ACTELE DE PROCEDURA. TERMENELE PROCEDURALE. SANCTIUNILE PROCEDURALE

I.           Actele de procedura

Notiunea si importanta actelor de procedura

Clasificarea actelor de procedura

Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura

II.        Termenele procedurale

Notiune

Clasificare

Modul de calcul al termenelor procedurale

Durata termenelor procedurale

III.     Sanctiuni pentru nerespectarea conditiilor referitoare la actele de procedura si la termenele procedurale

Notiune de sanctiuni procedurale

Nulitatea actelor de procedura

Notiune

Clasificarea nulitatilor

Mijloace de invocare

Efectele anularii actelor de procedura

Decaderea

Notiune

3.2. Cazurile si conditiile in care intervine decaderea

3.3. Invocarea si constatarea decaderii

3.4. Efectele decaderii

Amenzile judiciare. Despagubirile

4.1. Notiune si importanta

4.2. Principalele cazuri de aplicare a sanctiunii

4.3. Procedura de aplicare

I.       Actele de procedura

1. Notiunea si importanta actelor de procedura

Activitatea ce se desfasoara in cursul procesului civil se concretizeaza intr-un complex de acte procedurale ale partilor, ale instantei ori ale organelor auxiliare.

Aceste acte trebuie indeplinite in anumite termene, contribuind astfel la respectarea principiului celeritatii, si, prin urmare, la solutionarea cu operativitate a neantelegerilor ivite in circuitul civil.

Organizarea si desfasurarea procesului civil fiind de interes general, legea nu lasa la aprecierea partilor, judecatorului sau organelor auxiliare stabilirea continutului si modului de indeplinire a actelor de procedura civila, ci le reglementeaza in mod amanuntit.

Definitie

Actul de procedura reprezinta manifestarea de vointa sau operatiunea juridica, in forma prevazuta de lege, facuta in cursul si in cadrul procesului civil, de catre instanta de judecata, parti sau alti participanti la activitatea judiciara, in vederea producerii unor efecte juridice determinate.

Importanta actelor de procedura este incontestabila intrucat in lipsa acestora activitatea procesuala nu poate fi conceputa. Chiar exercitiul actiunii civile se realizeaza prin intermediul unui act procedural - cererea de chemare in judecata - asa cum, de altfel, procesul se finalizeaza tot printr-un act procedural - hotararea.

Intre actele procedurale mentionate se interpune un ansamblu de alte acte procedurale, toate destinate sa impulsioneze solutionarea procesului civil si sa determine, in final, pronuntarea unei decizii definitive asupra litigiului.Pe de alta parte, actele de procedura reprezinta si mijloace prin intermediul carora partile isi exercita drepturile si isi indeplinesc adeseori obligatiile procesuale.

2. Clasificarea actelor de procedura

Actele de procedura sunt clasificate in literatura de specialitate dupa mai multe criterii:

a.    In raport de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana:

actele partilor: cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala, cererea de exercitare a unei cai de atac, cererea de a se pune in executare hotararea etc;

actele instantei: incheierile, hotararea judecatoreasca, dispozitia de comunicare a hotararii si cea pentru punerea in executare a hotararii, etc.;

actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza, depozitia de martor, cererea de anulare a unei amenzi, etc.;

actele organelor auxiliare ale justitiei: dovezile de comunicare a actelor de procedura, procesele-verbale de luare la cunostinta a masurilor asiguratorii, actele de executare ale organelor de executare, etc.

b. In functie de natura lor:

acte judiciare care se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii, depozitia martorului, pronuntarea hotararii, etc.

acte judiciare care se indeplinesc in cadrul procesului, dar in afara instantei: expertiza, somatia, actele de executare cu exceptia procedurilor executionale judiciare, etc.;

acte extraprocesuale anterioare procesului ce constau in manifestari de vointa exercitate inainte de declansarea procesului: marturisirea facuta intr-un alt proces, hotararea privind asigurarea dovezilor, etc.;

acte procesuale contemporane cu procesul, manifestari de vointa facute dupa declansarea procesului, dar in afara acestuia, acte carora legea le atribuie eficienta juridica asupra continutului procesului: expertiza criminalistica pentru constatarea unui fals, tranzactia realizata printr-un inscris al partilor, etc.

c. In functie de continut:

acte de procedura ce contin o manifestare de vointa: cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala, cererea de exercitare a unor cai de atac, achiesarea, tranzactia, etc.

acte de procedura care constata o operatiune procesuala: citatia, procesul-verbal de sechestru, comandamentul, etc.

d. In functie de caracterul lor:

acte jurisdictionale - realizate de judecator in indeplinirea atributiilor sale jurisdictionale, care privesc solutionarea litigiului: redactarea minutei, solutionarea unei exceptii prin incheiere, respingerea unei probe, etc.;

acte administrativ-jurisdictionale - prin care se indeplineste o activitate administrativa legata de solutionarea litigiului: fixarea termenului pentru prezentarea partilor, chemarea la interogatoriu, stabilirea completului de judecata.

e. In functie de modul de executare:

acte scrise: cererea de chemare in judecata, intampinarea, incheierile, minuta, cererea pentru promovarea unei cai de atac, etc.;

acte orale: depozitia martorilor, raspunsul la interogatoriu, sustinerile partilor, pronuntarea minutei, etc.

f. In functie de etapa procesuala in care se indeplinesc actele:

acte procesuale pregatitoare judecatii;

acte procesulale facute in timpul judecatii;

acte efectuate dupa inchiderea judecatii;

3. Conditii cerute pentru indeplinirea actelor de procedura

Actele procedurale pentru a fi valabile trebuie intocmite in anumite conditii si termene, in caz contrar ele nu-si produc efectele firesti.

In mod traditional, literatura noastra de specialitate a apreciat ca doua sunt conditiile generale de validitate a actelor de procedura: forma scrisa si indicarea in chiar continutul actului ca cerintele legii au fost indeplinite.

Nu trebuie insa neglijat faptul ca, in calitatea lor de acte juridice, pentru indeplinirea lor valabila, actele procesuale trebuie sa respecte atat o serie de conditii de fond, cat si o serie de conditii de forma.

Conditiile de fond sunt determinate asadar, de caracterul actelor de procedura de a constitui manifestari de vointa facute in vederea producerii unor efecte juridice determinate. Din acest punct de vedere actele de procedura trebuie sa respecte conditiile generale de fond proprii actului juridic civil.

O a treia conditie de forma a actelor de procedura presupune ca actele care imbraca forma scrisa trebuie redactate in limba romana: art.127 alin1 Constitutie: " Procedura judiciara se desfasoara in limba romana";art.6 Lg.92/92. Daca una din parti nu cunoaste limba romana ea poate recurge la serviciile unui interpret (civil - nu obligatoriu).

In afara conditiilor mentionate exista si unele cerinte care vizeaza timpul si locul intocmirii actelor de procedura. Astfel, actele de procedura nu se pot indeplini oricand, ci numai in termenele prevazute de lege, iar in unele cazuri doar in anumite faze ale procesului.

Actele de procedura se indeplinesc de regula la sediul instantei si in cadrul sedintei publice.

II.    Termenele procedurale

Notiune

Legea reglementeaza amanunti atat continutul cat si forma actelor de procedura; de cele mai multe ori insa, ea determina si cand trebuie facute aceste acte, adica stabileste anumite termene ce se impune a fi respectate.

Definitie

Termenul de procedura este intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau, dimpotriva, este oprita indeplinirea altor acte de procedura.

Daca actul de procedura n-a fost indeplinit inauntrul termenului stabilit, sanctiunea este decaderea din dreptul de a-l mai face; daca actul nu trebuia facut in termenul respectiv, sanctiunea este nulitatea.

Termenul de procedura mai poate fi si o anumiita zi, fixa, de exemplu termenul stabilit pentru judecarea pricinii sau termenul pentru prezentarea unei persoane pentru a depune ca martor, pentru depunerea raportului de expertiza, pentru efectuarea cercetarii la fata locului etc.

