Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AdministratieDrept


Metodele in administratia publica

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic


Metodele in administratia publica

 

1.Notiunea de metoda


 

Metoda este un ansamblu sistematizat de actiuni constiente, de procedee in vederea realizarii unui scop .Metoda presupune un mod organizat de gandire si de lucru pentru obtinerea de rezultate maxime cu un minim de efort. In administratia publica in afara unor metode care se regasesc si in alte forme de activitate statala se aplica o serie de metode specifice

In functie de obiectivle urmarite metodele aplicate in administratia publica se pot grupa in mai multe categorii:

a)metode de organizare si functionare;

b)metode de cercetare

2.Metode de organizare si functionare

 

Fiecarui organ al administratiei publice ii revin sarcini concrete pe care trebuie sa le indeplineasca intocmai.

Este necesar ca intreaga munca administrativa sa se deruleze in mod stiintific organizat, chezasie a succesului in activitatea administrativa.O actiune fara un plan judicios se desfasoara anarhic, dezorganizat, nu poate duce la realizarea obiectivului propus. Administratia isi poate infaptui misiunea sa sociala numai prin actiuni organizate stiintific in cadrul unui plan de activitate bine fundamentat.

2.1.Organizarea sedintelor

Intrucat deciziile administrative intr-un numar mare de cazuri sunt adoptate in cadrul unui colectiv, o deosebita importanta prezinta metodele de organizare a sedintelor .

De la inceput, trebuie subliniata o idee deosebit de pretioasa in activitatea administratiei , anume necesitatea unei judicioase stabiliri nu numai a duratei sedintei, a problemelor de discutat si rezolvat dar si a numarului de sedinte.

Necesitatea despre care mentionam mai inainte se constituie ca o concluzie desprinsa din analiza activitatii organelor administratiei publice.

S-a  constat astfel ca nu de putine ori persoanele din administratie mai ales cele care detin functii de conducere isi consuma o parte insemnata din timpul de lucru participand la diferite sedinte fapt care le impiedica sa-si indeplineasca obligatiile curente de serviciu.

Trebuie sa se actioneze in asa fel incat problemele unitatii respective sa fie solutionate intr-un numar cat mai mic de sedinte , fiecare de o durata cat mai scurta.

Dimpotriva numarul mare de sedinte, prelungite in timp,ar putea fi socotite ca o dovada ca activitatea unitatii respecticve se desfasoara intr-un mod defectuos deoarece au aparut o multitudine de probleme care au necesitat convocarea sedintelor in cauza.

Numarul si durata sedintelor trebuie sa fie rationale, sedintele trebuie sa fie judicios si temeinic organizate. Convocarea unor sedinte formale numai spre a se crea aparenta unei bune activitati a unui asa-zis contact permanent cu situatiile concrete , nu numai ca nu contribuie cu nimic la desfasurarea activitatii in conditii superioare, ci dimpotriva constituie o frana in activitatea organului respectiv.

Totodata tematica sedintelor trebuie anuntata din timp pentru ca participantii sa poata lua cunostinta de problemele ce urmeaza a fi dezbatute spre a se pronunta asupra lor in cunostinta de cauza si dupa o prealabila si suficienta reflectie.

La sedinta vor fi convocate in primul rand persoanele direct implicate in problemele asupra carora se va decide iar daca acestea prezinta si unele aspecte tehnice vor fi invitati si specialisti in acele probleme care sa poata prezenta astfel un punct de vedere complet.

Invitarea unor persoane care nu pot sa contribuie cu nimic la solutionarea chestiunilor in discutie numai din dorinta de a se intruni un anumit numar de participanti nu prezinta nici un fel de utilitate pentru acea sedinta.In cazul in care vor fi adoptate anumite hotarari este necesara participarea la sedinta a persoanelor imputernicite sa adopte hotararile in cauza.

Luarile de cuvant trebuie sa fie scurte , concisem la obiect, in caz contrar ele nu contribuie cu nimic la buna desfasurare a sedintei: dimpotriva, interventiile lungi cu adaosuri inutile devin neinteresante , chiar plicticoase, nu mai sunt ascultate, si chiar daca ar contine si observatii utile acestea risca sa se piarda in noianul de cuvinte si fraze de prisos.In orice caz, nu trebuie sa se repete ce s-a mai spus deoarece acest procedeu duce la pierderea timpului si la prelungirea sedintei.

Cu cat mai temeinica si mai convingatoare va fi argumentarea diferitelor opinii cu atat acestea vor reusi sa se impuna in adoptarea unei decizii.

Este necesara evitarea discutarii in cadrul sedintei a unui numar mare de probleme intrucat exista riscul solutionarii lor superficiale.Totodata aceeasi problema nu trebuie analizata in sedintele mai multor organe deoarece se pot adopta hotarari contradictorii.

Hotararile odata adoptate, vor fi aduse la cunostinta colectivului din unitatea respectiva si executate.Fara traducerea lor in viata intreaga activitate depusa in cadrul sedintei devine inutila, se iroseste.

2.2 Experienta in munca

O anumita influenta asupra rezultatelor activitatii personalului administratiei publice o exercita experienta in munca, infaptuirea o perioada indelungata de timp a acelorasi operatii sau a unora foarte apropiate in ceea ce priveste particularitatile lor.

Experienta imprima muncii o oarecare indemanare, abilitate ceea ce asigura indeplinirea cu rapiditate si in conditii de calitate superioara a sarcinilor.

Infaptuirea permanenta a acelorasi operatii poate avea insa si efecte negative , in momentul in care intervi rutina , comoditatea, lucrarile fiind executate in mod mecanic, fara nici un fel de interes si efort intelectual.

Rutina atrage psivitatea elimina nu numai dorinta imbunatatirii muncii, introducerii unor modalitati noi, superioare de indeplinire a serviciului, ci genereaza chiar o atitudine refractara fara inovatii, tendinte de a inabusi orice fel de modificare in activitatea desfasurata in trecut.

Un personal rutinier nu poate sau nu vrea sa observe ori sa recunoasca propriile greseli, respinge categoric orice incercare de critica la adresa sa.

Rutina are efecte cu atat mai grave cu cat cel care este afectat de ea ocupa o fnctie mai inalta .Acesta incepe sa manifeste un spirit autoritar, discretionar,tendinta tot mai puternica de a se rezolva toate problemele potrivit numai hotararilor sale sau de a solutiona sngur orice problema , chiar de a persecuta pe subalternii sai care se fac remarcati prin promovarea noului.

Combaterea ferma a oricaror manifestari de rutina trebuie sa se inscrie printre preocuparile permanente ale administratiei publice , fiind necesare masuri pentru eliminarea totala a rutinei din activitatea personalului administratiei publice.



2.3.Organizarea muncii si odihnei

Munca si odihna personalului exercita o puternica influenta asupra desfasurarii activitatii in administratia publica

O judicioasa organizare a muncii are triplu efect:

1.sporirea eficientei activitatii administrative;

2.diminuarea efortului;

3.stabilirea unei concordante depline intre numarul personalului si volumul si complexitatea sarcinilor, cu alte cuvinte, rationalizarea personalului.

O importanta problema privind organizarea muncii priveste durata si intensitatea acesteia.

Orice activitate desfasurata fara intrerupere un timp mai indelungat mai ales in conditii de concentrare nervoasa are drept consecinta o puternica stare de oboseala ceea ce duce in mod direct la scaderea capacitatii de munca deci a eficientei acelei activitati.

Momentele de odihna la intervale determinate pe crieterii stiintifice reconforteaza organismul , contribuie la obtinerea de rezultate superioare.

Stabilirea unui raport optim intre consumul efectiv de energie si perioada de odihna determinata , printre alti factori eficienta muncii.

Pentru a se putea preintampina aparitia oboselii exagerate si premature a personalului administratiei este necesar in primul rand sa fie cunoscute cauzele care o provoaca pentru ca in functie de ele sa se adopte masurile corespunzatoare pentru eliminarea sau daca nu este posibil cel putin diminuarea acestora.De pilda, zgomotul puternic contribuie la aparitia starii de oboseala.Dar surprimarea acestuia nu este intotdeauna posibila cum este cazul incaperilor unde functioneaza razboaie de tesut.Se impune insa, intr-o astfel de situatie, sa se incerce gasirea unor solutii care sa diminueaza cel putin acest zgomot.

Printre cauzele care provoaca starea de oboseala pot fi mentionate:

1.monotonia si lipsa de interes pentru activitatea prestata;

2.conditiile in care se desfasoara activitatea printre care organizarea nerationala a spatiului in sensul supraincarcarii acestuia, utilizarea unui mobilier sau utilaj neadecvat, surse de iluminat defectuase;

3.particularitatile activitatii desfasurate carcaterizate de exemplu,printr-o accentuata incordare nervoasa cum sunt activitatile de la ghiseu, in care contacul cu publicul genereaza anumite divergente sau conducerea de la tabloul de comanda a unor procese tehnologice complicate si de mare raspundere etc.

Pentru evitarea starii premature de oboseala un rol important revine climatului in care se desfasoara activitatea relatiilor dintre membrii colectivului .O atmosfera sociala destinsa de intelegere,respect reciproc, bunavointa si intrajutorare, relatiile amicale exercita o influenta pozitiva asupra starii psihice a personalului cu efecte favorabile asupra muncii acestuia.Intr-un astfel de climatactivitatea se desfasoara placut fapt care contribuie la obtinerea unor rezultate superioare.

Pentru eliminarea rutinei, a monotoniei si a lipse de interes fata de munca prestata , o masura care poate da bune rezultate este rotatia personalului.Masura mentionata trebuie aplicata cu mult discernamant la intervale de timp judicios stabilite si in locuri de munca care sa nu solicite un efort prea mare de acomodare, deoarece acest fapt poate avea efecte negative atat asupra rezultatelor activitatii, a eficientei muncii cat si asupra starii psihice a persoanei respective.

O anumita influenta asupra activitatii administrative o poate exercita modul in care este organizata nu numai munca, ci si odihna personalului, timpul acestuia din afara orelor de serviciu.

Modul de percepere a timpului liber este determinat de specificul muncii.Astfel pentru cei care desfasoara o activitate caracterizata printr-un efort fizic este recomandabil ca timpul liber sa nu mai necesite noi eforturi fizice.Se recomanda deci o odihna pasiva in care preocuparea sa se indrepte spre lectura , vizionarea de spectacole, perioade de somn prelungite etc.

Pentru persoanele care desfasoara activitati de birou, necesitand eforturi intelectuale care duc o viata sedentara, se recomanda ca in timpul liber activitatea sa se desfasoare pe cat posibil in aer liber, prin practicarea de sporturi, plimbari pe jos prelungite.

O influenta asupra starii de oboseala deci si asupra rezultatelor activitatii exercita si distanta de la domiciliu la locul de munca.

Este de dorit ca aceasta distanta sa fie cat mai mica spre a se evita deplasarile cu mijloace de transport in comun.Aglomeratia aproape inevitabilele conflicte provocate de aceasta constituie factori generatori de stari nervoase, de natura sa afecteze intr-o oarecare masura capacitatea de munca, calmul necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii corespunzatoare.

La o analiza generala asupra intregii activitati administrative se poate ajunge la concluzia ca in conditiile unei administratii moderne ale progresului tehnic exista toate conditiile ca orice cauza generatoare de oboseala excesiva si prematura sa poata fi eliminata prin adoptarea oportuna a masurilor care se impun printr-o organizare judicioasa, rationala a desfasurarii muncii.

3.Metode de cercetare

 

Perfectionarea continua a organizarii si functionarii administratiei publice necesita o neincetata observare, investigare a activitatii aparatului administrativ.

Evolutia rapida a societatii contemporane impune ca fiecare unitate din administratia publica sa se adapteze noilor conditii pentru a putea servi cat mai bine cerintele prezente si de viitor ale societatii.

Experienta administratiei publice din diferite astate a demonstrat necesitatea studierii temeinice a tuturor aspectelor activitatii administrative, a consecintelor masurilor privind reorganizarea administratiei. Neluarea in considerare a acestora a determinat esecul multor incercari  de reorganizare a administratiei.

Pentru a se putea adopta cele mai adecvate masuri privind perfectionarea administratiei sunt utilizate mai multe metode pe baza carora se pune un diagnostic exact in unitatile administrative cercetate, in scopul elaborarii solutiilor de imbunatatire.

Aceste metode sunt dupa cum urmeaza.

3.1 Metoda analitica

Orice investigare stiintifica trebuie sa porneasca de la acumulare de date care sunt apoi supuse unei analize aprofundate in vederea formularii unor concluzii pe baza carora vor fi adoptate ulterior deciziile.

Observarea faptelor trebuie condusa intr-o anumita ordine folosindu-se un anumit sistem de clasificare, de grupare a datelor culese.




Analiza va privi:

1.structura unitatii;

2.posturile de munca;

3.mijloacele unitatii;

4.circuitul documentelor.

In ceea ce priveste structura unitatii se vor analiza actele normative privind organizarea si functionarea unitatii resoective precum si legaturile acesteia cu alte organe ale administratiei publice, organigrama unitatii, regulamente de ordine inferioara, publicatii de specialitate. De asemenea se vor purta convorbiri cu seful unitatii si alte persoane cu functii de conducere.

Pe baza acestor date se vor putea trage concluzii privind locul si utilitatea organului analizat, perfectionarea structurii acestuia, a relatiilor cu alte organe, cu publicul etc.

Se vor intocmi „fise de atributii” in care se vor consemna numele si prenumele functionarului, locul de munca, atributiile sau activitatile desfasurate, timpul consumat pentru fiecare operatie, numarul anual al operatiilor etc.

Se va analiza de asemenea numarul functionarilor in raport cu volumul sarcinilor si atributiilor ce revin organului.

Se vor intocmi astfel organigrame de sarcini stabilindu-se in mod real numarul personalului,gruparea acestuia pe functii si atributii in asa fel incat sa corespunda cat ma exact cu volumul de munca al unitatii analizate. Mijloacele unitati vor fi analizate sub aspectul localului si al bunurilor mobile.

Astfel, se vor consemna numarul incaperilor, suprafata acestora, procentul de ocupare, amplasamentul in incaperi al mobilierului, diversele utilaje si aparate. Se vor intocmi planuri detaliate pentru fiecare incapere ca si pentru intreaga cladire in ansamblul acesteia.

O deosebita insemnatate prezinta analiza circuitului documentelor de acesata depinzand in mare masura desfasurarea activitatii organului cercetat.

In acest scop sunt notate toate operatiile pe care le efectueaza functionarii si se reconstituie circuitul de la punctul de plecare pana la punctul de sosire, fara a se omite nici unul dintre documentele utilizate.

Vor fi notate :denumirea documentului, natura sa(registru,fisier,dosar etc.), scopul sau, ultimul sau destinatar, frecventa utilizarii, numarul de documente.

Se va avea in vedere sa nu fie omis nici un document chiar daca unele nu sunt prevazute in instructiunile de lucru.

Operatiunile efectuate de functionari vor fi notate in ordinea cronologica a efectuarii lor.In acest scop functionarul va fi solicitat sa descrie diversele fraze ale muncii sale sau sa indeplineasca efectiv operatiile in succesiunea lor.

Este necesar sa se obtina cifre exacte de ex. numarul functionarilor,al dosarelor lucrate intr-o anumita perioada, al operatiilor efectuate de o anumita persoana etc. Chiar daca unitatea nu tine o evidenta foarte precisa ea poseda totusi elemente susceptibile de a le determina cum ar fi intrarile si iesirile de acte prin registratura etc.

Persoana care efectueaza analiza spre a se obtine date exacte de la cei chestionati trebuie sa le sadeasca increderea ca cercetarea nu urmareste sa descopere eventuale deficiente in activitatea personalului unitatii ci sa obtina informatiile necesare in scopul unei organizari superioare a muncii, pentru ca acesta sa devina mai eficienta , mai usoara, rapida si placuta. Climatul in care se desfasoara analiza prezinta o importanta decisiva pentru succesul actiunii.

Cel ce efectueaza analiza va trebui sa lucreze cat mai repede sa nu tulbure prea des activitatea celor chestionati si mai ales sa nu intervina in momentele de mare intensitate a muncii acelor persoane, acesata spre a se evita eventualele reactiide nerabdare , uneori enervare si chiar ostilitate fata de analizator.

Analiza presupune o anumita concentrare a atentiei, atat din partea celui care chestioneaza cat si din partea celui care raspunde .De aceea se recomanda ca discutia sa nu depaseasca 2 ore.

Dupa ce a interogat personalul asupra problemelor care-l intereseaza, analizatorul, detinanad datele selectate din analiza unor documente, dispune de materialul necesar pentru a se trece la urmatoarea faza anume aprecierea datelor obtinute prin folosirea metodei critice.

3.2.Metoda critica

Materialul cules de cercetator va fi studiat cu atentie in scopul de a se descoperi deficientele de organizare si functionare a unitatii analizate pentru eliminare acestora si imbunatatirea activitatii.

In aplicarea metodei critice se urmaresc mai multe obiective, cercetarea efectuandu-se prin aplicare mai multor criterii si anume:

1.utilitatea organului sau a activitatii cercetate;

2.eficienta acestora;

3.timpul;

4.rationalizarea;

5.optimizarea mediului si a relatiilor interumane.

1.Prima problema care se pune este a utilitatii organului sau a activitatii cercetate. Cu alte cuvinte se pune intrebarea daca existenta lor se justifica, daca raspund unor cerinte sociale reale. Utilitatea priveste mai ales prestatiile ce se fac populatiei.

Criteriul utilitatii se aplica nu numai activitatii de ansamblu a unitatii cercetate, ci si in detaliu pentru fiecare compartiment sau operatie studiata.

Cercetandu-se critic utilitatea se va ajunge la concluzia necesitatii mentinerii sau desfiintarii unitatii, a unor compartimente din cadrul acesteia, a unor operatiuni, documente ori posturi sau a reorganizarii celor existente, largirii ori restrangerii competentei unitatii cercetate , a compartimentelor, a persoanelor etc.

2. In legatura cu utilitatea se pune si problema eficientei organului sau activitatii cercetate. Problema se refera la raportarea rezultatelor la cheltuielile efectuate la obtinerea lor.

In prezent, problema eficientei constituie una din preocuparile centrale in activitatea administrativa.

Nu este suficient ca un organ al administratiei publice sa fie util din punct de vedere social.

El trebuie totodata sa fie si eficientsub aspect economico-financiar.deci in primul rand se punde problema costului activitatii administrative.Pe baza datelor obtinute este necesar sa se actioneze cu toata hotararea pentru reducerea la maxim a cheltuielilor necesitate de desfasurarea activitatii administrative cercetate.Trebuie eliminata cu fermitate orice cheltuiala care nu se justifica si reduse pe cat posibil toate celelalte cheltuieli evident fara ca aceasta sa duca la scaderea calitatii activitatii respective, a indeplinirii sarcinilor si obiectivelor administratiei.



3. Un element care se impune a se afla in atentia cercetatorului este timpul in care se desfasoara activitatea studiata.

In conditiile actuale ale unei adevarate avalanse de probleme pe care administratia publica le are de rezolvat, problema timpului capata valente sporite.

Daca rezolvarile se fac intr-un timp mai indelungat tinand seama de multitudinea problemelor , apare riscul ca acestea sa nu mai poata fi rezolvate sau sa fie rezolvate cu mare intarziere ceea ce va afecta in mare masura calitatea activitatii administrative.

Problema care se pune este de a sanctiona pentru a se reduce cat mai mult posibil timpul de rezolvare a unei lucrari, prin eliminarea operatiilor inutile, a interventiei mai multor organe sau compartimente sau prin reducerea numarului acestora, concentrandu-se activitatea de rezolvare la unul sau cat mai putine organe, compartimente sau persoane.

Pentru masurarea timpului necesar in cazul operatiilor care se repeta se va determina un timp mediu,prin masurarea unui numar de operatii efectuate de un executant constiincios, lucrand cu viteza sa normala.

4. Un obiectiv care trebuie avut permanent in vedere este rationalizarea aparatului administrativ.

In infaptuirea rationalizarii este necesar sa se ia in considerare toate celelalte criterii prezentate mai inainte: utilitatea, eficienta, timpul.

Rationalizarea aparatului administrativ inseamna aducerea acestuia la dimensiunea si organizarea optima, astfel incat, sa se justifice utilitatea sociala a acestuia, cresterea eficientei sale economico-financiare, scurtarea timpului de rezolvare a problemelor.

Rationalizarea administratiei trebuie sa se faca in stricta concordanta cu cerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca administratia, cu volumul si complexitatea problemelor pe care le are de rezolvat.

Masurile de rationalizare nu se vor lua decat pe baza unei cercetari aprofundate , realiste si responsabile a tuturor conditiilor social-economice, obiectivul urmarit fiind crearea unui aparat administrativ stiintific dimensionat si organizat cu rezultate maxime obtinute cu minimum de cheltuieli si intr-un timp cat mai scurt.

Pentru aceasta nu se pot da retete de aplicare generala. Solutiile vor fi diferite, de la caz la caz, in functie de conditiile concrete de timp si de loc .

5. Rezultatele activitatii administrative sunt conditionate si de optimizarea mediului si a relatiilor interumane din cadrul administratiei. Optimizarea factorilor ambianti necesita cunoasterea si aplicarea ergonomiei.

Aceasta are ca obiectiv sa faca munca mai confortabila, sa stabileasca formele cele mai convenabile de lumina, caldura, zgomot, culoare, amplasamentul si conformatia mobilierului, a diverselor aparate etc.

Totodata cand se vor constata anumite anomalii in ceea ce priveste relatiile interumane din unitatea cercetata, se vor face propuneri pentru restabilirea unui climat social cat mai favorabil pentru desfasurarea activitatii in cele mai bune conditii.

Daca persoanelor din unitate li se asigura un mediu ambiant prielnic iar relatiile dintre ele sunt corespunzatoare, munca din acea unitate se va solda cu rezultate superioare, in folosul general.

Concluzii

Modernizarea organizarii si functionarii administratiei publice, perfectionarea activitatii administrative presupun luarea in considerare a tuturor criteriilor prezentate mai inainte.

Se recomanda ca activitatea critica sa fie efectuata de catre aceleasi persoane care au infaptuit analiza, deoarece acestea au putut lua cunostinta de toate aspectele activitatii, pe baza carora se vor adopta masurile de imbunatatire.

In cercetarea critica a datelor culese este necesar sa se raspunda la o serie de intrebari, absolut indispensabile pentru ajungerea la cele mai adecvate concluzii.

Astfel o prima intrebare se refera la necesitatea operatiei cercetate.Suprimarea acesteia ar afecta activitatea organului?

O alta intrebare se refera la persoana care o efectueaza, anume, cel care indeplineste in prezent acea operatie este oare cel mai indicat sa o execute?Raspunsul la aceasta intrebare urmareste sa se incredinteze munca celei mai potrivite persoane.

Importanta prezinta nu numai persoana ci si locul unde este efectuata operatia. Acel loc este cel mai bine ales sau acea operatie ar putea fi indeplinita in conditii superioare in alt loc de munca?

Totodata, momentul efectuarii operatiei este cel optim? Daca operatia ar fi executata intr-un alt moment rezultatele nu ar fi mai bune?

De asemenea, modul in care este efectuata operatia este cel mai corespunzator?

Aceste intrebari se pot pune si cu privire la diferitele documente utilizata in unitatea cercetata ceea ce permite sa se elimine un anumit numar de informatii si documente inutile.

In vederea simplificarii activitatii cercetatorul va trebui sa studieze daca nu este posibil sa se renunte la unele documente contopindu-se intr-unul singur sau sa se simplifice documentele facandu-le mai clare si mai lesnicioase. In circuitul documentelor trebuie sa se gaseasca ordinea cea mai logica pentru ca lucrarea sa urmezedrumul cel mai scurt.

In acest scop se pune intrebarea daca nu s-ar putea elimina sau contopi unele operati, in legatura cu acea lucrare, daca nu s-ar putea grupa functionarii care o efectueaza in locuri cat mai apropiate spre a scurta timpul pe care il necesita rezolvarea lucrarii.

In ceea ce priveste structura unitatii se pune problema daca compartimentele existente reusesc sa acopere in intregime activitatea unitatii.Daca s-ar reduce numarul acestora sau al personalului, contopindu-se sarcinile la un numar mai mic, oare aceasta va avea un efect negativ asupra calitatii activitatii organului? Raspunsul la o asemenea intrebare presupune o adanca reflectie si un dezvoltat spirit de responsabilitate deoarece masurile luate in acest sens au consecinte uneori decisive pentru activitatea de ansamblu a organului respectiv precum si importante implicatii economico-sociale.

Cercetatorul va cauta sa constate daca exista paralelisme, suprapuneri de competente sau sarcini cu limite confuze.

Toate acestea au ca scop imbunatatirea activitatii administrative pentru ca administratia publica sa poata satisface in conditii tot mai bune cerintele societatii.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 752
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site