Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AdministratieDrept


Drept penal roman - test grila

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE FORMATE DE CORPUL UMAN
ADMINISTRATIA PUBLICA SI SEPARATIA PUTERILOR IN STAT - IN DREPTUL COMPARAT
INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. STRAMUTAREA PRICINILOR.
SUBIECTUL DREPTULUI DE AUTOR - CONCEPTUL ROMANESC DE AUTOR
PROIECT PRACTICA - DREPTURI SALARIALE
Modurile de stingere a uzufructului
CONCEPTUL DE „DIVORT”
Dispozitii penale ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
Drept civil / Contracte speciale - subiecte
DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA

TERMENI importanti pentru acest document

test grila infractiunea se considera savarsita pe teritoriul tarii : drept penal general test grila :

            1.    Care sunt principalele caracteristici  ale dreptului penal roman?

a.         dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de drept;

b.         dreptul penal exista fara a avea legatura cu alte ramuri de drept;

c.         dreptul penal nu are o structura unitara, dispozitiile acestuia fiind independente unele fata de altele;

ANS:   A

            2.         In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?

a.         2004;

b.         2005

c.         1969;

ANS:   C

            3.         Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?

a.         drept criminal;

b.         drept judiciar;

c.         drept infractional;

ANS:   A

            4.         Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale,  le indeplineste?

a.         asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;

b.         realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;

c.         cercetarea comportamentului cetatenilor care nu sunt inclinati sa comita fapte antisociale

ANS:   A

            5.         Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?

a.         Scoala Ardeleana, Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale;

b.         Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica.

c.         Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala simbolista

ANS:   B

            6.         Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?

a.         orientarea cercetarii spre natura si cauzele fenomenului infractional precum si spre persoana infractorului;

b.         cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia

c.         umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

ANS:   C

            7.         Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?

a.         imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau;

b.         egalitatea in fata legii penale;

c.         umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate

ANS:   A

            8.         Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?

a.         protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);

b.         limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate

c.         infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi.

ANS:   A

            9.         Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?

a.         comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat;

b.         imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau

c.         sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare judiciara

ANS:   C

            10.       Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?

a.         George Antoniu si Vintila Dongoroz;

b.         Ion Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu;

c.         Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz.

            ANS:   C

            11.       Cand a aparut primul Cod penal roman?

a.         1862;

b.         1877;

c.         1865;

ANS:   C

            12.       Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?

a.         responsabilitatea morala a infractorului;

b.         introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse;

c.         introducerea pedepsei cu moartea

ANS:   A

            13.       Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:

a.         Codul penal Alexandru Ioan Cuza;

b.         Codul penal Mihai I;

c.         Codul penal Carol al II-lea;

ANS:   C

            14.       Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?

a.         umanizarea pedepsei;

b.         responsabilitatea morala a infractorului

c.         introducerea de pedepse mai aspre;

ANS:   C

            15.       Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?

a.         nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum judicium sine lege;

b.         nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona;

c.         nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona, nullum judicium sine lege

           

ANS:   A  probabil

            16.       In ce consta principiul umanismului legii penale?

a.         intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului;

b.         intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in conformitate cu legea;

c.         intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;

ANS:   A

            17.       In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?

a.         asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;

b.         reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;

c.         constituie o activitate de aparare a intereselor fundamentale ale omului;

ANS:   B

            18.       In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?

a.         presupune luarea in considerare a intereselor fundamentale ale omului;

b.         reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infractiuni, nu se poate antrena raspunderea unei persoane;

c.         presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia

ANS:   C

            19.       In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?

a.         presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea de indreptare a acestuia;

b.         asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;

c.         contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.

            ANS:   C

            20.       Care sunt izvoarele dreptului penal?

a.         toate normele juridice, indiferent de natura lor;

b.         legile speciale nepenale cu dispozitii penale;

c.         cutuma;

            ANS:   B

            21.       Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?

a.         legea fundamentala;

b.         o lege penala;

c.         o lege civila;

ANS:   A

22.       Care este structura normei penale  generale?

a.         ipoteza, concluzia, sanctiuna;

b.         ipoteza, cuprinsul, dispozitia;

c.         ipoteza, dispozitia, sanctiuna;

ANS:   C

            23.       Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

a.         o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;

b.         o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile;

c.         o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor;

ANS:   A

            24.       Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?

a.         Presedintele tarii in momentul in care promulga o lege;

b.         legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;

c.         organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei;

ANS:   B

            25.       Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?

a.         Guvernul Romaniei;

b.         instantele de judecata;

c.         oamenii de stiinta.

            ANS:   C

             26.      Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?

a.         anterioara si posterioara;

b.         contextuala si posterioara;

c.         consensuala si multilaterala;

ANS:   B

            27.       Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?

a.         interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare geografica ;

b.         interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare istorica

c.         interpretare literala sau gramaticala, interpretare geografica,  interpretare istorica

ANS:   B

            28.       Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?

a.         „a fortiori”, „per a contrario”, „reductio ad absurdum”;

b.         „a fortiori”, „per a contrario”, „nulum crimen sine lege”;

c.         „per a contrario”, „reductio ad absurdum”, „nulum crimen sine lege”.