Clasificarea termenelor de procedura

Termenele de procedura se clasificaa dupa mai multe criterii. Le retinem pe cele mai semnificative:

Dupa modul de stabilire

a.       Termene legale - cele stabilite prin lege. La randul lor se subdivid in:

- termene legale perfecte(fixe) - cele stabilite in mod uniform de lege, fara putinta de a fi modificate de catre instanta de judecata

- termene legale imperfecte - in mod exceptional ele pot fi prelungite (art.303 alin.5 - in materia termenului de recurs) sau scurtate (art. 89 alin.1 in legatura cu termenul pentru inmanarea citatiei)

b.      Termenele judecatoresti - care sunt stabilite de catre instanta sau presedintele acesteia, putand fi modificate, scurtate sau prelungite (termenele fixate pentru judecarea cauzei, infatisarea martorilor, efectuarea expertizei, cercetarea locala, depunerea onorariului provizoriu de expert etc.)

c.       Termenele conventionale - cele stabilite de parti in cursul procesului civil; sunt foarte putine (ex: art. 341 alin. 2 - termenul stabilit pentru arbitraj, nerespectarea lui atrage desfiintarea hotararii)

Dupa caracterul lor

- termene imperative(peremptorii) - sunt acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura(ex: termenele pentru exercitarea cailor de atac, pentru introducerea tertelor persoane in proces, pentru formularea intampinarii etc)

- termene prohibitive (dilatorii) - cele inauntrul caraora legea interzice indeplinirea vreunui act de procedura (art.434)

Dupa efectele pe care le produc (sanctiunea nerespectarii lor)

- termene absolute - acelea care prescriu o conduita obligatorie atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata si care, in caz de nerespectare, determina sanctiunea decaderii sau a nulitatii (ex)

- termenele relative - nu influenteaza in mod hotarator asupra procesului, nerespectarea lor nu atrage sanctiuni procedurale ci, eventual alte sanctiuni, de ordin disciplinar, pecuniar (ex.)

Dupa durata lor

- termenele pot fi pe minute,ore, zile, saptamani, luni si ani (ex)

Durata termenelor de procedura

Orice termen procesual are un punct de plecare si un punct de implinire intre care se interpune un interval de timp.

A. In legatura cu punctul de plecare al termenelor, art.102 alin.1 instituie un principiu in aceasta materie: " termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel".

Exceptii:

1. Principiul echipolentei (echivalentei)- uneori legea recunoaste si altor acte o valoare echivalenta cu cea a comunicarii:

1. - termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare (art.284 alin2) (explica finalitatea)
2. - daca apelul a fost declarat inainte de comunicare, hotararea se considera totusi comunicata pe data depunerii cererii de apel (art. 284 alin.3)(explica finalitatea)
3. - termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea de la data solicitarii (art.102 alin. 2)(dispozitiile se interpreteaza in sensul ca partea a solicitat comunicarea partii adverse; explica)

2. Prin derogare de la regula, sunt si situatii, expres prevazute in Cod, cand termenele incep sa curga de la alte momente: art.582 alin.1, art.22 alin.ultim, art.284 alin.4, art.170 alin.1, art.186 alin.2, art.324 pct.1 etc

B. In legatura cu punctul de implinire al termenelor procesuale:

- se considera a fi acela in care efectul termenului se realizeaza, fie prin incetarea posibilitatii de efectuare a actului (termele imperative), fie dimpotriva, prin nasterea dreptului de a indeplini anumite acte de procedura (termene prohibitive).

In cazul termenelor imperative, actul facut intre punctul de plecare si punctul de implinire este un act facut in termen. In acest sens retinem si dispozitiile art.104: "actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui"(utilitate!)

In cazul termenelor prohibitive, daca actul este facut inainte de implinirea termenului este un act prematur.

In intervalul cuprins intre momentul de plecare si momentul de implinie termenele curg, de regula, continuu, fara posibilitatea de a fi intrerupte sau suspendate.

Intreruperea si suspendarea termenelor de procedurpa apare, asadar, ca o exceptie de la regula enuntata anterior. Dat fiind ca cele doua institutii indicate anterior nu sunt caracteristice pentru termenele de procedura, in aceasta materie cauzele de intrerupere si de suspendare nu sunt sistematizate de legiuitor ca in domeniul prescriptiei dreptului la actiune.

Intreruperea termenului de procedura - modificarea cursului termenului in sensul inlaturarii perioadei consumate inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei noi perioade dupa incetarea cauzei de intrerupere.

Cauze generale de intrerupere:

art.103 alin.1 - cand partea a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei sa indeplineasca actul de procedura in termenul legal (explica notiunea pe larg, cu exemple si comparatii cu cazul fortuit si forta majora, repunerea in terme din dreptul material; procedura invocarii, solutii). Daca o asemenea imprejurare va fi dovedita de partea care o invoca, de la incetarea impiedicarii va curge intotdeauna un termen de 15 zile pentru indeplinirea actului de procedura;

Intrucat totdeauna punctul de plecare al termenului este legat de existenta unui act de procedura, termenul se intrerupe cand actul de pornire al termenului a fost declarat nul sau cand, printr-o imprejurare fortuita nu se mai poate face dovada existentei acelui act (de ex, actul de comunicare a hotararii a fost declarat nul sau dovada comunicarii nu mai poate fi facuta, astfel fiind compromis si termenul de apel sau recurs)

Cauze speciale de intrerupere

Termenul de perimare se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii pricinii de catre partea care justifica un interes - art.249

Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel - art. 285 alin.1. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii. Termenul de apel incepe sa curga din nou de la data acestei comunicari, iar pentru mostenitorii incapabili sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din data cand s-a numit tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.

Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia I s-a facut comunicarea - art.286. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.

Suspendarea termenului de procedura inseamna - modificarea cursului acestui temren, in sensul opririi curgerii lui pe durata existentei unor situatii limitativ prevazute de lege, la sfarsitul carara acelasi termenisi reia cursul, socotindu-se si timpul mconsumat inainte de suspendare.

Cauze generale:

1. Suspendarea judecatii    - art.243 si 244 (citeste)
2. Suspendarea termenului de perimare cat timp dainuieste suspendarea judecatii pronuntata de insrtanta, in cvazurile prevazute la art.244, precum si in alte cazuri prevatute de lege.
3. Suspendarea termenelor de procedura prin legi speciale, pe durata unor anumite situatii

Modul de calcul al termenelor procedurale

Potrivit art.101 termenele stabilite pe ani, luni si saptamani se implinesc in ziua corespunzatoare zilei de plecare. Daca termenul incepe sa curga in 29, 30 sau 31 ale lunii si urmeaza sa se sfarseasca intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ultima zi a lunii.

In cazul termenelor stabilite pe zile si ore se aplica sistemul de calcul " pe zile libere", neintrand in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul (cel mai avantajos sistem pentru parte - explica).

Legea procedurala determina si modul de calcul al termenelor stabilite pe ore.Potrivit art.101 alin2 termenele de procedura statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii urmatoare (tot sistemul cel mai avantajos; in opozitie cu termenul calculat de momento ad momentum)

O dispozitie procedurala utila este prevatzuta si in art.101 alin.5: termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. Aceasta dispozitie se aplica tuturor termenelor procedurale, legea nefacand nici o distinctie in acest sens.

IV.      Sanctiuni pentru nerespectarea conditiilor referitoare la actele de procedura si la termenele procedurale:

Notiune

Nulitatea actelor de procedura :

notiune

clasificarea nulitatilor

mijloace de invocare

efectele anularii actelor de procedura

Decaderea :

Notiune

Cazurile si conditiile in care intervine decaderea

Invocarea si constatarea decaderii

Efectele decaderii

Amenzile judiciare. Despagubirile

Notiune si importanta

Principalele cazuri de aplicare a sanctiunii

Procedura de aplicare

SANCTIUNILE PROCESUALE

CONCEPT, ROL, DETERMINARE

Sanctiunile procesuale sunt masuri cu caracter de constrangere menite sa garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele si conditiile dupa care trebuie sa se desfasoare activitatea judiciara in pricinile civile.

Sanctiunile procesuale prezinta urmatoarele functii:

preventiv-educativa

represiv-intimidanta(sanctioneaza, dar unele au si functie reparatorie, ca de exemplu cheltuielile de judecata).

