Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AdministratieDrept


Curtea Constitutionala a Romaniei

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Etica in politica
Impactul miscarilor politice
Notiunea de stat
Valoarea si importanta relatiilor publice
Functionarii publici si politicienii in procesul decizional
Obiectivele si „tintele” relatiilor publice
Votul forma rationala de participare la viata politica
LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001 Legea administratiei publice locale
Principii de baza ale relatiilor publice
Modele dezvoltate in relatia politica-administratie publica

TERMENI importanti pentru acest document

curtea constitutionala hotarari din 16012014 : curtea constitutionala atributii consiliul de administratie regie aeronautica :

Curtea Constitutionala a Romaniei

Controlul constitutionalitatii in Romania

In Romania, controlul constitutionalitatii isi gaseste reglementarea in art. 142-147 din Constitutie, precum si in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu modificarile din anul 1997. in dezvoltarea dispozitiilor constitutionale si legale, Curtea Constitutionala si-a adoptat Regulamentul de organizare si functionare. Dispozitii privind competenta Curtii Constitutionale mai sunt si in alte legi, ca de exemplu in Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

Caracterizarea Curtii Constitutionale

Constitutia Romaniei incredinteaza controlul constitutionalitatii unei autoritati publice denumite Curtea Constitutionala. Aceasta este formata din 9 judecatori numiti pentru o durata de 9 ani, fara posibilitate de prelungire sau reinnoire a mandatului, trei de catre Camera Deputatilor, trei de catre Senat, trei de catre Presedintele Romaniei. Presedintele Curtii Constitutionale este ales, dintre judecatorii Curtii, de catre acestia, prin vot secret, pentru o durata de 3 ani.

Membrii Curtii Constitutionale, se reinnoiesc, la fiecare 3 ani cu cate o treime, procedeu ce permite imbinarea experientei si continuitatii cu noile tendinte.

Conditiile constitutionale pentru a putea candida la functia de judecator al Curtii Constitutionale sunt urmatoarele: pregatire juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul superior juridic, in activitatea lor judecatorii sunt independenti si sunt inamovibili pe durata mandatului. Ei nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor. De asemenea, judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala ori contraventionala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz, si la cererea Procurorului General.

Trebuie observat ca activitatea Curtii Constitutionale nu priveste numai controlul constitutionalitatii legilor, ci cuprinde si alte domenii, desigur in stransa legatura cu aplicarea si respectarea Constitutiei.

De aceea avand in vedere complexitatea si natura atributiilor Curtii Constitutionale, precum si procedurile potrivit carora isi realizeaza aceste atributii ea poate fi considerata o autoritate publica politico-jurisdictionala. Caracterul politic rezulta din modul de desemnare a membrilor Curtii Constitutionale, precum si din natura unor atributii, caracterul jurisdictional rezultand din principiile de organizare si functionare (independenta si inamovibilitatea judecatorilor), precum si din alte atributii si proceduri. Caracterizarea Curtii Constitutionale rezulta din dispozitiile art. 142 alin. (1) din Constitutie, care arata ca ea este garantul suprem al Constitutiei. Trebuie avute in vedere si dispozitiile legale potrivit carora aceasta este unica autoritate jurisdictionala constitutionala din Romania si este independenta fata de orice alta autoritate publica, iar competenta sa nu poate fi contestata de nici o autoritate publica.

Actele supuse controlului de constitutionalitate

Examinand dispozitiile constitutionale vom observa ca intra in sfera controlului de constitutionalitate urmatoarele acte: legile ca acte juridice ale Parlamentului; tratatele sau alte acorduri internationale; initiativele de revizuire a Constitutiei; regulamentele Parlamentului; ordonantele guvernului; initiativele legislative populare.

1. Legile

Cat priveste legile se disting doua situatii exprimate printr-un control prealabil si printr-un control posterior.

Controlul prealabil (a priori) se exercita asupra legilor votate de catre Parlament, dar inaintea promulgarii lor de catre Presedintele Romaniei. Curtea Constitutionala poate proceda la control dar numai la sesizarea uneia dintre autoritatile publice prevazute de catre Constitutie si anume: Presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere, Guvernul, inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori. Ca atare este exclus controlul din oficiu.

Cea de a doua situatie priveste controlul posterior (a posteriori) al  constitutionalitatii legilor (adica legile intrate in vigoare). Acest control se realizeaza pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.

2. Tratatele sau alte acorduri internationale

Atributie adaugata competentei Curtii Constitutionale prin revizuirea Constitutiei din 2003, verificarea constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale trebuie corelata cu prevederea art. 11 alin. (3), si ea noua, prin care se dispune ratificarea unui tratat international ce ar cuprinde dispozitii contrare Constitutiei numai dupa revizuirea acesteia din urma. Aceasta inseamna ca in cadrul procedurii de ratificare a tratatelor sau altor acorduri internationale o etapa obligatorie este verificarea conformitatii acestora cu prevederile constitutionale anterior aprobarii acestora de catre Parlament. Aceasta verificare nu se exercita de Curtea Constitutionala din oficiu, ci numai la sesizarea unor subiecte de drept limitativ enumerate de litera b) a art. 146, anume unul din presedintii celor doua Camere sau un numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, in cazul in care se constata o contrarietate intre dispozitiile tratatului sau acordului international si cele ale legii fundamentale pentru ca ratificarea sa fie posibila este necesara mai intai revizuirea Constitutiei.

3. Initiativa de revizuire a Constitutiei

In limitele precizate prin art. 150 si art. 152 din Constitutia revizuita,  legile constitutionale formeaza obiectul singurei atributii exercitate de Curtea Constitutionala din oficiu.

4. Regulamentele Parlamentului

Sunt si ele supuse controlului de constitutionalitate. Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului se poate efectua numai la sesizarea unuia din presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Fata de procedura de adoptare a regulamentelor Parlamentului si deci de posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale, urmeaza sa constatam ca aici suntem in prezenta unui control posterior (sanctionator).

5. Ordonantele Guvernului

Potrivit art. 115 din Constitutie, Guvernul poate emite ordonante. Aceste ordonante contin de fapt norme cu putere de lege, institutia ca atare, fiind cunoscuta in teorie si legislatie ca delegare legislativa. Asa stand lucrurile, este firesc ca si ordonantele sa fie supuse controlului de constitutionalitate, aceasta realizandu-se insa prin procedeul exceptiei de neconstitutionalitate.

6. Initiativele legislative populare

Asa cum am explicat la procedura de elaborare a legii, initiativa legislativa pot avea si cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, cu respectarea, desigur, a unor reguli constitutionale. Verificarea respectarii acestor reguli constitutionale in cazul initiativei legislative populare revine Curtii Constitutionale.

Alte atributii ale Curtii Constitutionale

In afara controlului constitutionalitatii unor acte normative Curtii Constitutionale ii revin si alte atributii prin care este imputernicita a se pronunta asupra constitutionalitatii unor actiuni sau masuri intreprinse de catre unele autoritati publice situate la inalte nivele statale.

1. Atributia de a veghea Ia respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si de confirmare a rezultatelor sufragiului

In exercitarea acestei atributii Curtea Constitutionala: inregistreaza cate un exemplar al propunerilor de candidatura; solutioneaza contestatiile, rezolva contestatiile impotriva solutiilor date de catre birourile electorale de circumscriptie in legatura cu impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice, ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala; primeste procesele-verbale privind rezultatele alegerilor prezidentiale si documentatia respectiva si valideaza sau anuleaza aceste alegeri; publica rezultatul alegerilor prezidentiale in presa si in Monitorul Oficial; prezinta Parlamentului un exemplar din actul de validare a alegerii Presedintelui in vederea depunerii juramantului etc.

2. Constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunicarea celor constatate Parlamentului si Guvernului

3. Avizarea propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei

4. Atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si de a confirma rezultatele acestuia

5. Rezolvarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

6. Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

Revizuirea Constitutiei din cursul anului 2003 a adaugat competentei Curtii Constitutionale si aceasta atributie care priveste toate autoritatile publice de la nivel central prin care se realizeaza puterea legiuitoare, cea executiva si cea judecatoreasca, dar se limiteaza doar la conflictele juridice de natura constitutionala, neincluzandu-le si pe cele de natura politica sau pe cele care nu sunt de rang constitutional. Atributia se exercita doar la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

7. Alte atributii

Prin revizuirea legii fundamentale enumerarea atributiilor constitutionale ale acestei jurisdictii s-a transformat din limitativa in enumerativa, adau-gandu-se posibilitatea ca prin legea organica a Curtii Constitutionale sa fie prevazute si alte competente decat cele expres mentionate in textul constitutional. Aceasta modalitate de reglementare permite o mai mare flexibilitate a legii fundamentale, prin aceea ca, in cazul in care ar fi necesara o eventuala adaptare a reglementarii la realitatea sociala in permanenta schimbare, acest lucru nu ar mai necesita o revizuire a Constitutiei, ci s-ar putea realiza prin modificarea legii organice a Curtii. Cu toate acestea, interventia liberului arbitru al legiuitorului constituant intr-un domeniu ce tine exclusiv de competenta puterii constituante, in ultima instanta garantul independentei jurisdictiei constitutionale, poate ridica unele semne de intrebare.

Procedura in fata Curtii Constitutionale

Controlul constitutionalitatii actelor normative aratate si exercitarea celorlalte atributii prezentate aici se realizeaza potrivit unor proceduri stabilite pe larg in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu modificarile ulterioare.

Potrivit art. 16 din sus-mentionata lege procedura jurisdictionala se completeaza cu regulile procedurii civile in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale, compatibilitatea hotarandu-se exclusiv de catre Curte. Regulile procedurale cuprind indeosebi sesizarea Curtii Constitutionale, operatiunile premergatoare sedintelor, examinarea si deliberarea, comunicarea actelor Curtii.

Cateva reguli generale trebuie mentionate si anume: sesizarea Curtii Constitutionale se face numai in scris si motivat; plenul Curtii Constitutionale este legal constituit numai daca sunt prezenti cel putin doua treimi din numarul judecatorilor; actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor; sedintele Curtii sunt publice, in afara de cazul in care, din motive intemeiate, Curtea hotaraste sedinta secreta; partile au acces la lucrarile dosarului; autoritatile publice, institutiile, regiile autonome, societatile comerciale si orice alte organizatii au obligatia sa comunice Curtii, la cererea acesteia, informatiile, documentele si datele pe care le detin; cererile adresate Curtii sunt scutite de taxa de timbru.

1. Denumirea actelor Curtii Constitutionale

Aceasta problema poate suscita multe discutii fata de terminologia nuantata utilizata atat in Constitutie, cat si in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Daca examinam art. 146 din Constitutie unde sunt stabilite atributiile Curtii Constitutionale, vom observa ca aceasta: se pronunta [lit. a), b) si c)], hotaraste [lit. d) si k)], solutioneaza [lit. e)], vegheaza [lit. f) si i)], constata [lit. g)], da aviz [lit. h)], verifica [lit. j)]. Indiferent de diversitatea acestor activitati, considerate intr-o viziune generala, toate inseamna sau presupun control de constitutionalitate, care se realizeaza prin acte juridice. Constitutia nominalizeaza doua acte juridice si anume decizia si avizul consultativ. Fata de realitatea ca avizul consultativ intervine numai in situatia expres si limitativ prevazute de art. 144 lit. h) din Constitutie (la propunerea de suspendare din functie) s-ar putea interpreta ca toate celelalte acte juridice ale Curtii Constitutionale imbraca forma deciziilor. Mai mult, intr-o interpretare restrictiva a dispozitiilor constitutionale ale art. 147 alin. (4), s-ar parea ca numai deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii.

Dupa ce stabileste ca actele Curtii Constitutionale sunt deciziile, hotararile si avizele, dezvoltand dispozitiile constitutionale, Legea nr. 47/1992 arata si care este actul prin care se procedeaza la exercitarea atributiilor.

Astfel, Curtea Constitutionala procedeaza prin emiterea de decizii atunci cand se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, tratatelor sau altor acorduri internationale, initiativelor de revizuire a Constitutiei, ordonantelor, precum si cand solutioneaza contestatiile care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. Curtea Constitutionala procedeaza prin emiterea de hotarari in cazurile in care vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului, constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei, verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni sau solutioneaza conflicte juridice de natura constitutionala, in fine, Curtea Constitutionala procedeaza prin emiterea de avize consultative in cazul propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.

Trebuie, de asemenea, adaugat ca deciziile si hotararile se pronunta in numele legii.

Ca atare, in afara de decizii si avize Curtea Constitutionala mai emite si hotarari. Solutia Legii nr. 47/1992 nu poate ramane sub acest aspect in afara discutiei si criticii pentru ca adauga la Constitutie. Desigur exced acestei prelegeri universitare discutiile pe teme de rigurozitate juridica si, ca atare, aici doar semnalam aceste aspecte.

Autoritatea judecatoreasca

Terminologie si notiuni

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este cea judecatoreasca.

Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei veritabile insemnand arbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare potrivit constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie (o putere, o autoritate) care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate.

Aceasta functie a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investita cu puteri statale care-i dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala.

Specificul activitatii jurisdictionale

Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica, dar nu creeaza drept. El aplica dreptul creat de catre parlament, ci nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-i de acord cu ea, din diferite motive reale sau pur sentimentale, stiut fiind ca dura lexsedlex. Va trebui sa observam ca insasi competenta instantelor judecatoresti (autoritatii jurisdictionale) este stabilita prin constitutie si legi. Justitia (in general, activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare a litigiilor, in litera si spiritul constitutiei si legilor, obiceiului, conventiilor si contractelor. Judecatorul care infaptuieste justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii, victimele, cauzalitatea, raspunderea si responsabilii.

1. Principiile fundamentale potrivit carora se realizeaza justitia

Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale, in cadrul acestor exigente se enumera in general urmatoarele: legalitatea; buna administrare a justitiei; accesul la un tribunal; garantia unui proces echitabil; publicitatea procesului; impartialitatea judecatorului; proportionalitatea in stabilirea sanctiunilor etc.

1. Principiul legalitatii

Este un principiu ce in mod firesc exccde justitiei, fiind de esenta statului de drept. Are insa o evidenta aplicabilitate in domeniul justitiei si anume sub doua mari aspecte; legalitatea instantelor judecatoresti si, respectiv legalitatea infractiunilor si a pedepselor. Cat priveste primul aspect, vom retine ca pot indeplini functii jurisdictionale numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc asemenea calitati. De asemenea, instantele judecatoresti (jurisdictionale) pot rezolva procese numai in limita competentei conferite de lege. in fine, procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta de lege.

Sub cel de al doilea aspect, vom observa ca nu exista infractiune decat daca este prevazuta de lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege.

Principiul legalitatii, cu aplicatiunea sa specifica la justitie este consacrat prin art. 124 din Constitutia Romaniei.

2. Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti

Este un principiu fundamental care valorifica si in acest domeniu marele principiu al egalitatii in drepturi a cetatenilor. Constitutia Romaniei revizuita a adaugat o noua dimensiune acestui principiu, stabilind ca justitia este nu doar unica si egala, ci si impartiala, [a se vedea art. 124 alin. (2)]

De asemenea, acest principiu presupune folosirea in spete similare a acelorasi reguli procedurale si acordarea drepturilor procesuale, in mod egal, tuturor participantilor.

3. Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie

Procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea pieselor dosarului si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. De aceea Ii se asigura traducerea printr-un interpret. Constitutia Romaniei contine mai multe dispozitii in acest sens, ele fiind imbogatite prin revizuirea ce a avut loc in cursul anului 2003.

Astfel, art. 128 alin. (1) stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana, pentru ca urmatoarele doua alineate sa stabileasca in ce cazuri si conditii se poate utiliza limba materna in justitie. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale vor avea dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor judecatoresti, in conditiile ce vor fi stabilite printr-o lege organica. Modalitatile concrete de realizare a acestui drept special al acestor subiecte de drept vor fi astfel reglementate incat sa nu impiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati. Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret, in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.

4. Dreptul la aparare

Este nu numai un drept fundamental cetatenesc, ci si un principiu fundamcntal al justitiei.

5. Prezumtia de nevinovatie

Este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. Este una din cele mai puternice garantii ale demnitatii si libertatii umane. Este principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala. Este prevazut explicit in art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei.

6. Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii

Este unul din principiile constitutionale ale justitiei. Potrivit acestui principiu, in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale. Ca atare, in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de ordine, instructiuni, indicatii, sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa o dea.

Independenta judecatorului, de altfel independenta justitiei, tine de chiar separatia/echilibrul puterilor in stat, vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictionale.

Constitutia Romaniei prin art. 124 alin. (3) stabileste ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Inamovibilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului, fiind o masura de protectie a acestuia. Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate fi nici revocat, nici retrogradat, nici transferat pe un post echivalent, nici avansat fara consimtamantul sau. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de orice revocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura jurisdictionala.