ANS:   A

            29.       Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?

a.         fasia de mare care se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine, masurata de la liniile de baza;

b.         spatiul aerian sau coloana de aer de deasupra teritoriului Romaniei;

c.         fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza;

ANS:   C

            30.       In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?

a.         cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;

b.         cand o infractiune este savarsita de un cetatean roman in strainatate;

c.         cand o infractiune este savarsita la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime interioare si in marea teritoriala a Romaniei;

ANS:   A

31.       Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?

a.         principiul personalitatii legii penale, principiul ultraactivitatii legii penale, principiul realitatii legii penale;

b.         principiul personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul universalitatii legii penale

c.         principiul realitatii legii penale, principiul retroactivitatii legii penale, principiul activitatii legii penale

ANS:   B

            32.       Ce presupune principiul activitatii legii penale?

a.         legea penala se aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare;

b.         legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare;

c.         legea penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare;

ANS:   B

            33.       Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?

a.         la data publicarii in Monitorul Oficial;

b.         la data promulgarii de catre Presedinte;

c.         la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;

ANS:   C

            34.       Care este momentul initial al unei legi penale?

a.         momentul adoptarii de catre Parlament;

b.         momentul aplicarii legii;

c.         momentul intrarii in vigoare.

ANS:   C

            35.       Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?

a.         aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii si momentul intrarii in vigoare a legii respective;

b.         aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din vigoare a legii respective;

c.         aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective.

ANS:   C

            36.       Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?

a.         poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie infractiuni;

b.         legea penala temporara

c.         legea penala ordinara daca a fost declarata constitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei;

ANS:   A

            37.       Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?

a.         nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;

b.         se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala

c.         se va pronunta achitarea;

ANS:   B

            38.       Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?

a.         pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;

b.         nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;

c.         se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;

ANS:   A

            39.       Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

a.         se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala;

b.         se va pronunta clasarea;

c.         se va pronunta achitarea;

ANS:   C

            40.       Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si complementare?

a.         este inlaturata raspunderea penala;

b.         nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;

c.         inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie aparand o veritabila reabilitare;

ANS:   C

            41.       In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?

a.         legilor penale de dezincriminare;

b.         legilor penale extraordinare;

c.         legilor penale temporare;

            ANS:   C

            42.       Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?

a.         dupa conditiile de tragere la raspundere penala;

b.         dupa gravitatea faptei;

c.         dupa locul unde a fost comisa fapta;

ANS:   A

            43.       Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?

a.         faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania;

b.         faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul  sau resedinta in Romania;

c.         fapta sa fie comisa pe teritoriului tarii;

ANS:   A

            44.       Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?

a.         infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane;

b.         fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;

c.         infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.

ANS:   C

            45.       Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?

a.         fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;

b.         fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;

c.         infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman;

ANS:   A

            46.       Ce fel de act este extradarea?

a.         administrativ, bilateral, politic;

b.         bilateral, juridic, civil;

c.         politic, juridic, bilateral;

ANS:   C

            47.       Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?

a.         extradarea temporara si extradare permanenta;

b.         extradare activa si extradare pasiva;

c.         extradare generala si extradare particulara;

ANS:   B

            48.       Care sunt trasaturile raportului juridic penal?

a.         raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se realizeaza normele cu caracter penal;

b.         raporturile juridice penale iau nastere prin impunerea vointei statului si nu prin acord de vointa;

c.         raporturile juridice penale pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc prin acordul de vointa a destinatarilor legii penale;

ANS:   B

            49.       Care sunt subiectii raportului juridic penal?

a.         doar statul si persoanele fizice;

b.         statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale;

c.         statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;

ANS:   C

            50.       Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?

a.         intre stat si infractor;

b.         intre persoana vatamata si infractor;

c.         intre organele penale si infractor;

            ANS:   B

            51.       Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?

a.         dreptul destinatarului legii penale de a cere explicatii cu privire la continutul unei norme penale;

b.         obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;

c.         dreptul destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil;

            ANS:   B

            52.       Cand se naste raportul juridic penal de conformare?

a.         din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;

b.         din momentul edictarii normei cu caracter penal;

c.         numai prin savarsirea infractiunii;

ANS:   A

            53.       Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?

a.         in momentul in care este edictata o noua norma cu caracter penal care o contrazice pe cea deja existenta;

b.         in momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;

c.         prin si numai prin savarsirea infractiunii.

ANS:   C

            54.       In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conflict?

a.         prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;

b.         prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale;

c.         prin iesirea din vigoare a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise;

ANS:   A

            55.       In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?

a.         prin decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, amnistie sau gratiere;

b.         prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;

c.         prin executarea pedepsei;

ANS:   B

            56.       Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?

a.         raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict;

b.         raporturi juridic penale interne si raporturi juridice penale externe;

c.         raporturi juridice penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale;

ANS:   A

            57.       Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?

a.         Codul penal al Romaniei;

b.         ordinea de drept penal efectiva;

c.         ordinea de drept formala;

ANS:   B

            58.       Cui revine constatarea raportului juridic penal?

a.         organelor de politie;

b.         parchetelor;

c.         instantelor de judecata;

            ANS:   C

            59.       Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?

                       

a.         subiect dominant;

b.         subiect adiacent;

c.         subiect secundar;

ANS:   A

            60.       Care este intelesul juridic al notiunii de „fapte”?

a.         un simplu gand sau orice alt proces psihic neexteriorizat care nu sunt percepute de simturile umane;

b.         un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este susceptibila de a fi perceputa de simturile omului;

c.         acea modificare pe care evenimentele naturii sau reactiile animalelor au produs-o sau puteau s-o produca, in lumea exterioara;

ANS:   B

            61.       Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?

a.         valoarea sociala careia i se aduce atingere;

b.         gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;

c.         antecedentele contraventionale ale faptuitorului;

ANS:   A

            62.       Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?

a.         persoana infractorului;

b.         gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;

c.         antecedentele contraventionale ale faptuitorului;

ANS:   A

            63.       Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii?

a.         pericol social simplu si pericol social complex;

b.         pericol social progresiv si pericol social regresiv;

c.         pericol social generic sau abstract si pericol social concret.

ANS:   C

            64.       Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?

a.         legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;

b.         instanta de judecata, cu prilejul judecarii faptei;

c.         organele de politie, cu prilejul constatarii faptei;

ANS:   A

            65.       Cine face evaluarea pericolului social concret?

a.         legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata de legea penala ca infractiune;

b.         instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;

c.         procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica a faptei;

            ANS:   B

            66.       Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni?

a.         fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala, adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;

b.         fapta sa nu fi fost savarvita cu vinovatie;

c.         fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;

ANS:   A

            67.       Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?

a.         durata pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;

b.         atitudinea persoanei vatamate;

c.         scopul urmarit de faptuitor;

ANS:   C

            68.       Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?

a.         intentia directa sau intentia indirecta;

b.         constiinta si vointa;

c.         usurinta sau neglijenta;

ANS:   B

            69.       Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?

a.         intentia, culpa, intentia depasita;

b.         intentia, culpa, pedeapsa

c.         culpa, intentia depasita, pedeapsa

ANS:   A

            70.       Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?

a.         intentia mijlocita si intentia nemijlocita;

b.         intentia principala si intentia secundara;

c.         intentia directa si intentia indirecta.

ANS:   C

            71.       Ce este intentia supravenita?

a.         intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare;

b.         intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia;

c.         intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.

            ANS:   C

            72.       Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?

a.         culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;

b.         culpa pozitiva si culpa negativa;

c.         culpa cu premeditare si culpa spontana;

ANS:   A

            73.       Ce cuprinde praeterintentia?

a.         intentia directa si intentia indirecta, reunite;

b.         intentia si culpa, reunite;

c.         faptele cu un pericol social redus;

            ANS:   B

            74.       Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?

a.         obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic universal

b.         obiectul juridic specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau obiectul direct

c.         obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul direct ;

ANS:   C

            75.       La ce serveste obiectul juridic specific?

a.         sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal;

b.         impartirea infractiunilor pe titluri;

c.         determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.

            ANS:   C

            76.       Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?

a.         obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;

b.         obiectul juridic generic si obiectul juridic specific;

c.         obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial;

            ANS:   A

            77.       Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?

a.         subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;

b.         subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;

c.         subiect juridic direct si subiect juridic indirect;

ANS:   B

            78.       Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al infractiunii?

a.         sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic,  sa aiba libertate de vointa si actiune

b.         sa comita infractiunea cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa manifeste libertate de vointa si actiune ;

c.         sa fie responsabila din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie

ANS:   A

            79.       Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?

a.         societatile comerciale, statul, autoritatile publice;

b.         statul, autoritatile publice, institutiile publice

c.         autoritatile publice, institutiile publice, universitatile

ANS:   B

            80.       Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?

a.         obiectul infractiunii, subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul infractiunii;

b.         latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;

c.         elementul material si urmarea imediata;

ANS:   A

            81.       Care sunt subiectii infractiunii?

a.         subiectul principal si subiectul secundar;

b.         subiectul simplu si subiectul complex;

c.         subiectul activ si subiectul pasiv;

ANS:   C

            82.       Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

a.         latura obiectiva si latura subiectiva;

b.         vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa;

c.         pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea faptei in legea penala;

            ANS:   C

            83.       Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?

a.         in legi penale si hotarari ale guvernului;

b.         in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei;

c.         numai in legi penale;

            ANS:   C

            84.       Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune?

a.         sa fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp.;

b.         sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse;

c.         sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse;

            ANS:   B

            85.       Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:

a.         instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala;

b.         legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea penala;

c.         administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat;

ANS:   A

            86.       Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?

a.         fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost

indreptata;

b.         fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta;

c.         fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este

lipsita de pericol social;

ANS:   C

            87.       Ce factori cuprinde vinovatia?

a.         numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre

subiect a urmarilor socialmente periculoase;

b.         numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in realitate urmarile socialmente periculoase;

c.         doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul intelectiv;

ANS:   C

            88.       Cand exista vinovatie?

a.         cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa;

b.         cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie;

c.         cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si praeterintentie;

ANS:   A

            89.       Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?

a.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu se va produce;

b.         faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin

savarsirea acelei fapte;

c.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;

ANS:   B

            90.       Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?

a.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;

b.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;

c.         faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;

ANS:   B

            91.       Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?

a.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;

b.         faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada;

c.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce;

ANS:   C

            92.      

Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?

a.         faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;

b.         faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;

c.         faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada;

ANS:   A

            93.       Cand exista  praeterintentia ca forma a vinovatiei?

a.         in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1

prevada;

b.         in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;

c.         in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);

ANS:   C

            94.       Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?

a.         bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei,

b.         valorile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;

c.         obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei;

            ANS:   B

            95.       Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect  activ al unei infractiuni?

a.         sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal;

b.         sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal;

c.         sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii;

ANS:   C

            96.       Cand  este persoana juridica subiect activ al infractiunii?

a.         infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala;

b.         infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii ori institutiei respective;

c.         se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes patrimonial;

            ANS:   A        

            97.       Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?

a.         statul;

b.         persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune;

c.         numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune;

            ANS:   A

            98.       Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?

a.         totalitatea elementelor, care, potrivit legii, ii atribuie unei fapte caracter penal;

b.         totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiva si latura subiectiva a

infractiunii;

c.         totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura obiectiva a infractiunii;

            ANS:   A

            99.       Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?

a.         obiectul si subiectii infractiunii;

b.         timpul si locul infractiunii;

c.         latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;

            ANS:   C

            100.     Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?

a.         vinovatiei;

b.         unei actiuni sau inactiuni;

c.         unei sanctiuni;

            ANS:   B

            101.     In ce consta actiunea?

a.         intr-o interventie activa a infractorului;

b.         intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.;

c.         intr-o stare de pasivitate a infractorului;

ANS:   A

            102.     In ce consta inactiunea sau abstentiunea?

a.         intr-o interventie activa a infractorului;

b.         intr-o activitate periculoasa;

c.         intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.

            ANS:   C

            103.     Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?

a.         infractiuni materiale sau de rezultat;

b.         infractiuni de pericol;

c.         infractiuni de atitudine;

            ANS:   A

            104.     Care sunt elementele raportului de cauzalitate?

a.         elementul material;

b.         urmarea imediata;

c.         cauza si efectul;

ANS:   C

            105.     Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?

a.         mobilul faptei;

b.         scopul urmarit de faptuitor;

c.         actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.

ANS:   C

            106.     In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?

a.         urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;

b.         scopul pentru care s-a comis infractiunea;

c.         mobilul faptei;

ANS:   A

            107.     In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?

a.         teoria cauzei adecvate;

b.         teoria cauzei proxime;

c.         teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;

            ANS:   C

            108.     Care este elementul esential al laturii subiective?

a.         vinovatia;

b.         mobilul;

c.         scopul;

ANS:   A

            109.     Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?

a.         activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;

b.         valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;

c.         atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare.

ANS:   C

            110.     Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?

a.         activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;

b.         atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare;

c.         valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;

            ANS:   A

            111.     Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?

a.         cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica;

b.         pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si

alte circumstante de agravare;

c.         este savarsita de un infractor recidivist;

            ANS:   B

            112.     Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?

a.         elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate;

b.         elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate;

c.         actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia;

ANS:   B

            113.     Ce se intelege prin „verbum regens'?

a.         mobilul infractiunii;

b.         scopul infractiunii;

c.         elementul material al laturii obiective a infractiunii;

            ANS:   C

            114.     Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?

a.         fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;

b.         numai intr-un rezultat palpabil;

c.         in consecintele subsecvente ale infractiunii;

            ANS:   A

            115.     In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?

a.         infractiunilor formale;

b.         infractiunilor formale de atitudine;

c.         infractiunilor de rezultat;

            ANS:   C

            116.     Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?

a.         desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in    mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il determina sa o comita;

b.         desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii;

c.         desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei;

ANS:   A

            117.     Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?

a.         desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni;

b.         desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;

c.         desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei;

            ANS:   B

            118.     Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?

a.         perioada prezenta si perioada viitoare;

b.         perioada activa si perioada pasiva;

c.         perioada interna si perioada externa.

ANS:   C

            119.     Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?

a.         actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ;

b.         tentativa, complicitatea, fapta consumata ;

c.         complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa

ANS:   A

            120.     Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?

a.         luarea hotararii de a savarsi o infractiune;

b.         procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;

c.         comiterea infractiunii;

ANS:   B

            121.     Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?

a.         sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;

b.         actiunea inceputa sa fie intrerupta;

c.         sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs prin infractiune.