Sanctiunile procesuale contribuie la o optima administrare a justitiei si reprezinta

o garantie a restabilirii ordinii de drept si, in ultima instanta, a drepturilor subiective contestate.

Sanctiunile procesuale nu sunt tratate unitar si nici nu exista o conceptie unitara cu privire la acestea.

Astfel, pe unele Codul de procedura civila le numeste sanctiuni(alteori le spune pedepse-termenii sunt folositi ca sinonimi ): decaderea(art. 167 alin. 4 C. proc. civ., art. 138 C. proc. civ., art.103 C. proc. civ.), nulitatea(art. 88 alin.2 C. proc. civ., art.89 alin.1 C. proc. civ., art. 302 C. proc. civ.), amenzile judiciare(art. 108 alin.1,2 C. proc. civ.).Altele nu sunt numite astfel,dar au,cu siguranta, caracter sanctionator: perimarea(art.248 C. proc. civ.), cheltuielile de judecata. Altele sunt sanctiuni speciale: pierderea puterii executorie a hotararii neexecutate inauntrul termenului de prescriptie(art.405 alin. 3 C. proc. civ.), respingerea actiunii de divort ca nesustinuta(art. 616 C. proc. civ.), indepartarea din sala de sedinta a partii(art.122 alin. 5 C. proc. civ.).

Alte dispozitii au si caracter sanctionator: art. 174 C. proc. civ., art.225 C. proc. civ.

Mentionam si existenta unor sanctiuni disciplinare ce pot fi aplicate unor functionari judecatoresti potrivit Legii nr.92/1992. De asemenea, nu poate fi exclusa nici raspunderea penala daca se savarseste o infractiune.

NULITATEA

Desi conceptul de nulitate este propriu si dreptului material, ca sanctiune de drept procesual civil, ea comporta trasaturi distincte de unde rezulta si o definitie proprie.

Nulitatea este sanctiunea ce determina ineficienta actelor de procedura indeplinite fara respectarea regulilor de desfasurare a procesului civil si care se rasfrange, adeseori, si asupra actelor ulterioare.

Nulitatile procesuale pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

1) Dupa natura normelor procedurale incalcate, nulitatile procesuale pot fi clasificate in nulitati absolute si nulitati relative. Aceasta reprezinta cea mai importanta clasificare si serveste pentru determinarea regimului juridic al nulitatilor.

Potrivit art. 108 C. proc. civ.: "Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orce stare a pricinii.

Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce."

Nulitatile absolute prezinta urmatoarele particularitati:

-pot fi invocate in orice faza a procesului civil;

-pot fi invocate de catre oricare dintre parti, de procuror si de instanta din oficiu;

-viciile unui act lovit de nulitate absoluta nu pot fi acoperite.

Nulitatile relative prezinta urmatoarele particularitati:

-pot fi invocate numai in limite litis, adica cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau imediat ce s-a ivit cauza ce le-a determinat;

-pot fi invocate numai de catre partea in favoarea careia a fost edictata norma juridica incalcata;

-viciile pot fi acoperite.

2) Dupa izvorul lor, nulitatile procesuale pot fi clasificate in nulitati exprese si nulitati virtuale.

Nulitatile exprese sau textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. De exemplu, art. 89 C. proc. civ., art. 258 C. proc. civ., art. 302 C. proc. civ.

Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli esentiale privitoare la desfasurarea procesului civil.

Marea majoritate a nulitatilor in dreptul nostru procesual civil sunt nulitati virtuale, nulitatile exprese constituiind exceptia.

3) Dupa raportul cauzal specific dintre diferitele acte de procedura, nulitatile procesuale pot fi clasificate in nulitati proprii si nulitati derivate.

Nulitatea proprie reprezinta sanctiunea care lipseste de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor de validitate.

Nulitatea derivata reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta functionala.

Potrivit art. 106 C. proc. civ.: "Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o independenta de sine statatoare."

4) Dupa natura conditiilor a caror neobservare determina ineficienta actului de procedura, nulitatile procesuale pot fi clasificate in nulitati intrinseci si nulitati extrinseci.

Nulitatile intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actelor de procedura.

Nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare a actelor de procedura, cum ar fi indeplinirea acestuia de un functionar necompetent, neplata taxelor de timbru, depunerea recursului la o instanta ierarhic superioara etc.

5) Dupa intinderea efectului sanctionator, nulitatile procesuale pot fi clasificate in nulitati totale si nulitati partiale.

In materie procesuala, distinctia dintre cele doua categorii de nulitati este deosebit de pregnanta in domeniul cailor de atac. Astfel, in materia recursului instanta poate dispune casarea totala sau partiala a hotararii, partea din hotarare care nu a fost casata dobandeste autoritate de lucru judecat.

6) Dupa modul in care ele opereaza, nulitatile procesuale pot fi clasificate in nulitati de drept si nulitati judiciare.

Nulitatile de drept sunt acelea care opereaza in temeiul legii, fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse.

Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarire judecatoreasca care sa pronunte sanctiunea.

In dreptul procesual civil, indiferent de felul nulitatii si chiar daca au fost transgresate dispozitii esentiale, interventia justitiei este intotdeuna necesara.

CONDITIILE GENERALE ALE NULITATII

Potrivit art. 105 C. proc. civ.: " Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.

Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor anume prevazute de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie."

Art.105 C. proc. civ. nu reglementeaza nulitatea absoluta(alin.1) si nulitatea relativa(alin.2), ci alin. 2 consacra conditiile generale ale nulitatii actelor de procedura, alin.1 reglementeaza o nulitate derivata, iar alin. 2 teza 2 o nulitate expresa. Cu privire la aceasta, nu exista o reglementare unitara.

Din analiza dispotitiilor art.105 alin. 2 C. proc. civ. pot fi desprinse si conditiile generale ale nulitatii:

-nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil;

-producerea unei vatamari;

-vatamarea sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului.

1) Nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil

Art.105 alin.2 se refera doar la neobservarea formelor legale sau la indeplinirea actului de procedura de catre un functionar necompetent.

Raportul dintre cele doua ipoteze vizate de acest text este acela dintre general si particular, prima ipoteza constitui genul, iar cea de-a doua specia.

Prin "neobservarea formelor legale" nu trebuie sa intelegem numai cerintele privitoare la forma exterioara a actului de procedura, ci toate cerintele necesare pentru desfasurarea procesului civil.

Referirea la actele indeplinite de un functionar necompetent nu poate avea alta semnificatie decat aceea a unei determinari riguroase a nulitatii in acest caz, caci sanctiunea opereaza in aceleasi conditii.

2) Producerea unei vatamari

Vatamarea reprezinta incalcarea unor drepturi sau intrese legitime ale partilor, dar nu numai.Un ansamblu de norme procesuale sunt insa instituite de lege spre a se realiza o solutionare adecvata a litigiului. Or, neobservarea acelor reguli care exlud intereselor partilor nu poate fi lipsita de sanctiune. De aceea, in determinarea conceptului de vatamare procesuala trebuie sa se tina seama atat de nesocotirea drepturilor partilor, cat si a celorlalte reguli privitoare la solutionarea litigiului.

N. Volonciu: "Vatamarea nu se rezuma numai la prejudicierea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, extinzandu-se si la justa solutionare a cauzei."

Problema se pune numai in ceea ce priveste nulitatea prevazuta de alin. 2. In cazul alin. 1 ne aflam in prezenta unei nulitati neconditionate. Alin.2 teza 2 consacra si o prezumtie de vatamare la nulitatile exprese.

3) Vatamarea sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului

In cazul alin.1, nulitatea opereaza fara ca instanta sa aiba efectiv posibilitatea sa inlature consecintele negative ale nesocotirii dispozitiilor legale. O situatie particulara este prevazuta in art. 160 C. proc. civ., care consacra practic o exceptie de la regula potrivit careia, in cazul necompetentei, nulitatea se extinde cu privire la toate actele de procedura.

In cazul alin. 2, inlaturarea efectelor negative ale nulitatii difera in functie de natura normelor procedurale nesocotite.

In principiu, nulitatea absoluta se caracterizeaza prin imposibilitatea de a inlatura intr-un alt mod vatamarea produsa. Prin exceptie de la aceasta regula, nulitatile derivate pot fi uneori evitate. Spre exemplu, nulitatea actelor de procedura ulterioare unei citari nelegale poate fi evitata prin ratificarea lor de catre partea interesata. De asemenea, situatia de litispendenta poate fi evitata prin invocarea ei, pe cale de exceptie, si prin conexarea cauzelor.

In cazul nulitatii relative, anularea actului de procedura intervine doar ca un ultim remediu. Atat partile cat si judecatorii sunt datori sa staruie pentru inlaturarea acestor neregularitati.

PROCEDURA DE INVOCARE, CONSTATARE SI DECLARARE A NULITATILOR

INVOCAREA nulitatilor este prevazuta de art. 108 C. proc. civ. "..."

Observatii:

1) Nulitatea absoluta poate fi invocata chiar si de partea care a pricinuit-o, instanta si procurorul, daca participa, avand chiar obligativitatea de a o invoca.

2) Nulitatea relativa se declara numai la cererea partii care are interes sa o invoce.

3) In cazul coparticiparii, nulitatea relativa pate fi invocata de oricare din partile in favoarea careia a fost instituita norma.

4) Momentul invocarii difera. Astfel, nulitatile absolute pot fi invocate in orice stare a pricinii. Nulitile relative pot fi invocate numai intr-o anumita faza procesuala. In acest sens art. 108 alin. 3 C. proc. civ. precizeaza "ca neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond."

a)      Momentul initial pana la care poate fi invocata nulitatea relativa este prima zi de infatisare, iar momentul ultim este "inainte de a pune concluzii in fond."

b)      Nulitatea relativa care vizeaza insasi hotararea nu poate fi invocata decat direct in apel.

c)    Nulitatile relative invocate in prima instanta pot fi reiterate, daca au fost

respinse, pe calea apelului.

5) Modalitatile de invocare a nulitatilor: exceptia de nulitate si caile de atac.

CONSTATAREA

In sistemul nostru procesual, nulitatile nu opereaza de iure, ele trebuie constatate de instanta competenta prin incheiere sau, dupa caz, prin hotarare. Instanta este obligata sa precizeze si intinderea nulitatii deoarece afecteaza actele ulterioare in masura in care acestea nu au o existenta de sine statatoare.

Nulitatea nu are numai o functie sanctionatorie, ci este si un remediu procesual. Potrivit art. 106 alin. 2 C. proc. civ.: "Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.". Indreptarea actelor se poate realiza pe doua cai: refacerea sau remedierea lor. Refacerea consta in inlocuirea actului cu unul nou, de ex. citatia, expertiza. Remedierea consta in completarea, modificarea sau rectificarea actului(art. 114 alin. 2 C. proc. civ., art. 132 alin.1 C. proc. civ., art.281 C. proc. civ., art.281 C. proc. civ.).

EFECTELE NULITATII

1) Ineficienta actelor de procedura si suprimarea efectelor ce s-au produs deja.

Nulitatile opereaza de la momentul declararii. Daca nulitatea nu e declarata, desi viciata in structura sau conditiile ei de existenta, actele produc toate efectele unor acte legale.

2) Regula potrivit cu care actul nul nu are nici un efect vizeaza numai functia procedurala a acestuia.

Actul poate produce unele efecte, desi a fost anulat de instanta. De exemplu, o tranzactie anulata pentru vicii procedurale poate constitui o marturisire cu privire la dreptul dedus judecatii; o cerere de chemare in judecata chiar daca a fost anulata pentru lipsa de probe poate fi folosita ca o marturisire sau ca un inceput de dovada scrisa intr-un alt proces; art. 1870 C. civ. recunoaste efect intreruptiv de prescriptie cererii de chemare in judecata chiar daca este adresata unei instante si chiar daca e nula pentru lipsa de forme.

3) Sanctiunea nulitatii se extinde si asupra actelor a caror existenta valabila depinde de existenta valabila a actului anulat.

Potrivit art. 106 C. proc. civ.: "Anularea unui act de procedura atage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care actele nu pot avea existenta de sine statatoare."