice montane se impart in: trasee de primavara si de
toamna, trasee de vara si trasee de iarna.

c)   Gradul de dificultate este criteriul pe baza caruia
traseele turistice montane se impart in:

- trasee cu grad mic de dificultate, cu urmatoarele
caracteristici: durata traseului
-3-6 ore; diferenta
de nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nu
necesita pregatire fizica speciala;


-  in urcus, pe poteca amenajata, 350 m diferenta de
nivel/h;

-  in urcus, pe poteca neamenajata, 250 m diferenta
de nivel/h;

-  in coborare, pe poteca amenajata, 450 m diferenta
de nivel/h;

-  in coborare, pe poteca neamenajata, 400 m diferenta
de nivel/h.

La o ora de mers se adauga 10 minute necesare odihnei. Distanta in kilometri se utilizeaza in calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat si cu maximum 20% de mers pe panta cu inclinare de maximum 10 grade.

Pentru calcularea distantelor si timpilor de mers se efectueaza masuratori pe teren si pe harta.

b)   Sezonalitatea este criteriul pe baza caruia traseele
turistice montane se impart in: trasee de primavara si de
toamna, trasee de vara si trasee de iarna.

c)   Gradul de dificultate este criteriul pe baza caruia
traseele turistice montane se impart in:

- trasee cu grad mic de dificultate, cu urmatoarele
caracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore; diferenta
de nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nu
necesita pregatire fizica speciala;


-  trasee cu grad mediu de dificultate, cu urmatoarele
caracteristici: durata traseului - 4 - 8 ore; diferenta
de nivel - 500 - 1.000 m; efort fizic sustinut numai pe
unele etape ale traseului, care necesita o conditie fizica
si orientare bune;

-  trasee cu grad mare de dificultate, cu urmatoarele
caracteristici: durata traseului - 5 - 9 ore; diferenta de
nivel - 800 - 1.500 m; efort fizic continuu si intens, care
necesita o foarte buna conditie fizica si antrenament
inainte de abordarea traseului.

d) Nivelul de echipare solicitat drumetilor este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in:

- trasee care nu necesita echipament special pentru
parcurgerea lui; acest tip de traseu se desfasoara pe
poteci amenajate, drumuri forestiere si nu prezinta
portiuni accidentate;

-  trasee care necesita echipament de drumetie de
complexitate medie; acest tip de traseu se desfasoara pe
poteci  cu portiuni  accidentate,  grohotisuri,  pante
alunecoase cu grad de inclinare mediu;

-  trasee care necesita echipament de drumetie special
si complex; acest tip de trasee se desfasoara pe poteci
accidentate, putin conturate si/sau pe portiuni fara


poteca, cu pante abrupte care necesita uneori ajutorul mainilor pentru ascensiune.

Anexa 3

Semnele utilizate pentru marcarea traseelor turis­tice montane si conditiile de detaliu tehnic pe care aces­tea trebuie sa le indeplineasca pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizeaza urmatoarele semne:

a) banda verticala - pe fond alb - pentru marcarea
traseelor principale, numite si magistrale, care sunt, de
regula, trasee de creasta;

b)  crucea cu brate egale - pe fond alb - pentru
marcarea traseelor de legatura;

c)   triunghiul echilateral - pe fond alb - si punctul intr-un
cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare;

d)  punctul cu cercuri duble de culoare alba si rosie
pentru traseele dus-intors.

Culorile pentru semnele de marcaj sunt: rosu, galben si albastru, obligatoriu pe fond alb.

Pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscrip­tionarii internationale semnele de marcaj vor indeplini urmatoarele conditii de detaliu tehnic:


a)  se vor incadra intr-un patrulater imaginar cu
laturile de 16-20 cm;

b) benzile de culoare vor avea o latime de 6 cm, iar
cele de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);

c)     triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de
10 cm, iar banda de culoare alba, de 3 cm (3 + 10 + 3 =
16 cm);

d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm,
iar  banda  de   culoare   alba,   o  latime   de   3   cm
(3 + 10 + 3 = 16 cm);

e)     crucea de culoare va avea cele doua benzi perpen­diculare de 3 cm, iar banda de culoare alba, de 5 cm.
(5 + 6 + 5 = 16 cm);

f)   semnele de marcaj se vor aplica in ambele sensuri
de circulatie, la distante astfel apreciate incat sa fie usor
vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe directii
de mers si la inaltimea de 1,5 - 2 m fata de sol;

g)  in golurile alpine si in poienile foarte mari
semnele de marcaj se vor face pe stalpi confectionati
din tevi metalice; stalpii vor fi vopsiti mai intai cu grund
de protectie, apoi cu vopsea de culoare alba si neagra, in
dungi alternative de 30 cm latime, vor fi prevazuti la
partea inferioara cu gheare pentru fixarea in fundatii de


ciment si apoi, in pamant si la partea superioara, cu o paleta pentru semnele de marcaj;

h) pentru protectia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisa fixarea in cuie a altor indicatoare;

i) in zonele stancoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatra, implantate in gramezi de pietre, cimentate, cu o inaltime de 0,4 - 0,6 m;

j) in zonele in care traseul turistic montan este bine trasat si nu are ramificatii nu se va face exces de semne, dar se vor marca in mod deosebit intrarile in padure (din drumuri, poieni, goluri alpine, vai) prin unul sau mai multe semne usor vizibile;

k) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, in grup, unul sub altul, si nu alternativ, la distante mari unul de altul; in zonele stan­coase semnele de marcaj se vor grupa orizontal;

1) in punctele de inflexiune a directiei de mers a potecii se vor aplica sageti bicolore (culoarea alba + culoarea marcajului), care vor indica unghiul directional; sageata va avea o lungime de 40 - 50 cm, o latime totala de 8 - 10 cm si unghiul directional de 15 grade, 30


grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade si de 120 grade;

m) in zone deosebit de circulate si expuse fenomenului de ceata marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atentionare acustic sau vizual, actionat electric sau mecanic; in cazul cabanelor functionarea acestui sistem va fi in responsabilitatea cabanierului;

n) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante si rezistente la ger, caldura, soare, umezeala si agentii poluanti corosivi;

o) se va evita marcarea drumurilor publice si a dru­murilor forestiere altfel decat prin tablite indicatoare, la capetele acestora; in cazul in care un traseu turistic montan se interfereaza cu un drum public, traseul va fi marcat astfel incat sa fie bine relevate intrarile si iesirile din drumul public.

Anexa 4

Indicatoarele de trasee turistice montane si standardizarea acestora

Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:

a) indicatoarele de directie sunt: indicatoare de directie simple, care au o lungime de 68 cm si o latime


de 28 cm, si indicatoare de directie duble, care au o lungime de 78 cm si o latime de 28 cm;

b)  indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni
variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm si
63 cm/87 cm), in functie de volumul de informatii pe
care il contin, si sunt amplasate pe verticala sau pe
orizontala, pe un picior sau pe doua picioare;

c)  indicatoarele de documentare sunt cele care vor
contine informatii despre traseele turistice montane
marcate si principalele puncte de interes turistic din
zona pe care o prezinta.

Pe indicatoarele de la intrarile si iesirile de pe traseu vor fi trecute si dificultatile drumetiei astfel:

-  pericol de avalansa;

-  cornisa pe traseu;

-  dificultati alpine (pasaje, saritori);

-  conditii meteo  care pot influenta  substantial
parcursul;

-  orientare dificila;

-  panta mare si alunecoasa;

d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri,
rauri, monumente ale naturii, varfuri de munte, sei
importante, pentru alte obiective culturale si de interes


turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din placi fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticla, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32 cm/45 cm, in culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:

-      tablele toponimice inscriptionate cu litere de
culoare alba pe fond de culoare albastra sunt pentru
lacuri si rauri;

-      tablele toponimice inscriptionate cu litere de
culoare neagra pe fond de culoare galbena sunt pentru
monumente ale naturii;

-      tablele toponimice inscriptionate cu litere de
culoare neagra pe fond de culoare alba sunt pentru alte
obiective de interes turistic.

Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turis­tice montane realizarea si implantarea lor se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii:

-      stalpii de marcaj pentru indicatoare vor avea
dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m inaltime si de 0,10 m -
0,12 m grosime; stalpii se vor ingropa in fundatii solide,
la o adancime de 0,50 m - 0,70 m;

-      paletele cu semnul de marcaj  se vor orienta
perpendicular pe directia de mers, iar sagetile, pe
directia axului traseului;


-  sagetile indicatoare de directie vor mentiona
obligatoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers
pana la acesta si semnul de marcaj;

- tablele indicatoare, care se vor instala in punctele
de convergenta (raspantie) a mai multe trasee turistice
montane, vor cuprinde obligatoriu urmatoarele infor­matii inscriptionate unele sub altele: semnele de marcaj,
directiile de mers si timpul, unele indicatii speciale
(Drum periculos; Atentie, cad pietre.)

Locurile de incepere a traseelor turistice montane, precum si intersectiile traseelor marcate vor avea amplasate obligatoriu, in ambele sensuri, indicatoare confectionate din placi fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibra de sticla.

C. Alte reglementari privind protectia turistilor

Hotararea Guvernului nr. 237 72001 pentru aprobarea Normelor cu privire  la  accesul,  evidenta  si protectia turistilor in structuri de primire turistice

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

Se aproba Normele cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor in structuri de primire turistice, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.


ART. 2

Agentii economici care detin sau administreaza structuri de primire turistice - hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanta, bungalouri, pensi­uni turistice si agro-turistice si alte unitati cu functie de cazare turistica - au obligatia sa respecte si sa aplice integral prevederile prezentei hotarari.

ART. 3

(1) Savarsirea urmatoarelor fapte constituie contra­ventii, daca, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni:

a)    refuzul cazarii turistilor in cazul in care exista
locuri de cazare disponibile;

b)        neasigurarea ordinii, linistii publice si a bunelor moravuri in structurile de primire turistice;

c)         neasigurarea securitatii turistilor si a bunurilor acestora in structurile de primire turistice;

d)        nerespectarea obligatiei privind intocmirea fisei
de anuntare a sosirii si plecarii si completarea cartii de
imobil, dupa caz;

e)         transmiterea de catre personalul structurilor de primire turistice a unor informatii cu privire la
sejurul turistilor, cu exceptia cazului in care aceste


informatii sunt solicitate de ofiterii sau subofiterii Ministerului de Interne;

f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt neinsotiti de
parinti sau de reprezentantii legali, cu exceptia celor aflati
in drumetie, tabere, excursii, concursuri sau in alte actiuni
similare, insotiti de cadre didactice, antrenori si ghizi;

g)   permiterea  de  catre  personalul   structurilor
de primire turistice a vizitarii unui turist fara a avea
acordul acestuia;

h) permiterea de catre personalul structurilor de primire turistice a ramanerii peste noapte a unui vizita­tor al turistului fara ca pentru acesta sa fie intocmita fisa de anuntare a sosirii si plecarii sau fara a se completa cartea de imobil, dupa caz;

i) neinformarea de catre personalul structurilor de primire turistice a organelor de politie cu privire la aparitia unor persoane care au savarsit infractiuni si care au fost date in urmarire, precum si a altor persoane cunoscute ca traficanti, turbulenti, prostituate, proxeneti etc.;

j) efectuarea unor controale in spatiile de cazare a turistilor in alte conditii decat cele prevazute de lege;

k) angajarea de catre detinatorii sau administratorii spatiilor de cazare a unor persoane neinstruite.


(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 600.000 lei la 800.000 lei, faptele
prevazute la alin. (1) lit. d), e), g) si h);

b)  cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei,
faptele prevazute la alin. (1) lit. a), b), c), f), i), j) si k).

ART. 4

(1)      Contraventiile se constata si amenzile se aplica
de reprezentantii imputerniciti de Ministerul Turis­mului, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.

(2)      in cazul repetarii contraventiilor sus-mentionate,
imputernicitii Ministerului Turismului pot retrage
brevetul de turism al directorului si/sau certificatul de
clasificare a structurii de primire turistice respective.

ART. 5

Contraventiilor prevazute la art. 3 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 6

(1) Prezenta hotarare intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 41/1996 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si asigurarea securitatii turistilor in structurile de primire turistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 30 din 13 februarie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare.

Prim-ministru Adrian Nastase

Anexa l

Norme cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor in structuri de primire turistice

ART. l

(1) Cazarea turistilor se face la orice ora din zi si din
noapte, in ordinea sosirii si in limita locurilor disponi­bile, tinandu-se seama cu prioritate de obligatiile asumate anterior pe baza de contracte si rezervari confirmate, cu informarea anticipata asupra tarifului pentru o zi aferent spatiului inchiriat.

(2) Cazarea se face fara nici o discriminare cu privire
la cetatenie, nationalitate, domiciliu, convingeri politice
sau religioase.

(3) Administratiile structurilor de primire turistice:


hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacanta, bungalouri, pensiuni turistice si agro-turistice si alte unitati cu functie de cazare turistica au obligatia sa asigure in incinta unitatilor ordinea, linistea publica si bunele moravuri, precum si securitatea turistilor si a bunurilor ce le apartin. ART. 2

(1) Administratorii structurilor de primire turistice
sunt obligati sa asigure inscrierea tuturor turistilor in
evidentele operative, la sosirea acestora, si completarea
formularului „Fisa de anuntare a sosirii si plecarii'.

(2) Pensiunile turistice si agro-turistice sunt exceptate
de la completarea acestui formular, urmand sa se
utilizeze cartile de imobil.

(3) Fisele de anuntare a sosirii si plecarii sunt for­
mulare inseriate si inlocuiesc cartile de imobil. Datele
pe care le contine fiecare fisa sunt cele prevazute in
anexa care face parte integranta din prezentele norme.

(4) Completarea fiselor se face de catre fiecare turist
in momentul sosirii, pe baza actelor de identitate, care
pentru cetatenii romani sunt: buletinul/cartea de identi­tate si pasaportul, carnetul de marinar sau licenta de
zbor; pentru cetatenii straini sunt: pasaportul, carnetul
de identitate, legitimatia provizorie, permisul de mic


trafic, carnetul de marinar sau licenta de zbor, iar pentru militarii in termen si elevii institutiilor militare de invatamant sunt: buletinul/cartea de identitate sau, dupa caz, documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimatia).

(5)    Este interzisa cazarea oricarei persoane care nu
poseda act de identitate.

(6) Fisele de anuntare a sosirii si plecarii, completate
si semnate de turistii cazati, se preiau, impreuna cu
actele de identitate, de catre receptioneri, care sunt
obligati sa confrunte datele din fise cu cele din actul de
identitate,   sa  semneze  fisele  pentru  confirmarea
completarii corecte a acestora si sa restituie imediat
actele de identitate turistilor.

(7) Raspunderea pentru completarea corecta a fiselor
de anuntare a sosirii si plecarii revine receptionerilor.

(8)     Fisele  de anuntare a sosirii  si plecarii  se
intocmesc in doua exemplare, iar pentru evitarea
utilizarii indigoului, acestea sunt realizate din hartie
chimizata.

(9)     Originalele fiselor de anuntare a sosirii si
plecarii, grupate in ordine alfabetica, se pun zilnic la
dispozitie organelor de politie.


(10)  Copiile de pe fisele de anuntare a sosirii si plecarii,
grupate in acelasi mod ca si originalele, raman la struc­turile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani.

(11)Obligatia de a procura aceste formulare revine
detinatorilor si administratorilor structurilor de primire
turistice.

(12)  Tiparirea se  face contra cost, prin Regia
Autonoma „Monitorul Oficial', la tarife diferentiate in
functie de categoria de clasificare a structurii de primire
turistice.

ART. 3

Modalitatile de predare-preluare a fiselor de anuntare a sosirii si plecarii vor fi stabilite de comun acord de unitatile de politie teritoriale si de structurile de primire turistice.

ART. 4

(1) Cazarea minorilor in varsta de pana la 14 ani este
permisa numai in cazurile in care acestia sunt insotiti de
parinti sau de reprezentantii legali.

(2) Se excepteaza de la aceasta regula minorii aflati
in drumetie, tabere, excursii, concursuri sau in alte
actiuni similare, insotiti de cadre didactice, antrenori si
ghizi din partea organizatorilor actiunilor respective.


ART. 5

(1)  in scopul asigurarii protectiei turistilor persona­lului structurilor de primire turistice ii este interzis sa
dea relatii si informatii cu privire la sejurul turistilor in
aceste unitati, fara acordul acestora, cu exceptia datelor
referitoare la legalitatea sederii acestora, solicitate de
ofiterii si subofiterii Ministerului de Interne cu atributii
in acest scop.

(2)  Vizitarea turistilor in structurile de primire turis­tice este admisa cu conditia ca vizitatorul sa anunte
receptia. Lucratorii de la receptie au obligatia sa permita
vizita numai dupa obtinerea acordului turistului care
urmeaza sa fie vizitat.

(3)  Vizitatorul poate ramane peste noapte in camera
turistului vizitat numai dupa anuntarea receptiei,
completarea fisei turistilor si inregistrarea in celelalte
documente de evidenta operativa, in vederea achitarii
contravalorii  serviciilor prestate  de  structurile  de
primire turistice.

ART. 6

(1) Administratiile structurilor de primire turistice raspund de paza, siguranta si integritatea bunurilor turistilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare,


asigurand masurile si dotarile necesare in acest scop.

(2) De asemenea, amenajeaza spatii corespunzatoare pentru asigurarea valorilor predate de turisti spre pastrare la receptie, luand totodata si masuri de afisare a unor anunturi in acest sens.

ART. 7

(1)     Personalul structurilor de primire turistice este
obligat, in cadrul atributiilor de serviciu, sa ia masuri de
prevenire a infractiunilor si a altor fapte antisociale in
incinta acestora.

(2)     Administratiile si personalul de la receptia struc­turilor de primire turistice de toate tipurile au obligatia
sa informeze  organele  de politie  despre  aparitia
persoanelor care au savarsit infractiuni si care au fost
date in urmarire, precum si a altor persoane cunoscute
ca traficanti, turbulenti, prostituate, proxeneti etc.

ART. 8

(1) in conformitate cu prevederile legale, spatiul de cazare constituie resedinta temporara a turistului si in consecinta acest spatiu este inviolabil, cu exceptia situatiilor care pun in pericol viata, integritatea si bunurile turistilor, precum si baza materiala a structurilor de primire turistice.


(2) Controlul in spatiul de cazare ocupat de turist este permis numai in conditiile prevazute de lege.

ART. 9

Instruirea personalului structurilor de primire turis­tice in legatura cu cunoasterea si aplicarea acestor reguli se realizeaza de catre detinatorii sau administra­torii unitatilor respective.

Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind prac­ticarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscri­minatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

(1)  Agentii economici detinatori de structuri de
primire turistice sunt obligati sa stabileasca tarife de
cazare  unice  nediscriminatorii  atat pentru turistii
romani, cat si pentru cei straini.

(2)    Tarifele sunt considerate maximale si se vor afisa
in mod vizibil la receptia structurii de primire turistice.

(3)    Muzeele sau alte obiective de patrimoniu cultural,
a caror vizitare se face cu taxa de intrare, vor practica si


vor afisa taxe unice de intrare pentru vizitatorii romani si straini.

ART. 2

Agentii economici detinatori de structuri de primire turistice si institutiile de cultura pot acorda facilitati si reduceri de tarife si de taxe pentru grupuri de turisti si pentru militari, pensionari, elevi, studenti, ziaristi, precum si in perioadele de solicitare mai redusa.

ART. 3

(1) incalcarea dispozitiilor art. l prin practicarea
unor tarife de cazare sau a unor taxe de intrare discrimi­natorii ori prin ne-afisarea tarifelor si taxelor unice
constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de
la 300.000 lei la 1.000.000 lei.

(2)    Sanctiunea poate fi aplicata si persoanelor juridice.

(3) Contraventiile se constata si sanctiunea se aplica
de persoane cu atributii de control anume imputernicite
de ministrul turismului sau, dupa caz, de ministrul
culturii si cultelor.

(4) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt
aplicabile  prevederile   Legii  nr.   32/1968  privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modifi­carile ulterioare, cu exceptia art. 25 - 27.


ART.4

in cazul in care agentul economic detinator al unei structuri de primire turistice, dupa ce a fost sanctionat potrivit art. 3, incalca din nou dispozitiile art. l alin. (1) sau (2), in afara sanctiunii amenzii contraventionale, Ministerul Turismului poate retrage, pe timp limitat sau definitiv, brevetul de turism al persoanei care asigura conducerea structurii de primire turistice.

Prim-ministru Adrian Nastase

V. Programe nationale

A. Super-schi in Carpati

Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Progra­mului national de dezvoltare a turismului montan „Super-schi in Carpati'4

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. l

Se aproba Programul national de dezvoltare a turis­mului montan „Super-schi in Carpati', ca program de interes national pentru dezvoltarea turismului montan,


cu componenta principala „turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna', denumit in conti­nuare program.

ART. 2

(1)  Programul se va aplica in etape potrivit anexei
care face parte integranta din prezenta lege.

(2)  La solicitarea justificata a autoritatilor admini­stratiei publice locale, etapele de aplicare a programului
se pot modifica prin hotarare a Guvernului pentru
obiectivele turistice cuprinse in zonele din anexa.

ART. 3

Actiunile care se vor desfasura pentru fiecare etapa din cadrul programului au in vedere urmatoarele:

a) realizarea unui studiu integrat privind dezvoltarea
turismului montan pentru practicarea schiului si a altor
sporturi de iarna in zonele si localitatile prevazute in
anexa;  studiul  va fi  realizat de  catre  Ministerul
Transporturilor,  Constructiilor  si  Turismului,  prin
Institutul National de Cercetare-dezvoltare in Turism, in
colaborare cu societati de proiectare si consultanta in
domeniu, a caror desemnare se va face in conditiile legii;

b)  stabilirea terenurilor care vor fi incluse pentru
practicarea schiului si a sporturilor de iarna;


c) elaborarea planului de amenajare a teritoriului si
de urbanism pentru zonele cuprinse in program, care
vor fi avizate si aprobate conform legii;

d)       amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infra­
structurii generale: cai de acces, alimentari cu apa, gaze,
curent electric, canalizari, statii de pompare si statii de
epurare a apelor uzate, parcari, drumuri forestiere si alte
utilitati necesare;

e)        amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor
de schi, cu instalatiile de transport pe cablu aferente,
instalatiile si echipamentele de producere a zapezii
artificiale si de intretinere a partiilor si instalatiile
pentru iluminatul partiilor de schi;

f)          amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor
destinate practicarii celorlalte sporturi de iarna: biatlon,
bob, sanie, sarituri de la trambulina, a patinoarelor si
echiparea cu instalatiile si echipamentele corespunzatoare;

g)    construirea,    dezvoltarea    sau    reabilitarea
structurilor de primire turistica.

ART. 4

(1) Terenurile prevazute la art. 3 lit. b) vor trece, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, din proprietatea publica sau privata a statului si din administrarea


Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale respective si in administrarea consiliilor locale pe raza carora se afla. Aceste terenuri vor fi exceptate de la plata taxelor pentru scoaterea definitiva din fondul forestier.

(2)     Schimbarea destinatiei pasunilor si fanetelor care
vor fi incluse in program, potrivit studiului integrat, va
fi exceptata de la plata taxelor aferente.

(3)     Terenurile prevazute la alin. (1) si (2), aflate in
proprietatea publica a unitatilor administrativ-terito­riale, precum si instalatiile de transport pe cablu sunt
declarate de utilitate publica si vor fi exploatate in
conformitate cu legislatia in vigoare.

ART. 5

(1)   Ministerul Transporturilor,  Constructiilor si
Turismului va supune spre aprobare Guvernului studiul
privind implementarea programului.

(2) Studiul prevazut la alin. (1) va fi supus in preala­bil  spre avizare autoritatilor administratiei publice centrale interesate, Academiei Romane si autoritatilor
administratiei publice locale pe a caror raza teritoriala
se afla zonele inscrise in anexa.


(3) Studiul se finanteaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din sumele alocate derularii programelor de cercetare de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Agentia Nationala pentru Sport. Autoritatile administratiei publice locale implicate in program pot hotari, in conditiile legii, participarea cu resurse financiare din bugetele proprii.

ART. 6

Implementarea programului pe etape va fi coordo­nata de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului in colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si cu Agentia Nationala pentru Sport si se va realiza pentru fiecare etapa de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale in parteneriat public-privat, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

ART. 7

Sursele de finantare pentru realizarea programului se constituie, dupa caz, din:

a) sume alocate de la bugetul de stat si bugetele locale, in limita creditelor bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie;


b) credite interne sau externe;

c)    ajutoare    financiare    interne    sau    externe
nerambursabile;

d)  resurse ale sectorului privat;

e) alte surse atrase.
ART. 8

Programul devine program de importanta zonala pentru autoritatile administratiei publice locale impli­cate, beneficiind de prioritate la finantarea din bugetele locale.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. Presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Presedintele Camerei Deputatilor Vaier Dorneanu


b) credite interne sau externe;

c)    ajutoare    financiare    interne    sau    externe
nerambursabile;

d)  resurse ale sectorului privat;

e) alte surse atrase.
ART. 8

Programul devine program de importanta zonala pentru autoritatile administratiei publice locale impli­cate, beneficiind de prioritate la finantarea din bugetele locale.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. Presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Presedintele Camerei Deputatilor Vaier Dorneanu


Anexa l

Etapele Programului national de dezvoltare a turismului montan „Super-schi in Carpati'

Etapa I cuprinde statiunile din zona Valea Prahovei cu localitatile: Sinaia, Busteni, Azuga, zona Predeal - Rasnov, statiunea Poiana Brasov, zona Padina - Pestera

-  Valea Ialomitei, zona Valea Superioara a Teleajenului

-  statiunea Cheia, zona Bran - Moeciu.

Etapa a II-a cuprinde statiunile si localitatile turis­tice: Izvoarele, Borsa, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Tihuta, Harghita-Bai, Harghita Madaras, Izvorul Muresului, Lacu Rosu, Lepsa, Covasna, Comandau, sugas-Bai, Cheia, Balea-Lac, Paltinis, Parang, Straja - Pasul Vulcan, Rausor, Muntele Mic, Semenic - Crivaia, Stana de Vale, Arieseni, Baisoara, Fantanele-Belis, zona Leaota, zona Valea Doftanei.

Etapa a III-a cuprinde noi statiuni sau centre turistice pe amplasamente noi, situate in vecinatatea unor localitati sau sustinute in prezent numai de o cabana, si anume: Luna Ses, Valea Vaserului, Tibles (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Carlibaba, Lesu, Valea Pumei, Chirii (Zugreni), Brosteni, Borca, Valea Haitii, Colibita, Lapusna, Ardeluta, Durau, Slanic-Moldova, Vetresti-Herastrau, Valea Dambovitei


(Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Molivis, Lotrioara, Malaia, Obarsia Lotrului, Vidra, Gatu Berbecului, Poarta Raiului (sureanu), Petrimanu, Campusel, Baleia, Raul Ses (Godeanu), Gura Zlata, Olteana (Tarcu), Rogojel (Vladeasa), Lunca Visagului (Vladeasa), Steaua (Somesul Rece), Valea Ierii, Mogosa, Cavnic.

B. Programul Blue Flag

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare in Romania a programului „Steagul Albastru - Blue Flag'

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

Se aproba constituirea Comitetului National „Steagul Albastru - Blue Flag' in vederea implemen­tarii in Romania a programului „Steagul Albastru - Blue Flag', coordonat de Fundatia de Educatie pentru Mediu, cu sediul in Marea Britanic.

ART. 2

(1) Ministerul Turismului, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice,


Transporturilor si Locuintei, Ministerul Administratiei Publice, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Prefectura Constanta si primarii localitatilor riverane Marii Negre isi vor delega reprezentanti in Comitetul National „Steagul Albastru - Blue Flag' alaturi de reprezentantii Centrului Carpato-danubian de Geo-ecologie, ai asociatiilor profesionale si patronale din turism, precum si ai agentilor economici din turism.

(2) Ministerul Turismului impreuna cu Ministerul Apelor si Protectiei Mediului asigura coordonarea activitatii autoritatilor publice, prevazute la alin. (1), in Comitetul National „Steagul Albastru - Blue Flag'.

ART.3

Autoritatile publice reprezentate in Comitetul National „Steagul Albastru - Blue Flag' au urmatoarele atributii:

a)      sprijina elaborarea studiilor de fezabilitate pentru
programul-pilot si pentru extinderile dupa faza-pilot;

b)     organizeaza efectuarea determinarilor caracteristi­cilor fizico-chimice si bacteriologice ale apei pentru
plajele eligibile, in conditiile si cu frecventa cerute de
programul „Steagul Albastru - Blue Flag';


c)  propun masuri si sprijina actiunile de aducere a
apei de imbaiat la parametrii de calitate stabiliti prin
Directiva europeana privind calitatea apei de imbaiere;

d)         sprijina echiparea plajelor in conformitate cu
cerintele programului „Steagul Albastru - Blue Flag';

e)          sprijina elaborarea si realizarea programului de
formare si educatie privind mediul, conform cerintelor
programului „Steagul Albastru - Blue Flag';

f)     participa la constituirea si activitatea Juriului
national de evaluare a indeplinirii criteriilor programu­lui „Steagul Albastru - Blue Flag'.

ART. 4

(1)  Ministerul Turismului asigura prin programele
anuale de promovare si dezvoltare a produselor turistice
resursele necesare elaborarii studiilor si proiectelor
aferente implementarii programului „Steagul Albastru -
Blue Flag' in Romania, in conditiile legii.

(2)  Ministerul Apelor si Protectiei Mediului asigura
resursele necesare monitorizarii calitatii apei marii.

Prim-ministru Adrian Nastase


C. Marca Q

Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii „Q'

In temeiul art. 107 din Constitutie,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. l

Se aproba Programul national de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii „Q', prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 2

(1) Marca „Q' este simbolul prin care se atesta ca in
cadrul hotelului caruia i-a fost atribuita se presteaza
servicii hoteliere de calitate.

(2) Marca „Q' se acorda hotelurilor care indeplinesc
conditiile si criteriile de certificare si cuantificare a
calitatii serviciilor hoteliere prevazute la art.  3, la
solicitarea persoanelor fizice sau juridice detinatoare ale
hotelurilor.

ART. 3