ANS:   A

            122.     Cum pot fi actele pregatitoare?

a.         cunoscute si necunoscute;

b.         materiale si morale;

c.         fiziologice si psihologice;

            ANS:   B

            123.     In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

a.         la infractiunile continuate;

b.         la infractiunile omisive;

c.         la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;

            ANS:   B

            124.     Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?

a.         sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;

b.         punerea in executare a hotararii infractionale;

c.         savarsirea infractiunii in functie de scopul propus;

ANS:   B

            125.     Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului material?

a.         infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile de obicei;

b.         infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile formale

c.         infractiunile de obicei, infractiunile savarsite din culpa, infractiunile formale

ANS:   A

            126.     Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?

a.         infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie ;

b.         infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie, infractiunile savarsite cu intentie;

c.         infractiunile savarsite cu intentie, infractiunile formale, infractiunile savarsite fara vointa

ANS:   A

            127.     Care sunt principalele forme ale tentativei?

a.         tentativa intrerupta, tentativa complexa, tentativa improprie;

b.         tentativa perfecta, tentativa intrerupta, tentativa improprie;

c.         tentativa complexa,  tentativa vasta, tentativa improprie ;

ANS:   B

            128.     Care sunt conditiile desistarii?

a.         renuntarea la comiterea infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte persoane;

b.         renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa;

c.         renuntarea la comiterea infractiunii poate avea loc si dupa descoperirea faptei;

ANS:   B

            129.     Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?

a.         impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;

b.         impiedicarea producerii rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea faptei;

c.         impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe faptuitor.

ANS:   A

            130.     Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?

a.         pentru toate infractiunile din Codul penal;

b.         doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave;

c.         numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;

            ANS:   C

            131.     Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?

a.         faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor;

b.         faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor;

c.         faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat;

            ANS:   B

            132.     Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?

a.         teza incriminarii actelor preparatorii;

b.         teza neincriminarii actelor preparatorii;

c.         teza incriminarii doar a unor acte preparatorii;

ANS:   B

            133.     La ce infractiuni nu este posibila tentativa?

a.         la infractiunile savarsite cu praeterintentie;

b.         la infractiunile continuate;

c.         la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;

            ANS:   A

            134.     Cand se realizeaza tentativa perfecta?

a.         atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;

b.         atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a

infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dus

pana la capat;

c.         atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa

se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost

folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;

ANS:   A

            135.     Cand se realizeaza tentativa imperfecta?

a.         atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a

infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;

b.         atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat;

c.         atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume,

totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite

mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;

ANS:   B

            136.     Cand se realizeaza tentativa improprie?

a.         atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul

concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in

situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea

ca se afla;

b.         atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;

c.         atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;

ANS:   C

            137.     Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?

a.         atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla;

b.         atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce

vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si

totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite

mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;

c.         atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit

care prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de

faptuitor;

ANS:   A

            138.     Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?

a.         atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in

situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea

ca se afla;

b.         atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;

c.         atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;

            ANS:   B

            139.     La ce infractiuni nu poate exista tentativa?

a.         la infractiunile continuate;

b.         la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;

c.         la infractiunile de executare prompta;

ANS:   C

            140.     In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

a.         in cazul infractiunii deviate;

b.         in cazul infractiunii de obicei;

c.         in cazul infractiunii continuate;

            ANS:   B

            141.     Cum se pedepseste tentativa?

a.         la fel cu infractiunea consumata;

b.         cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei;

c.         cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani;

            ANS:   B

            142.     Ce categorii de  infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

a.         infractiunile complexe;

b.         infractiunile deviate;

c.         infractiunile continue;

ANS:   C

            143.     Ce categorii de  infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

a.         infractiunile deviate;

b.         infractiunile continuate;

c.         infractiunile complexe;

            ANS:   B

            144.     Cand nu se pedepseste tentativa?

a.         numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere;

b.         atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea

rezultatului;

c.         atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;

            ANS:   C        

            145.     Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,

a.         pentru toate infractiunile din Codul penal;

b.         doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave;

c.         numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;

            ANS:   C

            146.     Cand nu este posibila tentativa?

a.         la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;

b.         la infractiunile continuate;

c.         la infractiunile savarsite din culpa;

            ANS:   C

            147.     Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?

a.         infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata

b.         infractiunea continua, infractiunea deviata, infractiunea de obicei ;

c.         infractiunea continuata, infractiunea progresiva, infractiunea complexa;

ANS:   A

            148.     Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de infractiune?

a.         infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;

b.         infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata;

c.         infractiunea regresiva, infractiunea de obicei, infractiunea continua;

ANS:   A

            149.     In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?

a.         a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea penala interzice mai putin, va interzice si mai mult si invers

b.         aberatio ictus si error in personam (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului)

c.         ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica

            ANS:   B

             150.    Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?

a.         unitate naturala si unitate artificiala de infractiune;

b.         unitate conventionala si unitate neconventionala de infractiune;

c.         unitate naturala si unitate legala de infractiune;

ANS:   C

            151.     Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:

a.         culpa;

b.         intentie depasita (preaterintentie

c.         intentie.

           

            ANS:   C

            152.     Care este data savarsirii infractiunii continuate?

a.         data inceperii savarsirii infractiunii;

b.         data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;

c.         data savarsirii urmatoarei infractiuni;

ANS:   B

            153.     Ce este infractiunea complexa?

a.         infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;

b.         infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;

c.         infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.

ANS:   C

            154.     Ce este infractiunea continuata ?

a.         infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;

b.         infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala;

c.         infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;

ANS:   A

            155.     Cand se consuma infractiunea de obicei?

a.         in momentul terminarii primei actiuni;

b.         in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;

c.         in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului;

            ANS:   B

             156.    Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?

a.         existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp;

b.         faptuitorii sa nu se cunoasca;

c.         actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte, continutul mai multor infractiuni.

ANS:   A

            157.     Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?

a.         infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata;

b.         infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua;

c.         infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;

ANS:   C

            158.     Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?

a.         o infractiune continua;

b.         o infractiune continuata;

c.         o infractiune colectiva;

            ANS:   A

            159.     Care este data savarsirii unei infractiuni continue?

a.         momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala;

b.         momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala;

c.         momentul in care s-a produs rezultatul;

ANS:   B

            160.     Cand se epuizeaza o infractiune continua?

a.         in momentul producerii rezultatului;

b.         in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale;

c.         coincide cu momentul consumarii infractiunii;

            ANS:   B

            161.     Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue?

a.         momentul consumarii infractiunii;

b.         momentul epuizarii activitatii infractionale;

c.         momentul producerii rezultatului;

ANS:   B

            162.     Care sunt formele unitatii legale de infractiune?

a.         infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;

b.         infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;

c.         infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;

ANS:   C

            163.     Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?

a.         atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective, se

prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii;

b.         atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata

definitiv pentru vreuna din ele;

c.         atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni;

            ANS:   C

            164.     Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?

a.         aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni;

b.         aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuate;

c.         aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate;

ANS:   C

            165.     In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.         data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;

b.         momentul consumarii infractiunii continuate;

c.         data la care s-a produs rezultatul;

            ANS:   A

            166.     Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii   unei infractiuni continuate?

a.         momentul consumarii infractiunii;

b.         data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;

c.         momentul producerii rezultatului;

ANS:   B

            167.     Care este momentul consumarii infractiunii progresive?

a.         momentul epuizarii rezultatului;

b.         momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele materiale specifice laturii obiective;

c.         momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni;

ANS:   A

            168.     Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?

a.         momentul consumarii infractiunii;

b.         data savarsirii infractiunii;

c.         data epuizarii infractiunii;

ANS:   A

            169.     Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?

a.         numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;

b.         cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;

c.         cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi

imprejurare;

ANS:   B

            170.     Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?

a.         numai un obiect juridic principal;

b.         numai un obiect juridic secundar;

c.         un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar;

ANS:   C

            171.     Carei infractiuni ii este data denumirea de infractiune progresiva?

a.         acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii,   . corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave;

b.         acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii se

prelungeste in timp, pana la interventia unei forte care pune capat acelei activitati

infractionale;

c.         acelei infractiuni care produce consecinte grave si foarte grave;

ANS:   A

            172.     Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?

a.         o infractiune continua;

b.         o infractiune continuata;

c.         o infractiune de obicei;

ANS:   C

            173.     Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?

a.         concursul represiv si concursul preventiv;

b.         concursul real si concursul formal;

c.         concursul conventional si concursul neconventional;

ANS:   B

            174.     Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?

a.         sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul progresiei geometrice ;

b.         sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic;

c.         sistemul progresiei geometrice, sistemul cumulului juridic, sistemul aditionarii pedepselor;

ANS:   B

            175.     Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?

a.         sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;

b.         sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;

c.         sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.

ANS:   C

            176.     Care sunt formele sau modalitatile recidivei?

a.         recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva mare si recidiva mica;

b.         recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica;

c.         recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica

ANS:   C

            177.     Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?

a.         recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva teritoriala si recidiva internationala;

b.         recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva teritoriala si recidiva internationala;

c.         recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva teritoriala si recidiva internationala ;

ANS:   A

            178.     Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?

a.         sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior;

b.         infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat pentru o infractiune anterioara;

c.         existenta unui concurs de infractiuni.

            ANS:   A

            179.     Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?

a.         participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva;

b.         concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara;

c.         concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala;

ANS:   B

            180.     Cand exista concurs de infractiuni?

a.         numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana;

b.         numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau

inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna

din ele;

c.         atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;

ANS:   C

            181.     Cand exista concurs real de infractiuni?

a.         atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele

constitutive ale aceleiasi infractiuni;

b.         atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele

constitutive ale unor infractiuni diferite;

c.         atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele;

ANS:   C

            182.     Cand exista concurs ideal de infractiuni:

a.         atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele;

b.         atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni;

c.         atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale

aceleiasi infractiuni;

ANS:   B

            183.     Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?

a.         se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;

b.         se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;

c.         se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare;

ANS:   B

            184.     Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?

a.         se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte;

b.         se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga amenda in totul sau in parte;

c.         se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la maximul general prevazut de lege;

            ANS:   A

            185.     Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorie pentru a exista recidiva?

a.         numai inainte de inceperea executarii pedepsei;

b.         numai in timpul executarii pedepsei;

c.         atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare;

ANS:   C

            186.     Cand exista recidiva postcondamnatorie?

a.         atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu

intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in

stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este

inchisoarea mai mare de un an;

b.         atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o

infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii

acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune

este inchisoarea mai mare de un an;

c.         atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie,

inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de

evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai

mare de sase luni;

ANS:   A

            187.     Cand exista recidiva postexecutorie?

a.         cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de un an;

b.         cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de 3 luni;

c.         cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de 6 luni;

ANS:   A

            188.     Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:

a.         savarsirea unei infractiuni din culpa sau intentionate;

b.         savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni;

c.         savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie;

ANS:   C

            189.     Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?

a.         din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor

infractiuni intentionate;

b.         din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate;

c.         din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate,

            ANS:   C

            190.     Ce este infractorul ?

a.         persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b.         persoana care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

c.         persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal.

            ANS:   C

            191.     Care sunt formele pluralitatii de infractori?

a.         pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea constituita (legala), pluralitatea ocazionala (participatia penala);

b.         pluralitatea constituita (legala), pluralitatea artificiala (facultativa), pluralitatea ocazionala (participatia penala) ;

c.         pluralitatea ocazionala (participatia penala), pluralitatea de obicei (obisnuinta), pluralitatea artificiala (facultativa);

ANS:   A

            192.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?

a.         existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul infractiunilor planuite;

b.         existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;

c.         faptele sa fie savarsite la anumite intervale de timp;

ANS:   A

            193.     Care sunt felurile participatiei penale?

a.         participatia proprie si participatia improprie;

b.         participatie legala si participatie naturala;

c.         participatia obiectiva si participatia subiectiva;

ANS:   A

            194.     Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?

a.         fapta sa fie savarsita din culpa;

b.         sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

c.         faptele sa fi fost savarsite de catre o singura persoana, in realizarea unei rezolutii unice;

ANS:   B

            195.     Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?

a.         autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea;

b.         instigarea, complicitatea, tainuirea;

c.         complicitatea, participatia subiectiva, tainuirea.

ANS:   A

            196.     Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?

a.         infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un subiect calificat;

b.         infractiunile cu autor unic, infractiunile progresive, infractiunile de obicei;

c.         infractiunile progresive, infractiunile ce presupun un subiect calificat, infractiunile cu intentie directa;

ANS:   A

            197.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?

a.         sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul);

b.         sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de catre instigat;

c.         instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.

ANS:   A

            198.     Care sunt principalele forme ale complicitatii?

a.         complicitatea legala si complicitatea naturala;

b.         complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;

c.         complicitatea obiectiva si complicitatea subiectiva;

ANS:   B

            199.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?

a.         sa se fi inceput executia faptei de catre autor;

b.         participantul sa fi intervenit pentru a impiedica consumarea faptei dar acest lucru nu s-a realizat intrucat autorul nu a acceptat;

c.         interventia participantului care determina neconsumarea infractiunii sa aiba loc dupa descoperirea faptei.

ANS:   A

            200.     Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman?

a.         modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie;

b.         modalitatea intentie si culpa si modalitatea culpa si intentie;

c.         modalitatea intentie si culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie;

ANS:   A

            201.     Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?

a.         instigatorului;

b.         coautorilor;

c.         complicelui;

            ANS:   B

            202.     Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?

a.         complicitate;

b.         nu are semnificatie penala;

c.         este lipsita de pericol social;

ANS:   A

            203.     Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va favoriza?

a.         infractiunea de favorizare a infractorului;

b.         nu are semnificatie penala;

c.         complicitate;

ANS:   C

            204.     Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie?

a.         participatiei improprii;

b.         complicitatii delict distinct;

c.         participatiei proprii (propriu-zise);

ANS:   C

            205.     Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?

a.         coautorilor;

b.         participatiei improprii;

c.         participatiei ocazionale;

ANS:   B

            206.     Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?

a.         material, direct, imediat, injust si proportional;

b.         material, direct, imediat si injust;

c.         material, direct si injust;

            ANS:   B

            207.     Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?

a.         celui care se apara sau altei persoane;

b.         celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important;

c.         celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc;

            ANS:   C

             208.    Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?

a.         pune in pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;

b.         pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;

c.         pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc;

ANS:   B

            209.     Ce este legitima aparare?

a.         o cauza care inlatura raspunderea penala;

b.         o cauza care inlatura executarea pedepsei;

c.         o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;

ANS:   C

            210.     Ce este starea de necesitate?

a.         este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei;

b.         este o cauza care inlatura raspunderea penala;

c.         este o cauza care inlatura executarea pedepsei;

            ANS:   A

            211.     Cine se afla in stare de necesitate?

a.         acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol care nu poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;

b.         acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol

iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a

altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;

c.         acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia;

            ANS:   B

            212.     Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?

a.         iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;

b.         iminent, imediat si injust;

c.         direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;

            ANS:   A

            213.     In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

a.         in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social;

b.         in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala;

c.         in aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie;

            ANS:   C

            214.     De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune?

a.         este o fapta socialmente utila;

b.         nu este savarsita cu vinovatie;

c.         se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;

            ANS:   B

            215.     Ce se inlatura prin constrangerea morala?

a.         caracterul penal al faptei;

b.         raspunderea penala;

c.         executarea pedepsei;

            ANS:   A

            216.     Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?

a.         iminent;

b.         grav;

c.         imediat;

ANS:   B

            217.     Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?

a.         datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos;

b.         consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta;

c.         consecinta unei comportari imprudente;

            ANS:   B

            218.     Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei?

a.         faptuitorul trebuie sa fie bolnav mintal sau toxicoman;

b.         faptuitorul trebuie sa fie intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante;

c.         faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal;

ANS:   C

            219.     Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei)?

a.         consumului de alcool;

b.         unei boli nervoase;

c.         alienatiei mintale ori altei cauze;

ANS:   C

            220.     Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare?

a.         voluntara si completa;

b.         accidentala si completa;

c.         preordinata;

            ANS:   B

            221.     Ce este starea de betie completa si accidentala?

a.         o circumstanta atenuanta;

b.         o circumstanta agravanta;

c.         o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;

ANS:   C

            222.     Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?

a.         o cauza care inlatura infractiunea;

b.         o circumstanta agravanta;

c.         de regula, o circumstanta atenuanta;

            ANS:   C

            223.     Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?

a.         minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;

b.         minorii care nu au implinit varsta de 15 ani;

c.         minorii care nu au implinit varsta de l8 ani;

ANS:   A

            224.     In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?

a.         intotdeauna raspund penal;

b.         nu raspund penal;

c.         raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;

ANS:   B probabil

            225.     Cand exista eroarea de fapt?

a.         faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o

infractiune;

b.         faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite

consecinte grave;

c.         faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;

            ANS:   C

            226.     Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a.         legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala;

b.         starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ;

c.         constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea ;

ANS:   A

            227.     Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a.         cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita);

b.         iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea;

c.         starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia

ANS:   A

            228.     Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a.         iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea;

b.         eroarea de fapt, eroarea de drept, prescriptia raspunderii penale;

c.         minoritatea faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt;

ANS:   C

            229.     Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?

a.         cauzele care privesc pedeapsa, cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc vinovatia;

b.         cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei, cauzele care privesc vinovatia;

c.         cauzele care privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei;

            ANS:   B

            230.     Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?

a.         atacul sa fie direct, material, imediat;

b.         atacul sa fie material, indirect, just;

c.         atacul sa fie indirect, legal, imediat;

ANS:   A

            231.     Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?

a.         real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare;

b.         obiectiv, ilegal, indirect;

c.         subiectiv, just,  sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;

            ANS:   A

            232.     Cine se afla in stare de necesitate?

a.         acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general;

b.         acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;

c.         acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;

            ANS:   C

            233.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?

a.         sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;

b.         sa existe o constrangere asupra psihicului unei persoane;

c.         constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;

ANS:   A

            234.     Cum mai este denumita constrangerea fizica?

a.         amenintare;

b.         caz fortuit;

c.         forta majora;

            ANS:   C

            235.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?

a.         sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei alte persoane

b.         constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;

c.         pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.

ANS:   A

            236.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?

a.         fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona datorita culpei sale;

b.         fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos;

c.         pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.

ANS:   B

            237.     Care este sursa imprejurarilor fortuite?

a.         fenomenele naturii;

b.         amenintarea;

c.         minoritatea.

ANS:   A

            238.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

a.         fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;

b.         minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;

c.         minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru fapta comisa.

ANS:   A

            239.     Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?

                       

a.         betia accidentala, betia totala, betia provocata;

b.         betia involuntara, betia fortuita, betia incompleta;

c.         betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara;

ANS:   C

            240.     Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?

a.         betia accidentala si betia voluntara;

b.         betia completa si betia incompleta;

c.         betia simpla si betia preordinata;

ANS:   B

            241.     Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

a.         betie accidentala si incompleta;

b.         betia voluntara si incompleta;

c.         betie accidentala si completa;

ANS:   C

            242.     Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?

a.         eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;

b.         eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva;

c.         eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala;

ANS:   A

            243.     Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?

a.         eroare esentiala si eroare neesentiala;

b.         eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea;

c.         eroare principala si eroare secundara;

ANS:   B

            244.     Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?

a.         eroare principala si eroare secundara;

b.         eroare esentiala si eroare neesentiala;

c.         eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila);

ANS:   C

            245.     Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?

a.         uneori, cand legea prevede expres;

b.         intotdeauna;

c.         niciodata.

            ANS:   C

            246.     Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?

a.         sa se comita o infractiune din culpa;

b.         in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;

c.         eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.

ANS:   B

            247.     Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?

a.         actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general;

b.         fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul;

c.         actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.).

ANS:   A

            248.     Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?

a.         faptuitorul sa fie in stare de betie chiar si incompleta;

b.         starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara;

c.         starea de betie sa fie accidentala si completa, adica provocata independent de vointa faptuitorului;

ANS:   C

            249.     Care este sursa imprejurarilor fortuite?

a.         starea maladiva a unei persoane;

b.         amenintarea;

c.         legitima aparare

ANS:   A

           

           

           

           

           

           

.          

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 143
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved