Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AdministratieDrept


Bugetul local si rolul sau in asigurarea autonomiei unitatilor administrativ-teritoriale

Administratie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Bugetul local si rolul sau in asigurarea autonomiei unitatilor administrativ-teritoriale



Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.[1]

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor

administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Autonomia locala sta la baza raporturilor dintre autoritatile comunale si orasenesti sau judetene pe de o parte si autoritatile centrale (guvernamentale) pe de alta parte.

Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege[4] si se individualizeaza prin anumite trasaturi:

presupune dreptul si capacitatea administratiilor publice locale de a reglementa si

administra treburile publice locale sau o parte a acestora;

dreptul si capacitatea administratiilor publice locale de a reglementa si administra

treburile publice locale se exercita in cadrul legal;

reglementarea si administrarea acestora se realizeaza sub propria raspundere si in

folosul comunitatii locale, prin satisfacerea cerintelor populatiei;

acest drept se exercita de consilii locale sau adunari, compuse din membri alesi

prin vot liber, secret, egal, direct si universal, care pot dispune de organe executive si deliberative, ce raspund in fata lor;

autonomia locala confera dreptul autoritatilor administrative locale de a avea

initiative in toate domeniile, exceptandu-le pe cele prevazute in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie, in mod normal, depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute de lege.

Latura financiara, prin intermediul principalului sau instrument - bugetul local - reprezinta o componenta importanta a autonomiei locale si exercita influenta asupra capacitatii de decizie a autoritatilor administratiei publice locale.

Autonomia financiara implica dreptul autoritatilor administratiei publice locale de a dispune de resurse banesti, de a le utiliza si administra in vederea indeplinirii atributiilor prevazute de lege, de a elabora bugetul local de venituri si cheltuieli si de a urmari executia acestuia.

În scopul asigurarii autonomiei financiare, atributiile autoritatilor locale, asa cum reies din prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.45/2003 privind finantele publice locale, sunt in stransa corelatie cu cele reglementate de Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001, si, in principal, sunt urmatoarele:

Atributiile autoritatilor deliberative - consiliile locale si judetene :

aproba bugetul local, formarea, administrarea, rectificarea si executarea acestuia; veniturile si cheltuielile autoritatilor administratiei publice locale se prevad pentru fiecare exercitiu financiar in bugetele locale;

aproba virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare, imprumuturile interne si externe si contul de incheire al exercitiului bugetar;

stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale pe timp limitat, pentru

functionarea unor servicii publice locale destinate persoanelor fizice si juridice, in conditiile legii;

stabilesc optiunile si prioritatile de finantare a cheltuielilor publice locale;

urmaresc, centralizeaza si analizeaza activitatea agentilor economici si a

institutiilor publice de sub autoritatea lor;

stabilesc si urmaresc modul de prestare a serviciilor locale, inclusiv optiunea

trecerii sau nu a acestora in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor.

Atributiile autoritatilor executive - primarii si presedintii consiliilor judetene



intocmesc in conditii de echilibru proiectul bugetului local si contul de incheiere a executiei bugetare, la termenele si potrivit prevederilor legale;

exercita functia de ordonator principal de credite;

elaboreaza si propun programe de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ - teritoriale, ca baza a gestionarii bugetului local;

prezinta consiliului, anual sau de cate ori este necesar, rapoarte privind starea

economica si sociala a localitatii;

verifica, din oficiu sau la cerere, controlul, urmarirea, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local, comunicand consiliului cele constatate;

supravegheaza inventarierea si administrarea bunurilor care apartin localitatii.

De asemenea, prin corelare cu prevederile articolului 57 al O.U.G. nr.45/2003 privind finantele publice locale, Legea nr. 81/1999 privind datoria publica, la articolul 6(2), autorizeaza autoritatile publice locale sa angajeze imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice sau pentru refinantarea datoriei publice locale, fara garantia Guvernului. Articolul 6(1) prevede ca imprumuturile contractate de autoritatile locale fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului, plata serviciului aferent acestor imprumuturi efectuandu-se exclusiv din venituri ce au garantat imprumuturile respective. Mentionez aici, ca instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal, titlurile de valoare si imprumuturile de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.

Autonomia financiara a unitatilor administrativ teritoriale este absolut necesara si prevazuta de lege, ca urmare a faptului ca autonomia administrativa nu ar fi posibila fara cea financiara, care-i asigura suportul material al functionarii. Administratiile locale isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii privind resursele publice financiare si, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite, in scopul asigurarii serviciilor publice locale.

Autonomia financiara a unitatilor administrative locale nu este totala, ci presupune dreptul acestora de a administra si utiliza resurse banesti ce apartin comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. În acest sens, autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor locale in procesul de descentralizare, fara asigurarea mijloacelor financiare necesare realizarii acestora.[6] Autonomia financiara deplina a administratiilor publice locale ar putea genera tendinte de separare in cadrul statului.

În general in studiile de specialitate, se invoca anumite cerinte ale autonomiei locale, din punct de vedere financiar:[7]

unitatile administrativ-teritoriale locale sa beneficieze de resurse proprii

si de un cadru normativ pentru a asigura acoperirea cheltuielilor;

autoritatile administratiei publice locale sa fie investite cu dreptul de a

determina veniturile si cheltuielile din propriul buget;

deciziile financiare ale autoritatilor administratiei locale sa nu fie supuse

unui control din partea administratiei centrale.

Organizarea si functionarea administratiei publice locale pe baza autonomiei presupune existenta laturii juridice care se reflecta prin asigurarea personalitatii juridice. Colectivitatile locale se pot organiza si administra autonom daca sunt subiecte de drept, daca au capacitatea de a realiza atributiile prevazute de lege, dispun de resurse si dreptul de a administra un patrimoniu distinct.

Un factor important care influenteaza autonomia administrativa si financiara a unei unitati administrative teritoriale il reprezinta descentralizarea fiscala.[8]

Descentralizarea fiscala incepe sa functioneze dincolo de limita de la care aria utilizarii

bunurilor si serviciilor publice de interes national incepe sa se restranga , iar costul comparativ al

luarii deciziilor la nivel central devine prea ridicat. Este vorba de finantarea unor anumite utilitati cum ar fi construirea si intretinerea drumurilor, iluminatul public, politia, scolile, gospodarirea comunala, transporturile locale, etc.[9]

Prin descentralizare fiscala, autoritatile administratiei publice locale sunt investite cu dreptul de a institui impozite si taxe locale, in scopul asigurarii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor prevazute in bugetele locale. În aceeasi masura, descentralizarea financiara incurajeaza organizarea si dezvoltarea actiunilor economice din care sa rezulte venituri la bugetul local; descentralizarea contribuie la cresterea eficientei activitatilor publice prin urmarirea corelatiei dintre actiunile locale si cheltuielile necesare. În masura in care o administratie locala beneficiaza de sume si transferuri de la administratia centrala, depinde de aceasta si are, deci, o capacitate redusa de adoptare a deciziilor, referitoare la furnizarea de servicii publice cetatenilor.

Procesul de descentralizare bugetara, privind acordarea unor venituri din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, vizeaza repartizarea, in termen de 5 zile lucratoare de la sfarsitul lunii in care s-a incasat impozitul, din impozitul pe venit datorat statului lunar de catre unitatile platitoare, a unei cote de 36% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale in raza carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, de 10% la bugetul propriu al judetului respectiv si de 17% intr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului. În cazul municipiului Bucuresti, cota din impozitul pe venit este de 63% si se repartizeaza astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, 36,5% la bugetul propriu si 8,5% in contul distinct, deschis pe seama Consiliului General al municipiului Bucuresti, in scopul echilibrarii bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului. Aceste cote pot fi insa modificate anual, sau in situatii deosebite.

Concluzionand, gradul de autonomie al unei unitati administrativ-teritoriale rezulta deci, din urmatoarele:

independenta deplina sau partiala in constituirea veniturilor prin competenta



de a introduce impozite si taxe locale;

competenta atribuita pentru contractarea si gestionarea imprumuturilor;

asigurarea echilibrului bugetar si respectiv, gestionarea excedentului sau deficitului anual;

raporturile de independenta fata de organele administrative superioare.

Procesul bugetar la nivelul colectivitatilor locale din Romania comporta in ordine cronologica urmatoarele proceduri si etape: [11]

a)                           Ordonatorii principali de credite (primarii comunelor, oraselor si municipiilor, precum si presedintii consiliilor judetene) elaboreaza si prezinta proiectele de bugete echilibrate la Directiile Judetene ale Finantelor Publice, pana la 1 iulie a fiecarui an; acestea depun proiectele de bugete elaborate pana cel tarziu la 15 iulie a fiecarui an la Ministerul Finantelor Publice.

b)                           În curs de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finantelor Publice comunica Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, limitele aprobate ale sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, transferurile consolidabile, precum si criteriile de repartizare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale.

c)                           Consiliile Judetene si Consiliul General al municipiului Bucuresti, repartizeaza in termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, in vederea definitivarii proiectelor bugetare de catre ordonatorii principali de credite.

d)                           În termen de 15 zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, pe baza veniturilor proprii si a sumelor defalcate primite, ordonatorii principali de credite definitiveaza proiectul de buget.

e)                           Competenta de aprobare revine, conform Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, consiliilor locale, consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz. Înainte de aprobare, proiectele se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile se supun aprobarii. Proiectul bugetului local este insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz, precum si de contestatiile depuse de catre locuitori, in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii lui. Aprobarea se face in maximum 10 zile de la supunere sau 45 de la publicarea legii bugetului de stat si presupune:

a.            rezolvarea eventualelor contestatii;

b.                   votarea pe capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, precum si pe anexe;

c.            adoptarea proiectului de buget in ansamblul sau.

În cazul in care proiectele bugetelor locale nu primesc aprobarea consiliilor locale, judetene sau Consiliului General al municipiului Bucuresti, in termenele prevazute, D.J.F.P. dispun sistarea alimentarii acestora cu sume defalcate sau transferuri consolidabile de la bugetul de stat, efectuarea de plati urmand a se face in limita veniturilor proprii incasate.

În termen de 5 zile, anual, se depun la Directiile Judetene ale Finantelor Publice proiectele de buget aprobate.

Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat intocmesc si

depun bugetele locale pe ansamblul fiecarui judet si pe celelalte subdiviziuni si al municipiului Bucuresti impreuna cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor, pe structura clasificatiei bugetare, la Ministerul Finantelor Publice.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor se efectueaza conform

termenelor legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor, astfel:

o      Ministerul Finantelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale

bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de catre Directiile Judetene ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat; sumele astfel aprobate se repartizeaza pe unitati administrativ-teritoriale de catre Directiile Judetene ale Finantelor Publice.

o      ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si

bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevazute la subpunctul anterior.



i)            Repartizarea creditelor bugetare de catre ordonatorii principali pe institutii proprii si

subordonate.

j)            Angajarea si efectuarea cheltuielilor din credite bugetare prevazute in bugetul local,

cu respectarea dispozitiilor legale.

k)                  Pe parcursul exercitiului bugetar, autoritatile administratiei locale pot aproba

rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

l)            Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale

trezoreriei statului, prin evidentierea in conturi distincte a veniturilor si cheltuielilor, a altor operatiuni financiare, a veniturilor si cheltuielilor extrabugetare ale institutiilor, pe categorii de resurse. Ordonatorii principali de credite intocmesc trimestrial dari de seama contabile asupra executiei bugetare, pe care le depun la Directiile Judetene ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, iar acestea dupa centralizare, la Ministerul Finantelor Publice.

m)        Întocmirea pana la 31 mai a anului urmator a contului anual de executie a bugetelor locale de catre ordonatorii principali de credite, care se inainteaza spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

n)                  Rezultatul executiei bugetare, sub forma excedentului sau deficitului.



Legea administratiei publice locale , nr. 215 din 23 aprilie 2001, capitolul I, sectiunea I, art. 2, al. 1

Legea administratiei publice locale , nr. 215 din 23 aprilie 2001, capitolul I, sectiunea I, art. 3, al. 1

Filip, Gheorghe & Onofrei, Mihaela, Administratie publica, Editura Fundatiei "Gheorghe Zane", Iasi, 1999, pag. 110

Legea administratiei publice locale , nr. 215 din 23 aprilie 2001, capitolul I, sectiunea I, art. 4, al. 1

Carta europeana a autonomiei locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985, art. 3-4 , www.apaps.ro

Legea administratiei publice locale , nr. 215 din 23 aprilie 2001, capitolul I, sectiunea I, art. 7, al. 3

Voinea , Gheorghe , Finante locale , Editura Junimea, Iasi, 2001, pag. 29

Vacarel , Iulian si coautori , Finante publice , editia a-IV-a , E.D.P. , Bucuresti , 2003, pag. 573

Mosteanu, Tatiana, Buget si trezorerie publica, Editura Du Style, Bucuresti, 2000, pag. 109

O.U.G. nr. 45 din anul 2003 privind finantele publice locale, articolul 28, al. 1-5

O.U.G. nr. 45 din anul 2003, privind finantele publice locale, articolele 33-35

O.U.G. nr. 45 din anul 2003, privind finantele publice locale, articolul 35, alineatele 3-4

O.U.G. nr. 45 din anul 2003, privind finantele publice locale, articolul 35, alineatele 5-6





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



});

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1957
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved