Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AdministratieDrept


DREPT PENAL

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Alte modalitati de stingere a obligatiilor fiscale
NOILE SOIURI DE PLANTE - PROCEDURA DE ACORDARE A BREVETULUI DE SOI
Persoana juridica de drept administrativ
Ce trebuie sa stiti referitor la contestatia la executare
NORMA JURIDICA - NORMA SOCIALA
Teoria dreptului – notiuni generale - Diviziunile dreptului
NOTIUNEA DE DREPT - Sensurile termenului “drept”
Actiunile posesorii
CERERE DE INSCRIERE la examenul de LICENTA
DREPTURILE REALE

TERMENI importanti pentru acest document

tilharia pedepse : drept penal culpa : ce masuri se pot lua inpotriva unei pers care retine actele pers ale altei persoane : elberarea conditionata este egala cu terminarea pedepsei : coautoratul se poate savarsi din culpa :

DREPT PENAL

1.    Notiunea de participatie penala .

Exista participatie penala ori de cate ori o infractiune este savarsita de un numar mai mare de persoane decat cel indispensabil in raport de natura ei.

Pluralitatea ocazionala sau participatia nu este determinata de este determinata de anumite conditii concrete , in care realizarea prin cooperare a unei infractiuni apare ca mai avantajoasa sub raportul savarsirii sau al ascunderii urmelor ei.

In cazul infractiunilor intentionate , participatia penala apare ca o conlucrare cu intentie a doua sau mai multe persoane la savarsirea aceleasi infractiuni .

La infractiunile din culpa participatia apare ca o contributie involuntara din culpa a doua sau mai multe persoane la savarsirea in mod nemijlocit a unei fapte prevazute de legea penala.

Participatia penala se prezinta sub mai multe forme , in raport cu natura contributiei pe care diferiti participant o dau la savarsirea faptei.

2.  Infractiunile care se savarsesc in coautorat si implicatiile care decurg din acestea .

Coautoratul este acea forma a participatiei in care o fapta prevazuta de legea penala a fost savarsita in mod nemijlocit de catre doua sau mai multe persoane .

Conditiile autoratului si coautoratului :

a ) Activitatea autorilor , ca si a coautorilor trebuie sa fie indreptata impotriva aceluiasi obiect juridic , adica sa lezeze aceleasi relatii sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infractiune .

b ) Se cere ca participantii sa savarseasca in mod nemijlocit , impreuna , fapta prevazuta de legea penala .

Prin acte de savarsire nemijlocita a faptei se intelege orice act de conduit exterioara , prin care se executa direct actiunea sau inactiunea socialmente periculoasa incriminate de lege .

Contributia coautorilor in comiterea faptei penale poate fi identica

 sau diferita , egala sau aproape egala , in acelasi timp si loc ori nu .In caz de coautorat , nu este nevoie ca fiecare participant sa fi comis neaparat o activitate materiala care sa acopere in intregime latura obiectiva a infractiunii , intrucat actele coautorilor se completeaza reciproc , in cadrul activitatii materiale indivizibile de savarsire a faptei penale .

Realizarea nemijlocita a actiunii materiale specifice unei infractiuni determinate are loc , de regula , printr-un act unic.  

Actele componente ale procesului de executare pot avea si aparenta unei succesiuni de manifestari inlasnitoare , dar acestea apartin executarii , nu pregatirii infractiunii .

In cazul infractiunilor complexe sunt coautori la infractiunea de talharie (ex) atat acela care savarseste actul de amenintare sau violent asupra victimei , cat sic el care sustrage bunul , deoarece , desi sunt actiuni materiale distinct , ele se integreaza in continutul acestei infractiuni.  Exista coautorat si daca mai multe persoane au lovit victima cu un instrument apt de a ucide  ( cutie , topor , briceag , etc) chiar daca numai lovitura unuia dintre participant a fost mortala , deoarece au contribuit ,implicit  , la reducerea posibilitatii victimei de a se apara ( slabirea fortelor fizice si psihice )

In raport cu formele infractiunii , coautoratul poate exista numai la executare , deci din momentul in care incepe realizarea actiunii care face parte din latura obiectiva a infractiunii , executare care indica cel putin existenta tentativei ca forma a infractiunii .

c ) Legatura subiectiva dintre coautori .In lipsa acesteia nu se realizeaza coautoratul , desi a avut loc cooperarea materiala , astfel ca fiecare persoana va fi considerata autor al unei fapte distincte , actele lor vor fi doar conexe . Sub aspect subiectiv , in caz de coautorat se cere ca toti participantii sa actioneze cu aceiasi forma de vinovatie , fie cu intentie , fie din culpa.De cele mai multe ori , coautoratul se realizeaza cu intentie , participantii prevad urmarile socialmente periculoase si le urmaresc sau doar admit posibilitatea aparitiei acestora.

Coautoratul poate exista si in cazul infractiunilor din culpa si se realizeaza atunci cand 2 sau mai multe persoane , actionand din culpa , au savarsit fiecare , simultan sau succesiv acte de executare a faptei ilicite prin care s-a produs acelasi rezultat socialmente periculos.Vinovatia coautorilor se prezinta in acest caz sub forma unei culpe comune sau a unor culpe concurente.Nu se poate nega existenta participatiei atunci cand se constata contributia comuna a mai multor persoane la savarsirea unei fapte al carui rezultat socialmente periculos nu l-au prevazut sau au crezut ca nu se va produce.

Legatura subiectiva poate intervene inainte sau in timpul executarii actiunii .

Daca stabilirea legaturii subiective are loc ulterior consumarii infractiunii nu mai exista coautorat .

Exista unele infractiuni la care coautoratul nu poate sa apara :

- infractiuni cu auto unic ( marturia mincinoasa , dezertarea , prostitutia) ;

- infractiuni omisive , al caror element material apare prin neandeplinirea unei obligatii de a face , impusa cu caracter personal   ( infractiunea de nedenuntare ) .

3.    Instigarea , forma a participatiei penale .

- fapta unei persoane , care cu intentie , determina , prin orice mijloace , o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Conditiile instigarii :

- intre obiectul juridic al faptei savarsite de autor si obiectul juridic al instigarii sa existe identitate.

- prezenta a doi subiecti : instigatorul si instigatul .

- activitatea instigatorului sa fi avut drept urmare determinarea instigatului de a savarsi fapta prevazuta de legea penala , pe care o si executa ulterior.

- activitatea de determinare sa fie savarsita cu intentie.

Nu exista instigare din culpa . Pentru existenta instigarii nu au relevant mobilul cu care s-a actionat si nici scopul urmarit.

4.    Complicitatea , forma a participatiei penale.

- activitatea persoanei care , cu intentie , inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau care , inainte ori in timpul savarsirii faptei , promite ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor , chiar daca ulterior promisiunea nu este indeplinita .

Complicele nu savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala , ci inlesneste aceasta savarsire , facand , prin sprijinul pe care-l da , ca autorul s-o comita mai usor , mai repede si mai sigur. Complicele pregateste realizarea faptei penale , ia masuri pentru ca ea sa poata fi savarsita , creeaza autorului conditii propice pt.desfasurarea activitatii infractionale .

Conditiile complicitatii :

- Intre obiectul juridic al faptei prevazute de legea penala , savarsita de autor si obiectul juridic al actelor de complicitate , de regula , trebuie sa existe identitate.

- Sub raportul subiectilor , trebuie sa existe un autor si un complice.

- Sub aspectul laturii obiective se cere sa existe o fapta a autorului care a savarsit nemijlocit infractiunea prevazuta de legea penala , la care complicele a executat acte de inlesnire sau de ajutare.

- Dpdv subiectiv , se cere ca in caz de complicitate , complicele sa actioneze cu intentie directa sau indirect in ceea ce priveste ajutorul pe care-l da autorului in comiterea faptei prevazute de legea penala.

Complicitate din culpa nu poate sa existe.

5.    Pedepsirea  instigatorului si a complicelui .

Formele instigarii
- Instigarea urmata de executare – o concordant intre activitatile desfasurate de instigator si instigat , instigatorul determina , iar instigatul executa infractiunea la care a fost determinat.Aceasta forma a instigarii indeplineste toate conditiile prevazute de lege cu privire la savarsirea infractiunii la care s-a executat determinarea .

- Instigarea neurmata de executare – instigatorul a determinat la savarsirea unei infractiuni , instigatul a acceptat , insa ulterior desisteaza sau impiedica voluntar producerea rezultatului , sau din alte motive nu trece la executare .

Desistarea si impiedicarea de catre autor a producerii rezultatului , constituie cauze care inlatura raspunderea penala , au fata de instigator un efect mai limitat  - el beneficiaza doar de reducerea pedepsei.

In caz de instigare neurmata de executare sau in caz de instigare urmata de desistarea autorului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului , instigatorul va fi pedepsit numai in ipoteza in care fapta la care a instigat este sanctionata de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani.Pedeapsa care se aplica instigatorului in acest caz este cuprinsa intre minimul general al pedepsei si minimul special al pedepsei prevazute pentru infractiunea la care a instigat.

In situatia in care actele de executare indeplinite de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului constituie prin ele insele o infractiune si autorul urmeaza sa suporte pedeapsa prevazuta de lege pt.acea infractiune – in acest caz instigatorul trebuie sa raspunda ca si autorul .

Daca pedeapsa prevazuta de lege pt.aceasta infractiune este detentiunea pe viata , instigatorului i se aplica pedeapsa inchisorii intre 2 si 10 ani.

- Instigarea neizbutita ( aparenta ) sau indemnul- exista cand instigatorul determina la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala insa persoana asupra careia s-a exercitat determinarea nu accepta , ceea ce inseamna ca instigatorul nu a reusit sa lamureasca , sa-I sadeasca in constiinta hotararea infractionala , activitatea de determinare neavand ecou in constiinta altei persoane , instigatorul nu va fi pedepsit.

In situatii expres prevazute de lege , instigatorul va fi tras la raspundere penala : indemnul de a detrmina marturia mincinoasa , indemnul la practicarea prostitutiei , amenintare , santaj.

Formele complicitatii :

- Complicitatea morala consta in activitatea desfasurata de catre complice , prin care se ajuta din punct de vedere moral la pregatirea sau executarea unei infractiuni.

A. Complicitatea morala imbraca mai multe aspect :

a ) activitatea de intarire a rezolutiei infractionale luata de autorul infractiunii sau de intretinerea acesteia . Complicele ii reaminteste periodic autorului de hotararea de a savarsi infractiunea si il convinge de a o pune in aplicare.

b ) sfaturile date de complice , instructiunile privind felul cum sa comita infractiunea sau procurarea de informatii si date despre victima sau ce masuri de protective pot fi luate pt.a nu fi descoperit de autoritati.

c ) prezenta complicelui la locul savarsirii faptei pe baza intelegerii prealabile cu autorul pt.a-l ajuta in caz de nevoie , creandu-I acestuia curaj , sange rece , o stare favorabila punerii in aplicare a hotararii infractionale luate.

d ) panda la locul faptei in momentul comiterii de catre autor , intarind moralul infractorului , determinandu-l sa actioneze dezinvolt , stiind ca in caz de pericol va fi alarmat de complice.

e ) promisiunea de ajutor facuta de complice inainte sau in timpul savarasirii faptei ca va tainui bunurile provenite din infractiune ori ca va favoriza pe faptuitor , chiar daca ulterior acesta nu-si indeplineste promisiunea.

orice mijloc apt pt.a instiga poate fi si mijloc de realizare a complicitatii morale

B. Complicitatea materiala consta in activitatea de ajutare , inlesnire efectiva sau sprijinire materiala la pregatirea sau executarea faptei savarsite de autor.Ajutorul material imbraca mai multe aspecte :

a ) procurarea pt.autor a unor instrumente sau mijloace cu ajutorul carora acesta savarseste fapta penala ( obirecte , arme , substante.)

b ) confectionarea sau adaptarea pt.autor a unor instrumente ori mijloace cu care sa savarseasca fapta periculoasa .

c ) inlesnirea sau ajutorul material dat de complice in timpul savarsirii faptei .

Tinand cont de momentul svarsirii faptei prevazute de legea penala , complicitatea poate fi :

- anterioara – contributia data inainte de savarsirea faptei – procurarea de mijloace , informatii etc.;

- concomitenta – contributia data concomitant cu savarsirea faptei , si anume acte de ajutor in cursul executarii – fie pt.a asigura reusita materiala a acesteia fie actionand asupra psihicului autorului pt.a mentine hotararea infractionala.

In raport cu relatia dintre activitati – a complicelui si cea a autorului complicitatea este :

- mijlocita  - cand sprijinul este dat prin intermediul altui participant , care poate fi instigatorul sau un alt complice.

complicitatea mijlocita se poate realize in 3 modalitati :

                           - complicitatea la instigare – consta in sprijinul dat de complice instigatorului in actiunea acestuia , de determinare la savarsirea faptei.

                        - complicitatea la complicitate – sprijinul dat de complice unui alt complice pt. ca acesta sa poata sprijini efficient savarsirea de catre autor a faptei.

                        - instigarea la complicitate – determinarea unei persoane de a sprijini savarsirea unei fapte prevazute de legea penala , prin acte de complicitate de orice fel.

- nemijlocita – cand sprijinul este acordat de complice direct autorului.

In functie de forma pe care o imbraca ajutorul dat autorului complicitatea este :|

                        - prin actiune – efectuarea de acte de inlesnire sau de ajutor la savarsirea faptei prevazute de legea penala .

                        - prin inactiune – neandeplinirea de catre complice a unor acte pe care era obligat sa le indeplineasca .

6.    Participatia improprie ( imperfecta ).

- acea forma de participatie penala la care persoanele care savarsesc prin vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala nu au toate aceeasi atitudine psihica , nu actioneaza cu aceiasi forma de vinovatie , unii participant lucrand cu intentie altii din culpa sau  fara vinovatie.

Pentru existenta participatiei penale nu este necesara o intelegere cu privire la savarsirea faptei prevazute de legea penala , fiind sufficient ca numai instigatorul sau numai complicele sa actioneze constient urmarind savarsirea faptei si cooperand in acest scop cu autorul , acesta din urma  putand actiona din culpa sau chiar fara vinovatie. Persoana care savarseste nemijlocit fapta prevazuta de legea penala este si ramane autorul acestei fapte , chiar daca nu raspunde penal , dupa cum cel care determina cu intentie sa savarseasca fapta este si ramane un instigator , neputand fi convertit in autor cata vreme nu el a savarsit nemijlocit acea fapta.

Infractorii periculosi se folosesc de persoane deficient sub raport mintal , imprudente ori iresponsabile , in realizarea unor activitati infractionale periculoase , instigatorii si complicii care actioneaza constient raman in umbra , in timp ce pe primul plan sunt impinsi iresponsabilii. Este o forma periculoasa de criminalitate colectiva , care trebuie combatuta ca atare , iar nu dupa reguli obisnuite.

7.    Concursul de infractiuni .

- o  forma a pluralitatii de infractiuni , constand in existent a doua sau mai multe infractiuni savarsite de aceiasi persoana , mai inainte de a fi intervenit o condamnare definitiva pt.vreuna din ele si daca toate sunt susceptibile de a fi supuse judecarii.

Conditii :

- savarsirea a doua sau mai multe infractiuni ;

- infractiunile sa fie savarsite de aceiasi persoana ;

- infractiunile sa fie savarsite inainte de a se fi pronuntat o condamnare definitive pt.vreuna din ele ;

- infractiunile savarsite sau cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii .

Formele concursului de infractiuni :

- Concursul real – cand 2 sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceiasi persoana , prin 2 ori mai multe actiuni sau inactiuni , inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele.

este de 2 feluri :

- real simplu – intre infractiunile in concurs nu exista o legatura obiectiva ;

- real de conexitate – existent unor conexiuni intre infractiunile concurente comise de aceeasi persoana.

Conexitatea poate fi : cronologica , topografica , etiologica , teleological , consecventionala , accidental.

- Concursul ideal sau formal – cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana , datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs , intruneste elementele mai multor infractiuni.

Infractiunile savarsite in concurs ideal pot fi de aceeasi natura , caz in care concursul este omogen , ori de natura diferita si concursul este eterogen.

Infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu intentie ori din culpa.

8.    Stabilirea pedepsei in caz de concurs de infractiuni .

Se admit 3 sisteme de sanctionare :     

1.    Sistemul cumulului aritmetic sau sistemul aditionarii pedepselor – consta in stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune in concurs , dupa care acestea se totalizeaza .

A fost criticat pt.severitatea deosebita , existand posibilitatea de a se aplica , in unele cazuri , un cuantum de pedeapsa c ear depasi durata probabila a vietii unui om , transformandu-se in pedeapsa permanenta.

2.    Sistemul absorbtiei – consta in stabilirea pedepsei pt.fiecare infractiune urmand sa se aplice cea mai severa , care se considera ca le absoarbe pe celelalte.

A fost criticat si acest sistem sustinandu-se ca sanctioneaza infractorul pt.fapta cea mai grava , lasandu-le pe celelalte nesanctionate.

3.    Sistemul cumulului juridic sau al contopirii – reprezinta o imbinare a primelor 2 sisteme , constand in aplicarea pedepsei pt.fiecare dintre infractiunile concurente , aplicandu-se cea mai grava dintre ele , la care se poate adauga un spor.

Acest sistem este considerat cel mai echitabil , asigurand atat sanctionarea corecta a faptei celei mai grave , cat si a celorlalte fapte comise in concurs de infractiuni.

9.    Recidiva postcondamnatorie.( dupa condamnare )

- exista atunci cand , dupa ramanerea definitive a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mari de 6 luni , cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie , inainte de inceperea executarii pedepsei , in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare , iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an.

Conditii cu privire la termen :

- existent unei hotarari definitive de condamnare a infractorului la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni ori a detentiunii pe viata.

- hotararea de condamnare sa fi fost pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie ; este indeplinita conditia si atunci cand condamnarea priveste o infractiune savarsita cu praeterintentie.

- hotararea de condamnare , nu trebuie sa fie dintre acelea de care , potrivit legii , nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva.

Conditii cu privire la al doilea termen :

- infractorul sa savarseasca din nou o infractiune cu intentie.Al doilea termen al recidivei poate sa fie si o infractiune praeterintentionata .

- pedeapsa prevazuta de lege pt.infractiunea savarsita din nous a fie inchisoarea mai mare de 1 an sau detentiunea pe viata .

- infractiunea sa fie savarsita inainte de inceperea executarii pedepsei anterioare , in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare.

10.                       Recidiva postexecutorie.

- dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni , dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa implinirea termenului de prescriptive a executarii unei asemenea pedepse , cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pt.care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

Conditie cu privire la primul termen :

- pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni la care a fost condamnat infractorul sa fie executata sau considerate executata.

- infractiunea pt.care s-a executat pedeapsa sa fie intentionata.

Conditiile celui de-al doilea termen :

- infractiunea savarsita din nou poate sa fie de orice natura , insa trebuie sa fie savarsita cu intentie ori preaterintentie , iar pedeapsa prevazuta de lege sa fie inchisoarea mai mare de 1 an . Este indeplinita conditia gravitatii infractiunii savarsite din nou sic and pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata.

- savarsirea infractiunii sa aina loc dupa data terminarii executarii pedepsei , data publicarii decretului de gratiere , data la care s-a implinit termenul de prescriptie .

11.                       Mica recidiva .

- cand dupa condamnare la cel putin 3 pedepse cu inchisoarea pana la 6 luni sau dupa executare , dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescrierea executarii a cel putin 3 asemenea pedepse , cel condamnat savarseste din nou o infractiune , pt.care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

Mica recidiva poate fi

- postcondamnatorie cat si postexecutorie , in raport cu structura primului ei termen care este multiplu.

Conditiile primului termen :

- existent a cel putin 3 condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni , definitive , succesive si susceptibile de a fi executate separat.

- toate cele 3 infractiuni pt.care au fost pronuntate pedepsele respective sa fie savarsite cu intentie.

- pt.nici una din cele 3 condamnari sa nu fie incidenta vreo cauza dintre cele prev.in art.38 C.pen.

Conditiile celui de-al 2-lea termen :

- sa fie constituit din savarsirea unei infractiuni cu intentie , pt.care lege prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

 

12.                       Sanctiunile in caz de recidiva .

Pedeapsa in caz de recidiva pt.persoana fizica

a ) In cazul recidivei postcondamnatorii pedeapsa stabilita pt.infractiunea savarsita ulterior si pedeapsa aplicata pt.infractiunea anterioara se contopesc dupa regulile privitoare la concursul de infractiuni. Sporul care se poate adauga la maximul special al pedepsei inchisorii in cazul recidivei postcondamnatorii este de pana la 7 ani.daca pedeapsa anterioara a fost executata in parte , contopirea se face intre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pt.infractiunea savarsita ulterior.

-  in cazul savarsirii unei infractiuni dupa evadare , prin pedeapsa anterioara se intelege pedeapsa care se executa , cumulata cu pedeapsa aplicata pentru evadare.

b ) Pedeapsa in cazul recidivei postexecutorii – daca maximul special este neandestulator , in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 10 ani , iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult 2/3 din maximul special.

c ) In cazul micii recidive – se aplica in mod corespunzator dispozitiile din aliniatele precedente.

d ) Descoperirea ulterioara a starii de recidiva – daca se constata ca cel condamnat se afla in stare de recidiva , instant aplica dispozitiile din alin.1.

13.                       Condamnarile care nu atrag starea de recidiva .

Ø     condamnarile pt.infractiunile savarsite in timpul minoritatii ;

Ø     infractiunile savarsite din culpa ;

Ø     infractiunile amnistiate ;

Ø     faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala

Ø     condamnarile pt.care a intervenit reabilitarea sau in privinta carora s-a implinit termenul de reabilitare .

14.                       Felurile pedepselor in legislatia penala romana .

pedepsele sunt :

o       principale

o       complementare

o       accesorii

Principale :

o       detentiunea pe viata ;

o       inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani ;

o       amenda de la 100 lei la 50.000 lei.

Complementare :

o       interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani ;

o       degradarea militara ;

Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice :

- pedepse principale si complementare :

o       pedeapsa principala este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.

o       pedepsele complementare sunt :

- dizolvarea persoanei juridice ;

- suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani.

- inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani ;

interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la trei ani ;

- afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare .

Aplicarea si executarea pedepselor complementare in cazul persoanei juridice – se dispune cand instant constata ca , fata de natura si gravitatea infractiunii , precum si fata de imprejurarile in care a fost savarsita , aceste pedepse sunt necesare.

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa .

Executarea pedepselor complementare incepe dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare .Pedepse principale aplicabile persoanei fizice : pot fi aplicate singure pt.faptele penale savarsite. Condamnatii au posibilitatea sa treaca dintr-un regim de executare in altul in conditiile legii.pedepsele privative de libertate se executa in unul din urmatoarele regimuri :

o       regimul de maxima siguranta ;

o       regimul inchis ;

o       regimul semideschis ;

o       regimul deschis .

15.                       Regimul de executare al pedepsei cu inchisoarea .

Pedeapsa inchisorii consta in izolarea de societate a celui condamnat prin incarcerarea acestuia .

Inchisoarea se executa in locuri anume destinate detinerii , barbatii , femeile si minorii fiind detinuti separat .

Femeile condamnate la pedeapsa inchisorii executa aceasta pedeapsa separate de condamnatii barbate , condamnatii minori executa separate pedeapsa de condamnatii majori sau in locuri de detinere special. Exista mai multe regimuri de executare a pedepsei , ele stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.

persoanele condamnate pot sa treaca dintr-un regim in altul in conditiile legii.

regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii , sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate , a drepturiloe si libertatilor acestora , fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

16.                       Regimul de executare al pedepsei amenzii .

- pedeapsa cu character pecuniar , care consta intr-o suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca in contul statului .

Amenda penala se inscrie in cazierul judiciar al cndamnatului .

Amenda poate aparea ca pedeapsa unica sau alternativ cu pedeapsa inchisorii .

Reguli privind stabilirea amenzii :

o       de la 100 lei la 50.000 lei ;

o       ori de cate ori legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda fara a-I arata limitele , min.special este 150 lei iar.max. 10.000 lei ;

o       cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-I arata limitele , alternative cu pedeapsa inchisorii de cel mult un an , min.special al amenzii este de 300 lei si max.spec.15.000 lei.

o       cand prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii  mai mare de 1 an , min.spec.este de 500 lei si max.spec. de 30.000 lei.

In caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau agravare a pedepselor , amenda nu poata depasi limitele generale.

Amenda se stabileste tinandu-se seama de situatia infractorului , de a putea indeplini indatoririle privitoare la intretinerea , cresterea , invatarea si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are obligatii legale. Daca se sustrage cu rea – credinta de la executarea amenzii , instant poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pt.infractiunea savarsita , tinand cont de partea din amenda care a fost achitata .

17.                       Regimul de executare al pedepsei cu munca in folosul comunitatii.

Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerata , cu exceptia activitatilor cu character gospodaresc necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate . persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci , cu acordul lor , pot presta o munca in raport de calificarea si aptitudinile lor , precum si activitati necalificate.

Minorii condamnati la pedepse privative de libertate , care au implinit 15 ani pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea lor fizica , aptitudinilor si cunostintelor lor , numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali , daca nu le este periclitata sanatatea.Minorii care au implinit 16 ani , pot presta o munca numai la cererea lor.

Persoanele condamnate care au implinit 60 de ani pt.barbati si 55 pt.femei pot presta o  munca numai la cererea acestora.

Folosirea la munca a fiecarei persoane se face numai cu avizul medicului penitenciarului.

Persoana condamnata care , in timpul executarii a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaze de pensie de invaliditate , in conditiile legii.

Diplomele sai certificatele care atesta insusirea unei meserii sunt recunoscute , in conditiile legii.

Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate , sau care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copil de pana la 1 an , precum si minorii nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare , periculoase .

Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore / zi si nu mai mult de 40 ore / saptamana.

Veniturile nu constituie venituri salariale si se impoziteaza .

Veniturile obtinute de detinuti se incaseaza de catre administratia penitenciarului – 30 % revine persoanei condamnate , care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90 % , 10 % urmand a fi incasat cu dobanda aferenta in momentul punerii in libertate ; 70 % revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

18.                       Liberarea conditionata .

Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea a 20 de ani de detentiune , daca este staruitor in munca , disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare , tinandu-se seama si de antecedentele sale penale.

Condamnatul trecut de varsta de 60 ani pt.barbati si 55 pt.femei poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune daca sunt indeplinite conditiile de mai sus.

Pedeapsa se considera executata , daca in termen de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune . Daca in acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune , instant tinand cont de gravitatea acesteia poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate fie revocarea.In acest din urma caz pedeapsa stabilita de pt.infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa sa anterioara se contopesc , putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani.

revocarea este obligatory in cazul in care fapta savarsita este o infractiune contra sigurantei statului , contra pacii si omenirii , infractiune de omor sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.

19.                       Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara .

Executarea pedepsei inchisorii care nu depaseste 2 ani , de catre militarii in termen , se face intr-o inchisoare militara in cazurile prevazute de lege si in cazurile cand instant tinand seama de imprejurarile cauzei si de persoana condamnatului , dispune aceasta.

Daca militarul condamnat a executat jumatate din pedeapsa si a dat dovezi temeinice de indreptare , partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat se reduce cu o treime iar daca s-a evidentiat in mod deosebit reducerea poate depasi o treime , putand cuprinde chiar tot restul pedepsei.

Daca in timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului , este liberat conditionat.

Daca in timpul executarii pedepsei savarseste din nou o infractiune , instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune face dupa caz aplicarea art.39 alin 1 si 2 sau art40.

Dupa executarea pedepsei sau dupa gratierea totala ori gratierea restului de pedeapsa , cel condamnat este reabilitat de drept.

20.                       Pedepsele complementare prevazute in legislatia penala   romana .

Ø     Interzicerea unor drepturi :

o       dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau functii elective publice ;

o       dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ;

o       dreptul de a ocupa o functie sau de a de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii.

o       drepturile parintesti ;

o       dreptul de a fi tutore sau curator .

o       aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatory cand legea prevede aceasta pedeapsa.

o       executarea pedepsei interzicerii unor drepturi incepe dupa executarea pedepsei inchisorii , dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa , ori dupa prescriptia executarii pedepsei.

o       pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi , se aplica si inculpatilor straini.

o       pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi nu poate fi aplicata minorilor infractori.

Ø     degradarea militara

o       pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma;

o       se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti , daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

o       poate fi aplicata condamnatilor militari sau rezervisti pt.infractiuni savarsite cu intentie , daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani.

21.                       Pedepsele accesorii prevazute in legislatia penala romana .

Pedeapsa accesorie consta in interzicerea unor drepturi prevazute in art.64.

Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art46 din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitive si pana la terminarea executarii pedepsei , pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

Interzicerea drepturilor prevaz.in art64 se aplica tinandu-se seama de natura si gravitatea infractiunii savarsite , de imprejurarile cauzei , de persoana infractorului si de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutela sau curatela.

Pe durata amanarii sau a intreruperii executarii pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii , condamnatul poate sa isi exercite drepturile parintesti  si dreptul de a fi tutore sau curator , in afara de cazul in care aceste drepturi au fost interzise condamnatului prin hotararea de condamnare .

Pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inschisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii , se suspenda si executarea pedepselor accesorii.

pedeapsa accesorie este aplicabila si inculpatilor minori , pedeapsa a carei executare va incepe la implinirea varstei de 18 ani , atunci cand minorul urmeaza sa devina major in cursul procesului penal sau in cursul executarii pedepsei.

22.                       Criteriile generale de individualizare a pedepsei .

o       dispozitiile partii generale aCodului penal , care au incidenta in cauza dedusa judecatii – reglementarile referitoare la scopul si functiile pedepsei , sistemul pedepselor , actiunea cauzelor de agravare sau atenuare.

o       limitele de pedeapsa fixate in partea speciala , care corespund si pericolului social concret al infractiunii pentru care urmeaza sa se stabileasca pedeapsa.

o       gradul de pericol social al faptei savarsite , poate fi influentat de atingerea adusa atat obiectului juridic principal cat si obiectului juridic adiacent , optiunea faptuitorului pentru anumite actiuni ori inactiuni constitutive.

o       persoana infractorului .O pedeapsa de acelasi gen si cuantum , nu produce acelasi effect educative asupra infractorilor , instant trebuie sa tina seama de starea psihofizica a acestuia , mediul in care s-a dezvoltat si traieste , comportarea sa inainte si dupa savarsirea infractiunii.

o       imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala .cele care influenteaza gradul de pericol social concret si periculozitatea infractorului, fara a putea determina coborarea pedepsei sub minimul special sau majorarea peste maximul special .

La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridica se tine seama de dispozitiile partii generale a Codului penal , de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala pt.pers.fizica , de gravitatea faptei savarsite si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

23.                       Circumstantele atenuante legale.

·        Depasirea limitelor legitimei aparari ( exces scuzabil ) ;

·        Depasirea limitelor starii de necesitate ;

·        Provocarea

o       depasirea limitelor legitimei aparari si a starii de necesitate .Nu constituie  infractiune fapta savarsita in stare de legitima aparare .

o       depasirea limitelor starii de necesitate – cand fapta comisa in stare de necessitate a produs urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut produce in cazul cand pericolul nu era inlaturat si daca , in momentul comiterii , faptuitorul si-a dat seama de aceasta disproportie , atunci raspunderea penala va fi atenuata.

o       provocarea – atunci cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii , determinata de o provocare din partea persoanei vatamate.

24.                       Circumstantele atenuante judiciare – sunt realitati obiective pe care instant le poate constata , fara a fi totusi obligate sa le retina caracterul atenuant .

Urmatoarele imprejurari pot constitui circumstante atenuante :

a ) conduit buna a infractorului inainte de savarsirea faptei ;

b ) staruinta depusa de infractor pt.a inlatura rezultatul infractiunii sau pt.a repara paguba pricinuita ;

c ) atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii , rezultata din prezentarea sa in fata autoritatii , comportarea sincera in cursul procesului , inlesnirea descoperirii sau arestarii participantilor.

Instanta poate retine ca circumstanta atenuanta orice alta imprejurare.

25.                       Efectele circumstantelor atenuante.

Circumstantele atenuante determina fie reducerea , fie schimbarea pedepsei principale dupa cum urmeaza :

o       cand min.spec.este de 10 ani sau mai mare , pedeapsa se coboara sub min.,dar nu mai jos de 3 ani ;

o       cand min.spec.este de 5 ani sau mai mare , pedeapsa se coboara sub min.spec., dar nu mai jos de 1 an ;

o       cand min.spec.este de 3 ani sau mai mare , pedeapsa se coboara sun min.spec.,dar nu mai jos de 3 luni ;

o       cand min.spec.este de 1 an sau mai mare , pedeapsa se coboara sub min.spec.,pana la min.general.

o       cand min.spec.al pedepsei inchisorii este de 3 luni sau mai mare , pedeapsa se coboara sub acest min., pana la min.general , sau se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 250 lei , iar cand min. spec.este sub 3 luni , se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 200 lei.

o       cand pedeapsa prevazuta de lege este amenda , aceasta se coboara sub min.ei spec., putand fi redusa pana la 150 lei in cazul cand min.spec. este 500 lei .

Circumstantele atenuante produc efecte si asupra pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi , in cazul in care ar fi obligatorie aplicarea acestei pedepse , devine posibila inlaturarea ei.

In cazul concursului real de infractiuni efectele circumstantelor atenuante judiciare se pot intinde asupra tuturor infractiunilor concurente sau numai asupra unora dintre ele , in raport cu contingenta pe care o au in mod obiectiv , cu fiecare dintre infractiunile aflate in concurs.

Daca este vb.de circumstante atenuante , legate exclusiv in mod nemijlocit de persoana faptuitorului , acestea influenteaza gradul de pericol social al ambelor infractiuni concurente , cand acestea au fost comise in aceleasi conditii si imprejurari si de aceiasi persoana.

 

26.                       Circumstantele agravante legale .

o       savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna .Cooperarea mai multor persoane la savarsirea faptei mareste forta de actiune , da acestora mai multa indrazneala , le creeaza conditii de natura sa ingreuneze descoperirea faptei si identificarea lor.

o       savarsirea infractiunii prin acte de cruzime , prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol  public.prin acte de cruzime se intelege producerea unor suferinte grele , prelungite , victimei.pentru existent agravantei nu intereseaza daca actele de cruzime au dus prin ele insele la producerea rezultatului infractiunii sau daca faptuitorul le-a savarsit numai pt.a chinui victima inainte sau dupa producerea rezultatului.

o       savarsirea infractiunii de catre un infractor major , daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor .Ratiunea instituirii acestei agravante este dubla.savarsirea infractiunii pe temei de rasa , etnie , limba , religie , etc.

o       savarsirea infractiunii din motive josnice – Identificarea motivelor josnice este lasata la aprecierea judecatorilor.Agravanta constituie o circumstanta personala si nu radiaza asupra participantilor.

o       savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei.Starea de betie voluntara complete produsa de alcool sau alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei , ci va constitui , dupa caz , o circumstanta atenuanta sau agravanta . betia voluntara ocazionala sau accidental poate constitui circumstanta atenuanta , in timp ce betia voluntara preordinata , adica provocata inadins , fie pt.a comite fapta cu mai mult curaj , fie pt.a putea invoca starea de betie , constituie intotdeauna o circumstanta agravanta.

o       savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate .Pentru aplicarea agravantei este necesar ca infractorul sa fi profitat efectiv de situatia anormala create de calamitate. Avand caracter real , circumstanta se rasfrange asupra participantilor.

27.                       Circumstantele agravante judiciare.

Instanta poate retine ca circumstante agravante si alte imprejurari care imprima faptei un caracter grav. Asemenea imprejurari pot fi – premeditarea sau modul si mijloacele de savarsire a infractiunii.

28.                       Efectele circumstantelor agravante .

In cazul in care exista circumstante agravante , se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special . daca maximul special este neandestulator , in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 5 ani , dar care nu poate depasi o treime din acest maxim , iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult jumatate din maximul special.

In caz de concurs intre cauzele de agravare si cauzele de atenuare , pedeapsa se stabileste tinandu-se seama de circumstantele agravante , de circumstantele atenuante si de starea de recidiva.

In caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante , coborarea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

In cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante , recidiva si concurs de infractiuni , pedeapsa inchisorii nu poate depasi 25 ani , daca max.spec.pt.fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic , si 30 ani daca max.spec.pentru cel putin una din infractiuni este mai mare de 10 ani.

29.                       Conditiile de acordare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei .

a.    Conditii privitoare la pedeapsa si la natura infractiunii :

·        suspendarea  conditionata a executarii pedepsei se poate dispune numai daca pedeapsa aplicata de instant este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda .

·        in caz de concurs de infractiuni , suspendarea se poate acorda daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani.

b.   Conditii privitoare la persoana infractorului :

·        suspendarae conditionata a executarii pedepsei se poate acorda daca infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni .

·        aptitudinea celui condamnat de a se indrepta chiar fara executarea pedepsei. Aceasta se apreciaza de catre instant de judecata pe baza tuturor elementelor obiective si subiective ale cauzei ( gravitatea faptei , trecutul infractorului , mediul in care traieste , modul de comportare , etc).

30.                       Consecintele raspunderii penale in cazul faptelor savarsite de minori .

Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educative ori I se poate aplica o pedeapsa .Masura educative este sanctiune de drept penal. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savarsite , de starea fizica , dezvoltarea intelectuala si morala , comportarea lui , conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.

pedeapsa se aplica numai daca se precizeaza ca luarae unei masuri educative nu este suficienta pt.indreptarea minorului.

31.                       Masura educativa a mustrarii.

- consta in dojenirea minorului , in aratarea pericolului social al faptei savarsite , in sfatuirea minorului sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare , atragandu-i-se totodata atentia ca daca va savarsi din nou o infractiune , se va lua fata de el o masura mai severa sau I se va aplica o pedeapsa.

32.                       Masura educativa a libertatii sub supraveghere .

- lasarea minorului in libertate pet imp de 1 an sub supravegherea parintilor sai , a celui care l-a doptat sau eventual a tutorelui .daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare , instanta  poate sa dispuna incredintarea minorului pe acelasi interval de timp unei persoane de incredere , de preferinta o ruda apropiata , la cererea acesteia.

In conditiile in care se dispune aceasta masura educativa , instanta va pune in vedere celui caruia I s-a incredintat supravegherea indatorirea de a veghea indeaproape asupra minorului in scopul indreptarii acetuia.

De asemenea I se pune in vedere acestuia ca are obligatia sa instiinteze instanta de indata daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau daca a savarsit o noua infractiune.

Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele obligatii :

·        sa nu frecventeze anumite locuri stabilite ;

·        sa nu intre in legatura cu anumite persoane ;

·        sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixate de instanta , cu o durata intre 50 si 200 ore , de max.3 ore / zi , dupa programul de scoala , in zilele nelucratoare si in vacanta.

·        instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.

·        dupa luarea masurii libertatii supravegheate , instant incunostiinteaza scoala unde invata sau unitatea unde este angajat si , dupa caz , institutia in care presteaza activitatea stabilita de instanta.

·        daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele , ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala , instant revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune , instant ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.

·        termenul curge de la punerii in executare a libertatii supravegheate.

33.                       Masura educativa a libertatii sub supraveghere severa.

- consta in lasarea minoruluiin libertate pe o perioada de 1 – 3 ani sub supravegherea unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere.

34.                          Internarea intr-un centru de reeducare .

- aceasta masura educative se dispune cu rpivire la minorul care are posibilitatea de a se indrepta chiar fara sa I se aplice o pedeapsa . In timpul internarii I se asigura minorului posibilitatea de a dobandi educatia necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Aceasta masura se va lua pet imp nedeterminat , insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. In mod exceptional daca a comis fapta la o data apropiata varstei de 18 ani aceasta masura educativa va putea sa dureze pana la implinirea varstei de 20 de ani.

Daca in timpul internarii intr-un centru de reeducare , minorul savarseste o noua unfractiune , instant va revoca masura internarii si va aplica pedeapsa inchisorii.

35.                       Internarea intr-un institut medical educativ.

- aceasta masura se va lua fata de minorul care din cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie . Aceasta masura poate sa dureze pana la implinirea varstei de 18 ani.

36.                       Pedepsele pentru minori .

·        inchisoarea sau amenda prevazute de lege pt.infractiunea savarsita . Limitele pedepselor se reduc la jumatate.In urma reducerii , in nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani.

·        cand legea prevede pt.infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata , se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani.

·        pedepsele complementare nu se aplica minorului.

·        condamnarile pronuntate pt.faptele savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitate sau decaderi.

37.                       Scopul si felurile masurilor de siguranta .

Scopul masurilor de siguranta – au ca scop :

·        inlaturarea unei stari de pericol si preintampina savarsirii faptelor prevazute de legea penala .

·        Masurile de siguranta se iau fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala.

Felurile masurilor de siguranta :

·        obligarea la tratament medical ;

·        internarea medicala ;

·        interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie , o meserie , ori o alta ocupatie .

·        interzicerea de a se afla in anumite localitati ;

·        expulzarea strainilor ;

·        confiscarea speciala ;

·        interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.

38.                       Obligarea la tratament medical.

o       daca faptuitorul din cauza unei boli ori a intoxicarii cornice prin alcool , stupefiante sau alte asemenea substante , prezinta pericol pt.societate , poate fi obligat a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire.

o       cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la tratament , se poate dispune internarea medicala.

o       daca persoana obligate la tratament este condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii , tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei.

o       masura obligarii la tratament medical poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii.

39.                       Internarea medicala .

o       cand faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol social pt.societate , se poate lua masura internarii intr-un institute medical de specialitate , pana la insanatosire.

o       aceasta masura poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii.

40.                       Interzicerea unei functii sau profesii .

o       cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii , nepregatirii sau altor cause care il fac impropriu pt.ocuparea unei anumite functii , ori pt.exercitarea unei profesii , meserii sau altei ocupatii , se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea profesie , meserie ori ocupatie.

o       aceasta masura poate fi revocata la cerere , dupa trecerea unui termen de cel putin 1 an , daca se constata ca temeiurile care au impus luarea au incetat.O noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea unui termen d ecel putin 1 an de la data respingerii cererii anterioare.

41.                       Interzicerea de a se afla in anumite localitati .

o       cand persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin 1 an a mai fost condamnata pt.alte infractiuni , daca instant constata ca prezenta acesteia in localitatea unde a savarsit infractiunea sau in alte localitati constituie un pericol grav pt.societate , poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla in acea localitate sau in alte localitati anume determinate prin hotararea de condamnare .

o       conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat pt.alte infractiuni nu se cere , cand se pronunta o condamnare mai mare de 5 ani.

o       aceasta masura poate fi luata pana la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul subzista . Prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial.

o       in cazul infractiunilor de furt , talharie , specula , ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice , cersetorie , prostitutie , viol si perversiune sexual , masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata , durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pt.alte infractiuni.

o       masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu , dupa trecerea unui termen de cel putin 1 an , dar numai daca temeiurile care au impus luarea ei au incetat. O noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea unui termen de cel putin 1 an de la data respingerii cererii anterioare.

42.                       Interzicerea de a reveni in locuinta familiala pe o perioada determinata .

o       cand persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin 1 an pt.loviri sau orice acte de violent cauzatoare de suferinte fizice si psihice , savarsite asupra membrilor familiei , daca instant constata ca prezenta acestuia in locuinta familiei constituie un pericol grav pt.ceilalti membri ai familiei , poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei , la cererea partii vatamate. Aceata masura poate fi luata pe o durata de pana la 2 ani.

43.                       Expulzarea cetatenilor straini .

o       cetateanului strain ( sau persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara ) care a comis o infractiune I se poate interzice ramanerea pe teritoriul tarii ;

o       in cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa inchisorii , aducerea la indeplinire a expulzarii are loc dupa executarea pedepsei.

o       nu vor fi expulzate persoanele care daca exista motive serioase de a se crede ca risca sa fie supuse la tortura in statul in care urmeaza a fi expulzate.

44.                       Confiscarea speciala.

Sunt supuse confiscarii speciale:

o       bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea  penala ;

o       bunurile care au fost folosite , in orice mod , la savarsirea unei infractiuni , daca sunt ale infractorului sau daca , apartinand unei persoane , aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Aceasta masura nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor savarsite prin presa  ;

o       bunurile produse , modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni , daca au fost utilizate la comiterea acesteia si daca sunt ale infractorului . Cand bunurile apartin altei persoane confiscarea se dispune daca producerea , modificarea sau adaptarea a fost efectuata de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului;

o       bunurile care au fost date pt.a determina savarsirea unei fapte sau pt.a rasplati pe faptuitor ;

o       bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala , daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia ;

o       bunurile a caror detinere este interzisa de lege ;

45.                       Prescriptia raspunderii penale si termenul de prescriptie a raspunderii penale.

   - Prescriptia inlatura raspunderea penala .

o       prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor contra pacii si omenirii.

- termenele de prescriptie a raspunderii penale pt.persoana fizica :

o       15 ani , cand legea prevede pt.infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani .

o       10 ani , cand legea prevede pt.infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani , dar care nu depaseste 15 ani ;

o       8 ani , cand legea prevede pt.infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani , dar care nu depaseste 10 ani ;

o       5 ani , cand legea prevede pt.infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an , dar care nu depaseste 5 ani ;

o       3 ani cand legea prevede pt.infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste 1 an sau amenda ;

- termenele de prescriptie pt.pers.juridica :

o       10 ani , cand legea prevede pt.infractiunea savarsita de pers.fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani ;

o       5 ani , cand legea prevede pt.infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda ;

o       termenele se socotesc de la data savarsirii infractiunii ; raspunderea penala a persoanei juridice se prescrie in conditiile prevazute de lege pt.pers.fizica.

46.                       Prescriptia executarii pedepsei si termenul de executare a prescriptiei pedepsei.

Prescriptia inlatura executarea pedepsei principale .

Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale pentru infractiuni contra pacii si omenirii .

Termenele de prescriptive a executarii pedepsei pt.pers.fizica :

o       20 de ani , cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani ;

o       5 ani , plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata , dar nu mai mult de 15 ani , in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea ;

o       3 ani , in cazul cand pedeapsa este amenda ;

o       termenul de prescriptive a executarii pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani ;

o       masurile de siguranta nu se prescriu .

47.                       Lipsa plangerii prealabile.

In cazul infractiunilor pt.care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata , lipsa acestei plangeri inlatura raspnderea penala.

o       retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala ;

o       fapta care a adus o vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala , chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele ;

o       fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei , chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul dintre ei ;

o       in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa , actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

48.                       Impacarea partilor .

- in cazurile prevazute de lege inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila .

o    impacarea este personala si produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii ;

o    pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu impacarea se face numai de reprezentantii lor legali . cei cu capacitate de exercitiu restransa se pot impaca cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege. Impacarea produce efecte si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu .

49.                       Amnistia.

Amnistia inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita . Daca intervine dupa condamnare , ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate , precum si celelalte consecinte ale condamnarii .Amenda incasata anterior amnistiei se restituie .

Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta , masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate .

50.                       Gratierea.

Gratierea – un act de clementa ce are ca efect inlaturarea in totul sau in parte , a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara .

Gratierea individuala – se acorda prin decret de catre Presedintele Ro

la cererea condamnatului ;

Gratierea colectiva – se acorda din oficiu , prin lege , de catre Parlament .

Gratierea are in principiu caracter personal , deoarece ea se acorda pt.consideratii care intereseaza exclusiv persoana condamnatului , constituind un mijloc de individualizare administrative a raspunderii penale.

Gratierea poate fi totala – cand inlatura in intregime executarea pedepsei ( remiterea pedepsei ) si partial cand se inlatura numai o parte din pedeapsa aplicata ( reducerea pedepsei ).

51.                        Reabilitarea de drept.

- este o forma de reabilitare care opereaza in virtutea legii , in momentul indeplinirii conditiilor prevazute de lege.

ceea ce caracterizeaza reabilitarea de drept este dobandirea ei in mod automat , in baza legii , fara a fi nevoie de o constatare judiciara in acest sens .

Conditiile reabilitarii de drept :

- conditii cu privire la condamnare :

o       reabilitarea de drept intervine pt.fapte de o gravitate redusa , exprimata in pedeapsa inchisorii de maximum 1 an sau amenda , indifferent de cuantumul ei in cazul persoanei fizice , iar in ceea ce priveste persoana juridical la pedeapsa amenzii sau dupa caz , pedeapsa complementara .

- conditii privitoare la termenul de reabilitare :

o       pt.obtinerea reabilitarii de drept este necesar sa se constate ca a trecut un termen de 3 ani de la executarea pedepsei , atat in cazul persoanei fizice , cat si juridice.

- conditii privitoare la conduita condamnatului :

o       in timpul termenului de 3 ani condamnatul sa nu fi savarsit o alta infractiune .

Reabilitarea de drept in cazuri speciale .

o       daca cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu a savarsit din nou o infractiune inauntrul termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei , el este reabilitat de drept la expirarea termenului de incercare.

o       in cazul condamnatului militar in termen care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara , reabilitarea de drept intervine la terminarea executarii pedepsei .

o       la implinirea duratei pedepsei .

52.                       Reabilitarea judecatoreasca.

- o forma de reabilitare care se acorda , la cererea condamnatului , de catre instant judecatoreasca , in conditiile aratate de lege.

- se acorda in cazurile in care nu opereaza reabilitarea de drept , respectiv pentru condamnarile la inchisoare mai mari de 1 an.

Conditiile reabilitarii judecatoresti :

·        legea prevede conditii privind condamnarea , termenele de reabilitare si conduita condamnatului .

o       reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru acele condamnari in privinta carora nu opereaza reabilitarea de drept .

o       termenul de reabilitare , care , reprezinta intervalul de timp in care condamnatul trebuie sa probeze , prin conduita sa ca s-a indreptat si ca merita sa I se acorde reabilitarea.

·        conditii de fond – conditii privind conduit condamnatului :

o       persoana condamnata sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare .Condamnarea trebuie sa fie definitive , pt.ca cererea sa poata fi respinsa pt.acest motiv.

o       fostul condamnat isi are asigurarea existentei prin munca sau prin alte mijloace oneste , precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca .

o       solicitantul reabilitarii sa fi avut o conduit buna.

o       petitionarul sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la care a fost obligat , afara de cazul cand partea vatamata a renuntat la despagubiri sau cand instant constata ca cel condamnat si-a indeplinit in mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotarare.

Cel care introduce o cerere de reabilitare o poate retrage oricand si instanta trebuie sa ia act de renuntare si nu o poate respinge.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 256
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved