Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AdministratieDrept


CAUZELE DIVORTULUI

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



CAUZELE DIVORTULUI

Chiar daca in societatea contemporana sotii se aleg pe temeiul dragostei reciproce, se produc cele mai multe divorturi. Explicatia este: daca cei doi parteneri se aleg pentru ca isi asigura reciproc suport emotional, afectiv, confort psihologic este firesc sa se desparta daca elementul care asigura aceste nevoi expresive (dragostea) a disparut. Deci, o cauza importanta a disolutiei maritale prin divort o constituie disparitia sentimentului de dragoste care a fundamentat casatoria.



Literatura de specialitate invoca o alta cauza, si anume emanciparea economica a femeii. Incadrarea in munca a femeii ii da acesteia posibilitatea de a obtine venituri proprii, fapt ce-i confera o anumita independenta si-i asigura sansa de a alege despartirea in conditiile in care constata ca mariajul nu "mai merge". Pe de alta parte, dezvoltarea economica a atras dupa ea si rezolvarea problemei locuintei, care a constituit si mai constituie problema importanta in divortialitate.

O mare permisivitate a divortului a fost creata si prin democratizarea si liberalizarea vietii sociale. Scaderea influentei religiei, "indulcirea legislatiei", micsorarea puterii de constrangere a traditiilor au favorizat o atitudine mai permisiva si in raport cu divortul. Cu cat divortul este mai raspandit, cu atat este mai acceptat. Pe de alta parte, indivizii interesati gasesc in societate suficiente "modele" care le induc ideea ca divortul nu este un "esec", ci poate fi o "solutie", un raspuns pozitiv la o situatie critica.

Alaturi de acesti factori intervine insa si o variabila intermediara, si anume, cresterea sperantei de viata a indivizilor. Astfel, daca la varsta de 30-40 de ani partenerii constata ca mariajul este o povara pentru ei, hotararea de a renunta la aceasta "povara" pentru inca multi ani devine justificata pentru ei.

O alta cauza frecvent invocata in procesele de divort este violenta in familie, desi ea poate fi considerata doar o variabila indirecta, intermediara, in sensul ca ea insumeaza efectele altor factori psihosociali (incompatibilitatea de status scolar si cultural, de personalitate, de varsta, religie etc). Studiile releva ca in societatea contemporana, violenta este in crestere, ea fiind un raspuns la anumite conditii precare: saracia, lipsa de putere socio-economica, promovarea in mass-media a violentei fata de femei, ideologia dominatiei si agresivitatii masculine etc.

Din studiul sentintelor de divort, din perioada 1990-1998, din judetul Bihor, pe locul intai in ierarhia motivelor de divort se situeaza consumul excesiv de alcool (74,5% din totalul motivelor). Daca adaugam si cele 34,97% care indica violenta si agresivitatea, care sunt generate si potentate de consumul de alcool, acest motiv apare evident pe primul loc in ierarhizarea motivelor de divort. Locul trei in ierarhie il ocupa infidelitatea, prezentata in procent de 73,7%, sensibil aproape de situatia existenta in cazul consumului de alcool (74,5%). Astfel, statisticile situeaza judetul Bihor printre judetele cu cel mai mare consum de alcool din tara (Chipea, 2001).

CELE 3 A-uri ale divortului sunt :

Adulterul- din femeile si din barbatii decisi sa divorteze indica infidelitatea ca fiind motivul separarii (Dorrzapf,1999 apud Chipea). Poate tocmai de aceea 6 din 10 femei si 5 din 10 barbati apreciaza ca fidelitatea este mai importanta decat securitatea financiara sau decat o buna relatie sexuala (Ziglair,2001).

Absenta- accentuarea individualismului si egocentrismului favorizeaza neimplicarea in problemele si preocuparile celuilalt.

Abuzul intre 3-4 milioane de femei sunt batute anual de sotii lor sau de amanti (Ziglar,2001). La Spitalul de Urgenta din Bucuresti zilnic se prezinta ,in medie trei femei batute de partenerul lor de viata (Manolescu,1997)

O cercetare empirica realizata in Bucuresti de Georgeta Ghebrea (1997), pe un esantion de 460 de subiecti    cu privire la factorii care duc la disolutia maritala a ajuns la urmatoarele rezultate:

  • Diferenta de varsta in general nu conteaza- nu este relevanta pentru stabilitatea cuplului
  • Daca sotia este mai in varsta decat sotul, casnicia este mai stabila- potrivit analizei, sansele de stabilitate cresc atunci cand sotia este mai in varsta decat sotul
  • Diferenta de nivel de scolarizare nu este relevanta- totusi majoritatea cuplurilor (72%) se formeaza pe criterii homogamice;
  • Exista si o    similaritate a standardelor economice ale familiilor de origine (91% din soti provin din familii care intra in aceeasi categorie de venituri cu cea a sotilor lor)
  • Riscul disolutiei cuplului sporeste atunci cand sotia obtine venituri mai mari decat sotul- diferenta de venituri dintre soti nu este importanta pentru stabilitatea familiei decat in cazul in care sotia castiga mai mult ( 26% din femeile divortate au un salar mai mare decat sotii lor, comparativ cu doar 13% dintre femeile cu casnicii stabile). Acest fapt confirma ipoteza potrivit careia independenta economica a femeii este un puternic predictor al cresterii ratei divorturilor si al instabilitatii uniunilor conjugale in general;
  • Divortul parintilor creste probabilitatea divortului copiilor- 19% din cei divortati au parintii divortati la randul lor, in comparatie cu doar 10% din cei care alcatuiesc cuplurile stabile;
  • Conflictele cu tatal marcheaza in mai mare masura( decat conflictele cu mama) viitorul conjugal al copilului- 11% din cei divortati recunosc prezenta unui conflict de intensitate mare si foarte mare, in comparatie cu doar 6% din cei cu o casatorie stabila;
  • Femeile divortate au avut o    viata sexuala premaritala mai activa comparativ cu cele care formeaza cupluri stabile( 53% din femeile divortate au avut relatii sexuale premaritale in comparatie cu 30% din femeile cu casnicii stabile). Comportamentul sexual premarital al barbatilor nu difera semnificativ intre cele doua esantioane).
  • Mariajele in care cel putin unul dintre soti nu este la prima casatorie, au o probabilitate mai mare sa se destrame ( 23% dintre cei divortati nu se aflau la prima casatorie, in comparatie cu 6% din cei cu casnicii stabile)
  • Dezaprobarea parintilor are efecte nefaste asupra stabilitatii casatoriei copiilor- ( in cazul a 23% din cadrul celor divortati parintii s-au opus casatoriei, in comparatie cu doar 15% in cazul celor cu casatorii stabile)
  • Coabitarea intergenerationala afecteaza stabilitatea cuplului doar in masura in care ea este descrisa ca fiind o experienta neplacuta- desi studiile anterioare au aratat ca experienta coabitarii cu parintii este traumatizanta pentru tinerele cupluri (Ghebrea, 1995)- , studiul de fata confirma partial aceste rezultate, in sensul ca atitudinea fata de coabitarea intergenerationala reprezinta de fapt un pericol pentru destramarea cuplului).
  • O durata de cel putin 2 ani de prietenie inainte de casatorie, creste probabilitatea stabilitatii casatorie i- doar 12.5% din cei divortati au asteptat peste 2 ani inainte de a se casatori, in vreme ce 18.5% din persoanele cu casatorii stabile au preferat acest lucru;
  • Varsta la care are loc casatoria nu este importanta- desi o serie de studii anterioare sustin ideea ca mariajele incheiate la o varsta frageda sunt sortite esecului, studiul citat nu confirma aceste rezultate, varstele celor casatoriti fericit si a celor divortati fiind sensibil egale la casatorie); acest lucru poate fi datorat si faptului ca romanii se casatoresc in masa relativ devreme in comparatie cu societatile occidentale;
  • Primii doi ani de casatorie reprezinta perioada de risc maxim- cele mai multe divorturi intre 10-15% avand loc in primii doi ani;
  • Prezenta copiilor favorizeaza stabilitatea cuplului- 41.3% din cei divortati nu au nici un copil, in vreme ce doar 8% din cei fericit casatoriti sunt fara urmasi);
  • Dimensiunea redusa a veniturilor constituie un factor de risc pentru stabilitatea cuplului- constituind de altfel o sursa in plus de tensiune;
  • Prietenii comuni contribuie la stabilitatea cuplului- lipsa lor indicand faptul ca partenerii pot face parte din retele sociale diferite si astfel se creeaza o distanta intre ei;
  • Sursele de neintelegere in cazul persoanelor divortate le reprezinta, in ordinea importantei: banii, gelozia, parintii, adulterul, alcoolul, sarcinile gospodaresti, prietenii, petrecerea timpului liber, copiii, relatiile sexuale, religia, politica;
  • Strategiile de rezolvare a conflictului care pot duce la divort sunt: inabusirea, refularea situatiilor conflictuale; de asemenea compromisul- garantia unei bune functionari interpersonale- este foarte putin folosit in cazul cuplurilor divortate. Nici situatia in care doar unul dintre partenerii cedeaza, pliindu-se peste dorintele celuilalt, nu este avantajoasa pentru stabilitatea coplului. Atat cuplurile care vor divorta, cat si cele stabile folosesc discutiile pe ton calm sau ridicat insa cele ce vor divorta ajung si la jigniri, insulte, tipete si violente;
  • Sentimentele post-conflict - la persoanele stabil casatorite predomina tristetea (53%)- in vreme ce la cei care urmeaza sa divorteze mai evidente sunt mania(27%), iritarea (25%), furia (24%), nesiguranta (13%), durerea (27%).

Gelozia- motivata sau nu in plan real este foarte distructiva pentru stabilitatea cuplului;







Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2502
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved