Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AdministratieDrept


Organizarea administratiei publice si mijloacele sale

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Planificarea actiunii
Administratia publica mecanism al statului de executare a vointei politice
FORTA JURIDICA SI EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE
Declaratie pe propria raspundere cu privire la neincadrarea in categoria 'firme in dificultate'
Organizarea si conducerea evidentei bugetare (tehnic-operative, statistice, contabile)
Fragmentarea si dispersarea responsabilitatilor de coordonare
LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001 Legea administratiei publice locale
GHID METODOLOGIC DE IMPLEMENTARE A SMO PENTRU SERVICIILE DE TIP REZIDENTIAL
CONTRACT DE SERVICE
Comunicarea in organizatii

Organizarea administratiei publice si mijloacele sale

 



1. Notiunea de organizare

Administratia publica ca subsistem al sitemului global pentru a servi societatea, trebuie bine organizata si condusa in mod corespunzator. Ideea de organizare este prezenta la orice nivel al vietii sociale.

Organizarea este conditia hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate maxime cu minimum de efort material si uman.

S-a apreciat ca rezultatele cele mai bune le obtin cei care reusesc sa-si organizeze mai judicios mijloacele de care dispun in scpoul de a reduce timpul de lucru, efortul fizic si intelectual si de a desfasura procesul muncii in conditii optime.

Termenul de „a organiza” provine din limba franceza (organiser) si inseamna a intreprinde metodic masurile necesare pentru a asigura o desfasurare cat mai eficienta a unei actiuni.

Originea acestui termen se afla in limba latina in cuvantul organum care desemneaza o unitate morfologica din corpul unei fiinte vii, ce indeplineste una sau mai multe functiuni.

Organizarea administratiei publice este activitatea desfasurata pe baze stiintifice de stabilire a structurii si functionarii acesteia in scopul indeplinirii in conditii optime a sarcinilor ce-i revin de satisfacere tot mai deplina a cerintelor sociale.

In functie de nivelul la care se infaptuieste se disting:

1.organizarea compartimentelor unui organ;

2.organizarea organului, ca intreg;

3.organizarea ramurii sau domeniului.

In functie de obiectul organizarii se disting:

1.organizarea structurii; aceasta priveste modul de dispozitie a elementelor componente ale unui sistem, ca entitate unitara, cu alte cuvinte, modul in care se constituie administratia publica ca ansamblu unitar de organe;

2.organizarea activitatii;prin stabilirea competentelor, a relatiilor dintre persoane, compartimente si organe, dintre administratie si persoane din afara acesteia, in scopul realizarii unor actiuni rationale si eficiente pentru slujirea optima a societatii.

Asadar, organizarea administratiei publice are menirea de a mobiliza si utiliza resurse disponibile, umane , materiale si financiare, necesare si totodata suficiente cantitativ si calitativ, pentru realizarea de catre administratie a sarcinilor ce-i revin in conditii de maxima eficienta.

Ideea de organizare a fost in repetate randuri subliniata in literatura de specialitate, aratandu-se ca administratia publica este o activitate de organizare a executarii si de executare in concret a legilor si celorlalte acte ale oranelor statului. In unele situatii, sarcinile de organizare ale administratiei depasesc sfera acesteia.

De pilda, Ministerul Justitiei, organ central al administratiei publice, indeplineste importante sarcini cu caracter organizatoric privind instantele de judecata, care formeaza o alta categorie de organe de stat. Ideea de organizare este fundamentalasi indispensabila in administratia publica.

De astfel, organele administratiei publice, ca si celelalte organe de stat, nu sunt altceva decat forme organizatorice prin care se infaptuieste activitatea statala. Insusi statul este o forma de organizare sociala a unei colectivitati umane. In prezent in toate statele se manifesta o preocupare constanta pentru organizarea activitatii statale si a vietii sociale in general. Fara organizare nu este de conceput desfasurarea in conditii corespunzatoare a relatiilor sociale in societatea contemporana.

Valoarea organizarii se apreciaza dupa rezulatele acesteia, prin prisma eficientei activitatii administratiei, a randamentului realizat, in raport cu mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului.

Organizarea trebuie sa aiba un caracter realist si un temeinic fundament stiintific care se obtine in primul rand printr-o ampla, profunda si atenta documentare sociala, tehinca etc.

Organizarea stiintifica reprezinta un considerabil progres pentru administratie ea punand la baza oricarei activitati o idee realista, rationala, uramrindu-se ca orice actiune sa fie utila si eficienta in realizarea unei necesitati sociale. Amploarea si complexitatea organizarii sunt dependente de nivelul la care se realizeaza aceasta.

Cu cat organul administratiei publice cuprinde un personal mai numeros, iar competenta sa este mai larga cu atat si organizarea este mai complexa. In ideea sporirii randamentului adica a obtinerii de rezultate maxime cu eforturi minime,, cu alte cuvinte facandu-se cheltuieli cat mai mici, organizarea se efectueaza si in vederea rationalizarii aparatului administrativ, a simplificarii acestuia.

Evident, aceasta operatie trebuie realizata in mod judicios pe baza unor criterii stiintific alese, spre a se evita orice fel de exagerari, care pot avea consecinte ngative pentru administratia publica.

Prin rationalizare se urmareste crearea unui aparat administrativ dimensionat in stricta concordanta cu nevoile sociale pe care trebuie sa le satisfaca.

2. Structura administratiei publice

Societatea ca mod de organizare al existentei desemneaza intregul camp de actiune umana: sistemul social, organismul comportamental, personalitatea individului, mediul fizic si organic, sistemul cultural etc.

Caracteristica societatii o constituie ordinea normativa comportamentala prin care viata unei populatii este organizata in mod colectiv.

Ca ordine, este alcatuita din valori si norme, iar ca si colectivitate, ofera o conceptie anume despre calitatea de membru, prin care se disting indivizii care-i apartin sau nu. Alcatuita dintr-un sistem normativ de ordine, din status-uri, drepturi si obligatii apartinand membrilor, pentru a putea supravietui si dezvolta, comunitatea umana trebuie sa mentina integritatea unei orientari culturale intelese si respectate de catre membrii sai, ca baza pentru identitatea sociala.

 Realizarea unei ordini normative solicita existenta unui conformism, cu asteptari comportamentale stabilite prin norme si valori, dar si a unui mecanism de constrangere, legat de necesitatea interpretarii autoritate a obligatiilor institutionalizate.

Pentru toate acestea statul infiinteaza servicii publice, de mentinere a ordinii, de educatie, finante publice, de paza a granitelor tarii, administrarea domeniului public s.a.Aceasta insiruire de servicii publice, organizate, alcatuiesc administratia publica.
Administratia publica este o categorie atat de abstracta si variata, incat se poate descrie in termeni diferiti:

„Administratia publica este activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului“ (J.I. Corson si J.P.Harris).

 „Administratia publica este in principal preocupata de mijloacele pentru implementarea valorilor politice“ (J.Pfiffner si R.Presthus).

„Procesul administratiei publice consta in actiunile de realizare a intentiei sau dorintei guvernului“ (D.J.Waldo).

Din aceste definitii, dar si a altor autori (D.H. Rosenbloom, P. Negulescu, I. Alexandru, A. Iorgovan) se poate concluziona faptul ca administratia publica, ca multe alte stradanii umane este dificil de definit, dar oamenii au cu totii un sens al acesteia, desi sunt pareri diferite despre cum ar putea fi realizata.

Administratia publica implica activitate, are legatura cu politica, tinde sa fie concentrata in ramura executiva a guvernarii, difera de administratia privata si este preocupata de aplicarea legii.

Administratia publica reprezinta ansamblul proceselor manageriale si de executie, de natura politica si juridica prin care se realizeaza mandatele guvernarii legislative, executive si judecatoresti in scopul asigurarii reglementarilor si serviciilor necesare societatii in ansamblu, dar si componentelor acesteia.




           In conditiile statului de drept, in care separarea puterilor, descentralizarea serviciilor administrative si autonomia administrativa constituie coordonate fundamentale, structurile organizationale ale administratiei publice sunt realizate atat la nivelul statului, a colectivitatii nationale, situatie in care avem administratie publica centrala, cat si la nivelul colectivitatilor locale, unde este organizata si functioneaza administratia publica locala.

Notiunea de organizare este privita in literatura de specialitate intr-o acceptiune foarte larga. Astfel, dupa M. Fayol, organizarea consta in construirea dublului organism social si material al unei organizatii si in inzestrarea acesteia cu tot ce ii este necesar pentru functionarea sa: personal, materiale, utilaje, energie, bani etc.

Fara a se indeparta prea mult de aceasta apreciere, incercarile facute ulterior de diversi specialisti, aduc elemente noi de completare sau nuantare. Astfel, potrivit acestora (D.Mc.Gregor, C. Barnard, H. Simon, R. Likert etc.) structurile organizatorice trebuie sa fie elastice, sa corespunda nevoilor, sa fie suple permitand adoptarea rapida si fara dificultati la schimbarile complexe aparute.

In esenta, organizarea este un proces de divizare a muncii, de precizare a responsabilitatilor si autoritatii. Ratiunea de a fi a organizarii in administratia publica deriva din necesitatea stabilirii ierarhiilor si autoritatii necesare indeplinirii obiectivelor.            Se realizeaza, in acelasi timp, o cat mai eficienta comunicare in si intre structurile administrative publice prin definirea cat mai clara a canalelor de comunicatii.

Ca urmare, fiecare individ, trebuie sa stie cine este, ce trebuie sa faca, cine este responsabil si pentru ce rezultate. Eficienta organizarii administratiei publice este apreciata dupa rezultatele obtinute. Amploarea si complexitatea organizarii sunt astfel dependente de nivelul la care se realizeaza aceasta.

Cu cat institutia, din administratia publica are o sfera mai larga de atributii, competente si responsabilitati, cu atat si organizarea acesteia este mai complexa. Administratia publica reprezinta un subsistem al sistemului social global, al societatii.

La randul ei, administratia publica constituie ea insasi un sistem cu o structura precis determinata.

Administratia publica ca sistem se prezinta ca un ansamblu de elemente componente legate intre ele de organe, care si ele reprezinta sisteme de dimensiuni mai reduse alcatuite din compartimente. Structura administratiei publice constituie alcatuirea interna a acesteia ansamblul conexiunilor dintre elementele sale, ordinea si pozitia elementelor care compun sistemul ca intreg.

Asadar prin structura administratiei publice se intelege modul in care este organizata aceasta, impartirea aparatului administrativ in organisme distincte corelate intre ele, legate prin raporturi de subordonare si colaborare, in scopul indeplinirii in conditii optime  a sarcinilor si obiectivelor administratiei.

Totodata fiecare organ are propria sa structura concretizata in existenta unui numar de compartimente fiecare desfasurand o parte din activitatea acelui organ.

Structura difera de la un oragn al administratiei publice la altul , ea fiind determinata de obiectivele, de sarcinile pe care le are de indeplinit fiecare dintre ele.

Totodata structura administratie publice prezinta diferentieri nu numai de la un stat la altul dar si in cadrul aceluiasi stat, de la o etapa de dezvoltare la alta.

In afara de anumite particularitati nationale, istorice, traditionale, care exercita o anumita influenta asupra structurii administratiei publice, factorul determinant al acestei structuri il constituie sarcinile pe care administratia le are de infaptuit.

In acest sens trebuie tinut seama de factorul politic deoarece organele legislative, partidele de guvernamant sunt acelea care stabilesc , dar nu in mod arbitrat ci in raport cu interesele economice, politice, sociale, pe care le urmaresc si pe care administratia urmeaza sa le realizeze.

O buna structurare a administratie publice trebuie sa asigure atat evitarea supradimensionarii aparatului administrativ situatie care genereaza activitati paralele, rezolvari greoaie si cheltuieli bugetare suplimentare si inutile, nejustificate cat si subdimensionare aparatului care provoaca o supraaglomerare de sarcini si atributii, acelasi organ fiind nevoit sa indeplineasca un numar exagerat de mare de activitati ceea ce poate avea ca rezultat o rezolvare superficiala a problemelor cu care se confrunta acesata sau chiar imposibilitatea de rezolvare a unora dintre ele.

Obiectivul fundamental este de a realiza o structura optima pentru administratia publica o judicioasa repartizare a sarcinilor si atributiilor intre organe, compartimente, persoane.

In acest scop, pe baza observatiilor facute, se poate propune crearea unor organe socotite in acel moment indispensabile pentru satisfacerea unor cerinte sociale, sau desfiintarea altora, devenite inutile, ori modificarea structurii acestora.

Este necesar ca optimizarea structurii sa se efectueze in concordanta cu realitatile sociale, pentru satisfacerea cat mai deplina si in cele mai bune conditii a cerintelor sociale, ceea ce constituie unul dintre obiectivele principale ale administratiei publice.

Structura administratiei publice reprezinta configuratia interna si relatiile care stabilesc intre componentele sistemului de realizare a obiectivelor.

Referindu-ne la institutiile administratiei publice, fiecare are propria sa structura cu un numar de compartimente, in care se desfasoara activitati specifice.

Structura difera de la o institutie administrativa la alta si este determinata de obiectivele pe care le are de indeplinit fiecare componenta.

Structura administratiei publice prezinta diferentieri de la un stat la altul, dar si in cadrul aceluiasi stat, de la o etapa de dezvoltare la alta.

Alaturi de influentele nationale, istorice, traditionale, un element determinant al structurii administratiei publice il reprezinta obiectivele pe care administratia le are de indeplinit.

 In acest context, trebuie tinut seama de factorul politic, deoarece organele legislative, partidele de guvernamant sunt acelea care stabilesc obiectivele administratiei, dar nu in mod arbitrar, ci in raport cu interesele economice, politice, sociale, pe care administratia publica urmeaza sa le satisfaca.

Prin urmare, apar evidente deosebirile dintre diferitele sisteme administrative determinate de interesele grupurilor sociale.

Astfel, se poate afirma ca administratia publica poate apara interesele unor grupuri economice, sociale si politice restranse, iar in acest caz o administratie este totalitara, antipopulara sau dimpotriva, poate promova interesele publice generale ale societatii in ansamblul ei si atunci este democratica.

O structura a administratiei publice nu trebuie sa fie supradimensionata deoarece ar genera paralelisme, rezolvari greoaie si cheltuieli bugetare inutile si nejustificate, dar nici subdimensionata, caz in care ar aglomera cu sarcini si atributii pe functionarii publici, situatie in care rezolvarile vor fi superficiale.




3. Perfectionarea organizarii administratiei publice

 

Dezvoltarea necontenita a societatii ridica permanent sarcini noi mai numeroase, mai variate si tot mai complexe fapt care impune perfectionarea neincetata  a administratiei publice, preocupare care se manifesta in toate statele de pe glob.

Administratia publica evolueaza cu rapiditate o data cu progresul societatii pe care este chemata s-o slujeasca.

In scopul asigurarii unei actiuni concordante este necesar sa se desfasoare o activitate de conducere pe baze stiintifice in administratie pentru ca toate elementele sistemului sa desfasoare munca in mod organizat si eficient, adaptandu-se necontenit sarcinilor sporite pe care le revin.

Asa cum am arat mai inainte evolutia vietii sociale genereaza sporirea sarcinilor, aparitia unor sarcini noi, ceea ce impune o astfel de organizare a administratiei, incat toate aceste sarcini sa fie cat mai bine indeplinite.

Se poate proceda fie prin crearea unor subunitati in cadrul unor organe deja existente fie prin crearea unor unitati noi inexistente pana in acel moment.

Acesata si explica de astfel modificarile repetate privind numarul si structura organelor administratiei publice, scopul urmarit fiind satisfacerea superioara a cerintelor sociale in conditiile unei eficiente sporite. Structura administratiei trebuie sa fie in deplina concordanta cu volumul si complexitatea sarcinilor de indeplinit.

Indiferent insa de sarcinile noi care apar, nu este recomandabila, o restructurarea radicala a administratiei care ar putea sa determine discontinuitati, uneori deosebit de grave, in activitatea administrativa, aparitia unor rupturi bruste in munca.

Desfiintarea unor organe sau crearea unor organe noi este de dorit sa priveasca un numar relativ mic de unitati, spre a se asigura continuitatea in activitatea administrativa, atat de necesara pentru indeplinirea misiunii sociale a administratiei.

Solutia cea mai indicata ar fi repartizarea noilor sarcini pe cat posibil intre organele administratiei publice deja existente evitandu-se astfel reorganizari structurale repetate si succesive, uneori destul de dificil de realizat.

Evident, aplicare solutiei prezentate nu trebuie sa afecteze in mod negativ infaptuirea sarcinilor si obiectivelor administratiei.

Repartizarea noilor cerinte intre organele existente sau crearea de organe noi, carora sa li  se incredinteze satisfacerea acestor cerinte, trebuie sa se faca pe baza unei atente si complete analize a realitatilor sociale spre a nu se prejudicia in nici un fel promovarea intereselor populatiei.

Totodata factorii care decid organizarea administratiei nu trebuie sa manifeste lipsa de receptivitate fata de nou, nu trebuie sa dea dovada de un conservatorism daunator, cu consecinte negative in ceea ce priveste activitatea administratiei sa nu abandoneze ideea de a se crea noi unitati administrative atunci cand o asemenea necesitate se impune in mod evident.

Administratia publica trebuie in permanenta adaptata evolutiei societatii in asa fel incat sa corespunda intotdeauna noilor situatii care apara. O asemenea preocuparea se manifesta in toate statele lumii.

4.Mijloacele administratiei publice

4.1.Echipamentul administrativ

 

Pentru ca organele administratiei publice sa-si poata desfasura activitatea in conditii corespunzatoare , este necesar ca ele sa fie inzestrate cu mijloace materiale denumite generic „echipament administrativ”, precum si cu mijloace financiare.

Dispunand numai de personal oricat de bine pregatit profesional ar fi acesta administratia publica nu-si poate indeplini sarcinile si obiectivele fapt care atesta insemnatatea echipamentului admninistrativ. La infiintarea sa orice organ al administratiei publice este inzestrat cu mijloacele necesare.

Nici o activitatea administrativa nu poate fi conceputa fara anumite mijloace.De exemplu eliberarea unei simple adeverinte necesita existenta unor formulare tiparite sau a unor coli de hartie si a unui obiect de scris sau a unui calculator ori in cazul in care este scrisa de mana a unui obiect de scris, a unei stampile, a unui mobilier, a unei arhive pe baza careia a fost eliberata adeverinta.

Progresul continuu al stiintei si tehnicii a avut drept consecinta perfectionarea, modernizarea permanenta a echipamentului administrativ.Drumul parcurs de pilda de la aproape uitatii copisti la actualele aparate de multiplicat dintre cele mai complexe este ilustrativ in acest sens.

Modernizarea mijloacelor administratiei publice nu este numai urmarea progreselor inregistrate in stiinta si tehnica.Sporirea cerintelor sociale pe care administratia a fost nevoita sa le satisfaca a impus necesitatea rezolvarii intr-un interval de timp cat mai scurt a unui numar mereu mai mare de probleme de o complexitate crescanda.Or, aceasta nu se putea obtine decat cu ajutorul unui echipamnet perfectionat de mare randament.

Stadiul diferit de dezvoltare in care se afla statele determina diferentieri si in ceea ce priveste echipamentul administratiei publice de la o tara la alta, uneori acestea fiind destul de mari. Administratia chiar daca are nevoie nu poate pretinde si chiar daca ar pretinde nu poate obtine mai mult  sub aspectul echipamentului decat ii poate oferi societatea pe care o serveste.

Administratia trebuie deci sa se adapteze la disponibilitatile existente sa actioneze in mod rational, realist, asigurand concordanta intre indeplinirea sarcinilor, numarul si calificarea personalului si volumul si calitatea echipamentului. Organizarea rationala implica reducerea pe cat posibil a resurselor umane si materiale dar fara sa se exagereze afectandu-se calitatea activitatii administrative. Procesul modernizarii mijloacelor administratiei publice este intalnit in prezent in toate statele.

Exista o permanenta preocupare de a se intreprinde studii si de a se propune solutii pe de o parte, pentru stabilirea strictului necesar de mijloace pentru desfasurarea unei activitati corespunzatoare cu volumul si dificultatea problemelor care trebuie rezolvate iar pe de alta parte de a stabili modul de organizare a mijloacelor pentru ca aceasta sa aiba un randament cat mai ridicat.

Daca am incerca formularea unui imperativ in acest sens s-ar putea spune randament maxim cu minimum de mijloace materiale, ceea ce nu insemna altceva decat realizarea unei eficiente administrative inalte .

Dimensionarea judicioasa si adaptata realitatilor social-economice a echipamentului administrativ ridica pentru oragnele competente sarcina de a stabili pe criterii stiintifice, norme pentru fiecare mijloc in parte:mobilier, diverse aparate, rechizite de birou etc.

Stabilirea normelor prezinta o deosebita insemnatate deoarece de ele depinde insasi desfasurarea activitatii organelor administratiei publice.

Pentru stabilirea unor norme realiste este necesar un studiu atent si responsabil cu luarea in considerare a tuturor situatiilor posibile in asa fel incat avand la dispozitie mijloace stabilite organele administratiei publice sa poata rezolva in mod corespunzator orice problema care s-ar putea ivi.

Evitarea risipei de mijloace materiale se poate realiza si prin standardizarea acestora adica prin stabilirea unor standarde pentru diferite mijloace obtinandu-se astfel importante economii prin uniformizarea mijloacelor.

In toate ramurile se impune sa fie promovata in conformitate cu cerintele dezvoltarii societatii activitatea de tipizare si standardizare.



O atentie prioritara trebuie acordata introducerii in activitatea administratiei publice a celor mai avansate realizari ale stiintei si tehnicii contemporane.

In conditiile in care se pune problema stabilirii unui personal administrativ cat mai putin numeros singura solutie pentru indeplinirea sarcinilor mereu crescande ale administratiei este introducerea unor tehnici moderne, de inalt randament, personalul urmand doar sa aprecieze, sa evalueze datele oferite de aparate, calculele anevoioase fiind efectuate de masini automizate.

Introducerea mecanizarii si automatizarii in activitatea administratiei prezinta multiple explicatii. De aceea este necesar ca acestea sa fie analizate in toata complexitatea lor.

Un aspect de care trebuie sa se tina seama in primul rand este acela al rentabilitatii mecanizarii si automatizarii in sensul de a se constata daca rezultatele ce se obtin sunt mai eficiente decat cele obtinute cu vechile tehnici cu alte cuvinte, daca cheltuielile se justifica, daca investitiile sunt rentabile, daca prin noile tehnici eficienta activitatii administrative creste.

Aceasta analiza nu trebuie sa se limiteze la situatia prezenta, la rezultatele imediate, ci sa ia in considerare rentabilitatea pe termen lung a mecanizarii si automatizarii.

Chiar daca analizate prin prisma rezultatelor imediate investitiile ar putea sa para prea mari, nu trebuie sa se renunte la ideea introducerii unor tehnici moderne daca se constata ca in timp, in perspectiva rezultatele vor compensa pe deplin cheltuielile efectuate.Astfel, avandu-se in vedere ca in viitor sarcinile administratiei manifesta o tendinta constanta de crestere fapt care va impune sporirea personalului, daca se ajunge la concluzia ca prin noile tehnici sarcinile vor putea fi indeplinite cu acelasi numar pe dersonal sau chiar cu un numar mai mic aceasta va justifica introducerea de masini si aparate moderne , cheltuielile efectuate urmand a se descoperi pe deplin, in timp, in conditiile obtinerii unor rezultate superioare , a unei eficiente sporite.

Desi mecanizarea si automatizarea pot genera o serie de probleme de pilda, dificultati in ceea ce priveste necesitatea unor modificari in structura organelor administratiei publice, ale metodelor de lucru, ale organizarii timpului de lucru, transformarii localurilor, avantajele evidente pe care le ofera, in general, tehnicile moderne sunt superioare dezavantajelor astfel incat preocuparea pentru modernizarea activitatii administrative ramane o constanta nu numai in prezent ci mai ales in perspectiva.

O problema a carei rezolvare in anumite conditii poate deveni deosebit de anevoioasa este aceea a personalului. Prin mecanizare si automatizare se inlocuieste cu masini munca unui anumit numar de personal care devine astfel excedentar.

Intr-o asemenea situatie se ridica problema gasirii unui nou loc de munca pentru aceste persoane uneori chiar a unor noi profesii.

In anumite conditii o mare parte dintre aceste persoane intra in randurile somerilor statul nereusind sa asigure celor indepartati un nou loc de munca.

Ideal ar fi ca statul sa aiba posibilitatea sa orienteze forta de munca, sa asigure tuturor persoanelor locuri de munca.

Si pentru a se inlesni plasarea in noi locuri de munca trebuie sa existe o preocupare permanenta ca pe langa specializare sa se obtina si o policalificare a fortei de munca in asa fel incat o persoana sa poata trece cu usurinta de la un loc de munca la altul.

4.2.Localurile administratiei publice

 

O puternica influenta asupra rezultatelor obtinute in activitatea organelor administratiei publice o exercita modul in care este amenajat spatiul in care se desfasoara aceasta activitatea in care sunt proiectate si construite cladirile administratiei.

De aceea alaturi de preocuparea pentru perfectionarea tehnologiilor trebuie sa se situeze si preocuparea permanenta pentru modernizarea localurilor administratiei.

Cu cat o cladire ofera conditii de lucru superioare cu atat creste aportul factorului „spatiu” la sporirea eficientei muncii in activitatea organelor administratiei publice.

Progresul stiintei si tehnicii contemporane pune la dispozitie multiple mijloace pentru construirea si amenajarea unor cladiri care sa asigure conditii optime pentru obtinerea maximului de randament.

In legatura cu cladirile o problema de mare importanta se refera la dimensiunea locurilor de munca.Astfel se pot proiecta incaperi de dimensiuni diferite in raport cu functionalitatea acestora.De exemplu in situatia in care prin specificul activitatii este necesara colaborarea mai multor persoane acestea pot fi plasate in aceeasi incapere evident cu asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare.In cazul activitatilor de conceptie este recomandabila amenjarea unor incaperi mai mici de preferinta pentru o singura persoana care sa poata lucra in liniste concentrandu-se asupra problemelor de rezolvat. O mare insemnatate in ceea ce priveste randamentul muncii o prezinta modul in care este amenajat locul de munca.

Astfel trebuie sa se asigure conditii de iluminare de asa natura incat sa se evite pe cat posibil oboseala prematura.O lumina adecvata ca intensitate precum si ca pozitie contribuie la marirea randamentului in munca si la prelungirea duratei in timp a capacitatii de munca.

Importanta prezinta de asemenea modul de amplasare a utilajelor , a apartelor , a dispozitivelor ce trebuie manevrate, dimensiunea si inaltimea birourilor, conformatia scaunelor, pentru ca activitatea sa se desfasoare cu un consum de energie musculara si nervoasa cat mai mic.

Incalzirea incaperilor are o mare influenta asupra randamentului muncii.Este importanta asigurarea unui grad optim de temperatura in interiorul incaperilor nici prea ridicat, de natura sa creeze o stare de moleseala fizica dar nici prea scazut, situatie in care capacitatea de munca inregistreaza diminuari sensibile. Evitarea zgomotelor trebuie sa se afle in permanenta in atentia celor care amenajeaza locurile de munca deoarece zgomotele exercita o influenta negativa asupra capacitatii de munca si efort.

Totodata imobilul trebuie prevazut cu toate instalatiile indispensabile igienei si salubrizarii iar culorile din incaperi sa fie de asa maniera alese incat sa contribuie la crearea unei stari psihice adecvate pentru obtinerea unui randament sporit.

In acelasi timp este necesara asigurarea unei aerisiri corespunzatoare a incaperilor , amplasarea acolo unde este cazul a unor instalatii de ventilatie stiut fiind faptul ca aerul viciat constituie un puternic factor de intensificare a gradului de oboseala fizica si mai ales intelectuala.

In concluzie amenajarea interioarelor trebuie sa se efectueze in asa fel incat sa faca munca in administratie cat mai confortabila si mai placuta, conditie indispensabila pentru obtinerea unui randament ridicat in activitate.

In situatia in care mai multe organe ale administratiei publice exista legaturi stranse de cooperare, este recomandabil ca acestea sa fie situate in acelasi imobil sau cel putin in imobile apropiate spre a se facilita astfel posibilitatile de comunicare intre ele.

Amplasarea mai multor organe in acelasi imobil sau in imobile apropiate vine si in sprijinul solicitantilor care isi pot rezolva astfel mai multe probleme, economisind si timp si cheltuieli materiale. Aceasta cerinta trebuie avuta in vedere la elaborarea schitelor de sistematizare a localitatilor , care urmaresc sa concentreze intr-un spatiu limitat toate organele locale de regula in centrul localitatii respective.

4.3.Mijloace financiare

 

In afara de mijloacele materiale organele administratiei publice dispun si de mijloace financiare a caror evidenta si utilizare se afla in competenta compartimentelor finaciar-contabile.Rolul acestora este de a veghea spre a se evita orice risipa de mijloace financiare, de a se asigura o activitate administrativa optima cu minim de cheltuieli exercitand in acest scop un control riguros asupra modului in care sunt gestionate mijloacele materiale si financiare.

Sarcini importante privind controlul administratii mijloacelor finaciare urmarindu-se folosirea lor economicoasa si eficienta, revin, in afara de compartimentele finaciar-contabile, organele de control gestionar, organele de control ale Ministerului Finantelor Publice, ale Curtii de Conturi etc.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 882
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site