Constitutia Romaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la inamovibilitatea judecatorilor. Din examinarea acestor dispozitii rezulta ca judecatorii sunt inamovibili, dar in conditiile legii. [art. 125 alin. (1)] Inamovibilitatea nu priveste insa judecatorii stagiari, ci numai pe cei numiti de Presedintele Romaniei. Ori judecatorii stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. Dar in legatura cu acestia, legea de organizare judecatoreasca, arata ca se bucura de stabilitate, ca si procurorii.

O precizare este de asemenea pertinenta si anume ca inamovibilitatea priveste numai calitatea de judecator si nu functiile de conducere judecatoreasca.

Cat priveste avansarea magistratilor, pentru a nu depinde de executiv, trebuie avute in vedere doua reguli si anume; ea sa revina numai corpului magistratilor (de exemplu, Consiliului Superior al Magistraturii); limitarea treptelor (gradelor) si consecintelor avansarii, in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera, in acest sens Constitutia Romaniei, prin art. 125 alin. (2) prevede ca promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi propuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice. Pentru a nu crea prin avansare situatii nedorite se practica si avansarea pe Ioc. Astfel, legea de organizare judecatoreasca, prin art. 78, dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtamantul acestora, adauga ca magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati, dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul, pot fi avansati pe loc.

Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il are controlul hotararilor judecatoresti. Acest control trebuie efectuat numai de instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale. Astfel realizate lucrurile se poate vorbi de independenta justitiei in fata legislativului si a executivului.

2. Organele judecatoresti

Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti, denumite si instante judecatoresti. Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii, tribunale, curti de apel si curti supreme etc. Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt stabilite prin lege.

Constitutia Romaniei, sub titlul VI denumit Autoritatea judecatoreasca, reglementeaza, in ordine, instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Nu trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza in puterea judecatoreasca, in aceasta putere intra numai instantele judecatoresti.

Instantele judecatoresti sunt, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Constitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare. Asa cum am mai precizat este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Iar Legea de organizare judecatoreasca (nr. 92 din 4 august 1992, cu modificarile ulterioare) prin art. 10 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile, tribunalele, curtile de apel, inalta Curte de Casatie si Justitie. Consti­tutia revizuita a precizat si ca prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu participarea unor persoane din afara magistraturii. De asemenea, in limitele stabilite prin lege functioneaza si tribunalele militare. Compunerea inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile sale de functionare vor fi reglementate printr-o lege organica [art. 126 alin. (4)].

Ministerul Public cuprinde procurorii, constituiti in pachete, care in mod generic intra in categoria magistratilor. Ei lucreaza sub autoritatea ministrului justitiei. Rolul Ministerului Public este de a reprezenta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului Public sunt: legalitatea, impartialitatea, controlul ierarhic.

Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste functia de garant al independentei justitiei. Aceasta autoritate a fost creata in vederea exercitarii a doua functii expres enumerate in textul constitutional si anume: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptie celor stagiari; b) este colegiul de disciplina al judecatorilor si procurorilor, in conditiile stabilite prin legea sa organica. Articolul 134 alin. (4) din legea fundamentala lasa la latitudinea legiuitorului organic stabilirea si a altor competente in sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, numai in masura in care prin acestea s-ar realiza rolul sau fundamental, acela de garant la independentei justitiei.

Constitutia revizuita a prevazut o structura complexa pentru aceasta autoritate, care este formata din 19 membri, desemnati pentru un mandat de 6 ani, dupa cum urmeaza: 14 alesi de adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; ministrul justitiei, presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit dintre cei 14 magistrati desemnati in adunarile generale ale magistratilor.

In cazul in care Presedintele Romaniei participa la sedintele Consiliului Superior al Magistraturii el le si prezideaza.

Consiliul Superior al Magistraturii adopta hotarari definitive si irevocabile prin vot secret. O singura exceptie se stabileste de la caracterul definitiv al hotararilor, anume situatia prevazuta la art. 134 alin. (2) din Constitutia revizuita, atunci cand acesta isi indeplineste rolul de instanta de judecata a judecatorilor si procurorilor; in materie disciplinara inalta Curte de Casatie si Justitie indeplineste rolul de instanta de recurs.

Nu poate fi in afara explicatiilor Ministerul Justitiei, care are un rol aparte in administrarea Justitiei. Potrivit dispozitiilor legale prin care este organizat el „este organul administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei Justitiei, al executarii pedepselor penale, precum si cu privire la activitatea Ministerului Public, asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al Justitiei pe baza strictei aplicari a legii, corespunzator principiilor democratice ale statului de drept'.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 268
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved