Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Dreptul concurentei

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



1.Caracteristicile generale ale dreptului concurentei Evolutia notiunii. In interpretarea dreptului concurentei comerciale se contureaza doua conceptii: acceptiunea extensiva (in aceasta acceptie dreptul concurentei comerciale are trei subdiviziuni si anume: subiectele participante la competitia de pe piata, instrumentele concurentei si activitatea competitionala) si acceptiunea restrictiva care cunoaste si ea doua variante: interpretarea monista si acceptiunea dualista;Definitie. Dreptul concurentei comerciale reprezinta ansamblul de reglementari destinate sa asigure in raporturile de piata atat interne cat si externe, existenta si exercitiul onest al competitiei dintre agentii economici pentru castigarea, extinderea si pastrarea clientelei;Obiectul dreptului concurentei. Stadiul dreptului concurentei comerciale il reprezinta pe de o parte studiul si masurile de reprimare a practicilor monopoliste, pe de alta parte studiul si inlaturarea faptelor de concurenta neloiala.Caracteristicile principale ale acestuia sunt:- caracterul finalist, dispozitiile legale urmaresc urmatoarele scopuri fundamentale: finalitatea de a asigura deplina functionalitate a pietei libere, sa se aiba in vedere temeiul acestei reglementari, ocrotirea intreprinzatorilor mici si mijlocii si dezvoltarea lor economica, protectia consumatorului privit ca factor principal;In acest sens, se folosesc doua modalitati: asigurarea, in temeiul reglementarilor legale, a unui nivel rezonabil, onest si normal si, respectiv, combaterea si inlaturarea abuzurilor in exercitarea comertului de catre agentii economici.Pentru realizarea finalitatii, dreptul concurentei comerciale tinde sa asigure o anumita echidistanta intre deziderate opuse: pe de o parte cerintele libertatii pietei, deci a comertului, pe de alta parte interventia statului, adica diriguitorul. O interventie prea accentuata a statului ar restrange libertatea comertului, ceea ce nu concorda cu conceptia economica unanim acceptata in prezent.Libertatile pietei comporta totusi o serie de riscuri: genereaza fenomenul de neloialitate in materie de competitie, libertatea de asociere poate duce la fenomenul de monopolism, fapte ce trebuie restranse si inlaturate.- caracterul profesional; - caracterul preponderent economic;- caracterul complex sau pluridisciplinar.



2. Caracteristici generale ale concurentei comerciale.Principiul libertatii concurentei. Este statuat in Constitutia Romaniei unde se prevede ca economia Romaniei este una de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta (art. 135).Notiunea concurentei comerciale. Notiunea de concurenta comporta trei acceptiuni pe planuri diferite: generica (in orice relatie sociala), economica (in relatiile de piata) si juridica (specifica pentru dreptul concurentei comerciale).- semnificatia generica reprezinta o confruntare intre tendintele adverse care converg spre acelasi scop, de unde reiese existenta a doua componente de baza: forte rivale si un mobil similar sau identic in situatiile intreprinse.- semnificatia economica defineste lupta dintre intreprinzatori la nivel national sau international in scopul realizarii unor profituri cat mai mari prin acapararea unor segmente de piata cat mai largi. Aceasta include confruntarea dintre agentii economici, tendinta comuna de a obtine profit si strategia de acapararea a pietei pentru valorificarea unor afaceri;- semnificatia juridica reda confruntarea pe piata a agentilor economici in domenii deschise pietei pentru castigarea si pastrarea clientelei in scopul rentabilizarii propriilor intreprinderi. Componentele uzuale ale acesteia sunt: adversitatea dintre agentii economici, scopul similar al competitiilor de a rentabiliza intreprinderile si abordarea unei strategii prin care sa creeze o diferenta considerabila si care consta in castigarea, extinderea si mentinerea clientelei.Concurenta comerciala reprezinta confruntarea pe piete relevanta intre agenti economici in domenii deschise pietei pentru castigarea si pastrarea clientelei in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi.

3. Formele concurentei de piata:- concurenta perfecta, caracteristici:- atomicitatea pietei, consta in participarea unui numar de vanzatori si cumparatori pe piata, intre ei vehiculandu-se o cantitate relativ mica de marfuri, nici un comerciant nu este in masura ca, prin fortele sale, sa influenteze preturile marfurilor. Deci, atomicitatea pietei asigura functionalitatea legii cererii si ofertei, singura care determina pe o piata data, preturile corespunzatoare;- omogenitatea relativa a marfurilor, oferta facuta consumatorilor este in domeniul acestor categorii de produse similara;- fluiditatea pietei, accesul liber al oricarui comerciant in domeniul in care doreste sa-si exercite activitatea comerciala; libertatea pentru comerciant de a fixa preturile pe care le considera justificate in raport cu cheltuielile de productie (pret de revenire);- transparenta, comportamentul comerciantului care informeaza in mod complet si loial pe consumator (client) asupra marfurilor oferite pe piata si asupra pretului;- neinterventia statului, se accepta conceptia clasica potrivit careia cel mai prost administrator este statul si din aceasta cauza el nu are un drept de ingerinta asupra activitatii pe care o desfasoara comerciantul.- concurenta imperfecta. Atomicitatea se reduce, vanzarile scad datorita concentrarii capitalurilor. Deci, pe langa intreprinderile mici, specifice concurentei perfecte, incep sa apara intreprinderi mijlocii si chiar mari care tind sa domine piata. Influenta statului incepe sa se manifeste disciplinandu-se astfel activitatea comerciantului prin impiedicarea unor excese inevitabile intr-un regim de totala libertate.- concurenta eficienta sau suficienta, se mai numeste si practicabila. Provine din limba engleza ,,workable competition" care inseamna competenta care lucreaza, care este si eficienta. Cu alte cuvinte o definim ca o competitie de nivel mediu in cadrul careia se mentine functionalitatea pietei libere;- Atomicitatea a disparut cu totul fiind inlocuita prin ,,oligopol" si ,,olighopson", expresiile provenind din limba greaca, semnificand o concurenta in cadrul careia activeaza un numar redus de vanzatori, si ,,psoni" a cumpara de unde rezulta ,,oligopson" care inseamna un numar redus de cumparatori.Forma oligopolica este tolerata in prezent de majoritatea statelor, dar in cazul depasirii ei, cand se ajunge la monopol, este interzisa, facand parte din concurenta ilicita.

4.Raportul juridic de concurentaSubiectul raportului juridic de concurenta. Din definitia concurentei comerciale rezulta ca aceasta se exercita intr-un cadru specific constituit de raportul juridic de concurenta.Elementele acestui raport sunt urmatoarele:- subiectele raportului juridic de concurenta;- continutul raportului juridic de concurenta;- obiectul raportului juridic de concurenta.Subiectele sunt agentii economici, persoane fizice sau persoane juridice, (societati comerciale, regii autonome, cooperative). Aceasta notiune este mai larga decat aceea de comerciant.Uzantele comerciale contin anumite norme deontologice pentru ca modul de exercitare al comertului sa se inscrie in parametrii normali.Continutul raportului de concurenta Continutul reprezinta totalitatea drepturilor pe care le exercita agenti economici asupra fondului de comert:- dreptul de proprietate civila asupra bunurilor mobile pe care le-a afectat fondului respectiv. Acest drept nu prezinta particularitati in materie.- dreptul de proprietate comerciala; obiectul acesteia este principalul semn de identificare al intreprinderii si emblema; nu face obiectul studiului nostru;- dreptul de proprietate industriala: marci de fabrica, de comert si de serviciu, brevete de inventie si in prezent logicialul (inteligenta calculatoarelor);- drepturile agentilor economici referitoare la concurenta libera.Obiectul raportului juridic al concurentei Obiectul reprezinta conduita sau comportamentul cerute agentilor economici pe piata libera in raport cu concurenta libera pe de o parte si, pe de alta parte, in raport cu relatiile sociale cu ceilalti competitori ( pot fi comportamente oneste si conduite patologice).

5.Reprimarea practicilor monopoliste Practicile monopoliste. Caracteristici generale. Monopolismul consta in situatii in care anumite societati comerciale (agenti economici) ca efect al asocierii intre ele ajung sa realizeze giganti industriali dincolo de limitele cerintelor economice, ale conjuncturii de moment. Se manifesta prin:- impunerea direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare;- limitarea productiei sau distributiei in dezavantajul consumatorilor;- aplicarea la incheierea contractului de conditii inegale partilor contractante;- conditionarea incheierii contractului de alte clauze pentru marfurile greu vandabile;- practicarea de preturi excesive sau minore (mici) ,,preturi de dumping",- importuri fara competitie.Normele antimonopol asigura functionalitatea comertului si echilibrul pietei relevante, protectia concurentei loiale si a agentului economic lezat.Modalitatile de exercitare a monopolului constau in:- practici anticoncurentiale: intelegeri mopnopoliste (intelegeri, acorduri sau carteluri monopoliste; deciziile asociatilor de intreprinzatori; practici concertate) si abuzul de putere economica (abuz de pozitie dominanta; exploatarea starii de dependenta economica);- concentrarile economice.Concurenta neloiala consta in:- confuzia; - denigrarea;- dezorganizarea intreprinderii rivale;- acapararea agresiva a clientelei.Efectele normelor antimonopoliste:- combate trecerea de la formele oligarhice la monopol;- mentine nivelul de concurenta eficienta, normala;- repara prejudiciul pe cale l-a suferit agentul economic lezat.

6.Reprimarea concurentei neloialeConstituie concurenta neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor comerciale cinstite in activitatea comerciala sau industriala.Competitia de acest urmareste in mod obisnuit atragerea si captarea prin mijloace necinstite (neoneste) a clientelei agentului economic lezat. Deci, faptele se desfasoara in limitele normelor juridice de aplicare il formeaza piata relevanta.Concurenta loiala reprezinta valoarea patrimoniala juridiceste ocrotita pe care o reprezinta relatiile constante dintre agentii economici si cercul obisnuit al clientilor.Raportul juridic de concurenta reprezinta confruntarea pe piata relevanta intre agentii economici in domenii deschise concurentei pentru castigarea si pastrarea clientilor in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi.Piata relevanta este ambianta unde se confrunta cererea si oferta referitoare la produse sau servicii socotite ca substituibile intre ele de catre consumatori.In relatiile comerciale concurenta neloiala imbraca forma dumpingului sau subventiilor la export. Atat dumpingul cat si subventiile la export se pot manifesta si in interiorul unei economii nationale, insa adevarata lor dimensiune se manifesta pe plan international.Reprezinta fapte de concurenta neloiala:- Confuzia; - Denigrarea;- Dezorganizarea intreprinderii rivale (spionajul economic, coruperea personalului unui comerciant, boicotul);- Acapararea agresiva a clientelei rivalului de pe piata relevanta.

7.Reprimarea practicilor de dumping si subventii la exportObstacole tarifare si netarifare in comertul international. Dumpingul de marfuri se realizeaza prin importul unor produse la un pret inferior valorii lor normale si exportul la pret mai mic catre C.E.E.Codul antidumping reprezinta practicarea de catre firme a vanzarii de produse in strainatate la costuri inferioare sau la preturi mai reduse decat cele de pe piata interna pentru patrunderea si acapararea pietei si inlaturarea clientelei. Diferenta de pret este compensata prin obtinerea de prime la export si subventii de la stat.Dumpingul de servicii sau comertul invizibil nu este prevazut in Hotararea Guvernului 228/1992 si consta in concurenta neloiala savarsita in domeniul serviciilor de catre intreprinderea prestatoare in afara hotarelor care are caracteristicile de dumping de marfuri.Concurenta neloiala se mai poate realiza si prin:- devalorizarea intentionata a monedei nationale (sub valoarea ei reala) cu scopul de a ieftini exporturile statului - ieftinirea produselor prin:- salarii mai mici decat in tara de import;- durata mai lunga a saptamanii de lucru;- impozite mai reduse;- preturi mai mici de produse alimentare.Subventiile sunt, potrivit GATT, forme de protectie a veniturilor sau de sustinere a preturilor care au ca efect, direct sau indirect, sa creasca exporturile unui produs de pe teritoriul acelei parti contractante.

8. Scopurile regulilor comunitare in domeniul concurentei sunt:-crearea unei piete comune prin inlaturarea barierelor dintre economiile Statelor Membre;-protectia consumatorilor impotriva fixarii preturilor si a conditiilor neloiale in desfasurarea activitatilor comerciale;-functia inovativa care incurajeaza introducerea de noi produse - opusa dobandirii unei pozitii monopoliste prin cresterea si impunerea preturilor;-asigurarea unui raport corect intre sectorul public si privat care sa permita o structura sanatoasa a pietei si protectia intreprinderilor mici si mijlocii.Definitii:1.In sens extensiv, dreptul concurentei comunitare desemneaza ansamblul regulilor juridice care guverneaza rivalitatile dintre agentii economici in cadrul atragerii/cercetarii si mentinerii clientelei.2.In sens restrictiv, dreptul concurentei comunitare desemneaza ansamblul regulilor care vizeaza sa evite, in cazul respectiv, reprimarea practicilor de natura sa impiedice jocul liber al concurentei.Ultima definitie este mult mai aproape de notiunea comunitara a concurentei pentru ca a dezvoltat practicile anticoncurentiale colective/individuale prin prisma articolul 81 si 82 TCE (ambele insistand pe ideea "impiedicarii jocului concurentei), in timp ce sintagma "practicile restrictive individuale" (inglobate in definitia extensiva) a avut un ecou relativ redus in cadrul jurisprudentei referitoare la libera circulatie ca o manifestare a unei practici anticoncurentiale.

9. Regula prohibitivaArticolul 81 paragraf 1, declara drept interzise, fiind incompatibile cu piata comuna, orice acord intre intreprinderi, decizii ale asociatiilor de intreprinderi si practicile concertate care conduc la afectarea comertul dintre state si care au ca obiect ori efect impiedicarea, restrangerea ori distorsionarea concurentei in cadrul pietei comune si, cu precadere, cele care:-fixeaza, direct sau indirect, preturile de vanzare sau de cumparare ori alte conditii comerciale; -limiteaza ori controleaza productia, pietele, dezvoltarea tehnica ori investitiile;-impart pietele sau sursele de aprovizionare;-aplica conditii diferite tranzactiilor echivalente cu alti parteneri comerciali, pozitionandu-i astfel intr-un dezavantaj concurential;-incheie contracte in functie de acceptarea de catre celelalte parti a unor obligatii suplimentare, care, prin natura lor, sau potrivit uzantelor comerciale, nu au nici o legatura cu astfel de contracte.Prin paragraful 2 al articolului 81 se considera ca fiind de nule de drept oricare asemenea acorduri sau decizii interzise conform paragraf 1.Pot fi, totusi, permise unele acorduri, decizii sau practici concertate. Articolul 81 paragraf 3 declara inaplicabile prevederile paragraf 1 in cazul:-oricarui acord sau categorii de acorduri dintre intreprinderi;-oricarei decizii sau categorii de decizii ale asociatiilor de intreprinderi;-oricarei practici concertate ori categorii de practici concertate, care contribuie la perfectionarea productiei si distribuirii de marfuri ori la promovarea progresului tehnic si economic, cat timp urmeaza sa se aloce consumatorilor o parte echitabila a beneficiilor ce rezulta, si care:-nu impun intreprinderilor in cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru realizarea acestor obiective;-nu ofera acestor intreprinderi posibilitatea eliminarii concurentei in ce priveste o parte substantiala a produselor in discutie.Prin urmare, articolul 81 instituie o regula prohibitiva, nerespectarea ei fiind sanctionata cu nulitatea. Textul articolului conduce catre concluzia ca exista posibilitatea ca un acord, o decizie sau o practica ar putea sa nu afecteze comertul dintre state in fapt, chiar daca din obiectul lor reiese ca impiedica, restrang sau distorsioneaza concurenta. Din aceeasi dispozitie rezulta totusi ca regula se refera la manifestarea unor relatii juridice corecte in cadrul circuitului comercial, marea majoritate a acordurilor, deciziilor sau practicilor netinzand sa restranga concurenta, nefiind necesara nici chiar aplicarea exceptiilor de la paragraf 3.

10. Intreprinderile si asociatiile de intreprinderi.Acordurile, deciziile sau practicile concertate interzise sunt convenite, luate, respectiv realizate, intre intreprinderi, asociatii de intreprinderi, dupa caz.Curtea de justitie si Comisia au reliefat ca nu este necesar ca entitatea in cauza sa aiba personalitate juridica, pentru ca, in masura angajarii sale intr-o activitate comerciala, intra in sfera termenului respectiv, ca o persoana fizica ar putea, la fel, sa constituie o intreprindere daca este implicata intr-o activitate comerciala si ca nu este necesar sa actioneze motivata de un profit .In ceea ce priveste societatile, nu conteaza daca ele sunt civile sau comerciale ori cooperative si nici forma lor juridica. Alegerea unei forme juridice nu poate afecta natura economica a activitatii exercitate. Conceptul de intreprindere, in intelesul articolul CE, acopera orice entitate angajata intr-o activitate economica, indiferent de statutul ei juridic si de modul sau de finantare. Orice activitate ce consta in oferirea de marfuri si servicii pe o piata data este o activitate economica. Conform Curtii de justitie, articolul 85 [81] nu se refera la acordurile sau practicile concertate intre intreprinderile ce fac parte din acelasi concern si care au statutul de societate-mama si de filiala, daca intreprinderile formeaza o unitate economica in care filiala nu are nici o libertate economica reala in determinarea actiunilor sale pe piata, si daca acordurile sau practicile privesc doar repartizarea interna de sarcini ca intre intreprinderi. Criteriul independentei subiectilor acordurilor in cauza sau al inexistentei unor asemenea raporturi de subordonare in urma carora o parte sa determine conduita celeilalte parti prin exercitarea efectiva a puterii de control este esential in aplicarea articolului 81. Prin urmare, criteriul personalitatii juridice proprii, chiar recunoscut, nu este relevant din acest punct de vedere atat timp cat conduita unei parti este atribuita altei parti. Pentru aplicarea regulilor de concurenta, unitatea de comportament pe piata a subiectilor - societate-mama si filiala - este cea care conteaza in fata separarii formale a societatilor, rezultata din personalitatea lor juridica distincta.

Practicile anticoncurentialePracticile anticoncurentiale sunt acte si fapte la care recurg intreprinderile, in scopul dobandirii unei pozitii importante pe piata. Uneori, scopul urmarit prin intelegeri este de crearea a unei pozitii dominante. Pozitia dominanta pe piata este o situatie similara cu aceea de monopol, respectiv atunci cand o firma care activeaza singura pe piata in cauza poate sa profite din plin de puterea ei fata de distribuitorii si consumatorii bunurilor sau serviciilor pe care le furnizeaza. Un monopolist poate sa hotarasca pretul de vanzare care sa-i aduca cel mai mare profit, fara a fi scos de pe piata, prin competitie.Conform Curtii de prima instanta, comportamentul ce pare a fi unilateral al unei intreprinderi in relatiile sale contractuale cu partenerii sai comerciali, poate de fapt sa fie baza unui acord intre intreprinderi, in intelesul articolul 85 [87] paragraf 1, daca se dovedeste agreerea, in mod expres sau implicit, de catre acesti parteneri, a actiunii adoptate de intreprindere Deciziile se deosebesc de actul initial de reuniune a intreprinderilor intr-o asociatie, iar adoptarea ulterioara a oricarui act este considerata a fi o decizie, indiferent de denumirea pe care o capata.Comisia a precizat ca practicile concertate inseamna o modalitate de coordonare intre intreprinderi, inlocuind astfel riscurile concurentei cu o cooperare practica, ajungandu-se la conditii de concurenta ce nu corespund conditiilor normale de piata. Notiunea isi are originea in dreptul american - US Sherman Antitrust Act - care include in formele de cooperare, nefondate pe conventiile traditionale, si alte forme de distorsionare a concurentei (conspiracy). Termenul "arrangements', avand o semnificatie asemanatoare, este intalnit si in dreptul englez, in UK Restrictive Trade Practice Act.Practica concertata implica existenta de contacte reciproce. Daca relevarea de catre un concurent, catre un alt concurent, a intentiilor sau comportamentului viitor pe piata a fost ceruta sau macar acceptata de catre celalalt concurent; contactele pot fi si indirecte. O practica concertata presupune doua aspecte:- material - comportamentul insusi si- intentional - dorinta de a actiona impreuna

Efectele practicilor anticoncurentiale.Efectele anticoncurentiale trebuie sa aiba loc in interiorul pietei comune, unui acord, care isi produce efectele in tari terte, nu i se aplica interzicerea.Pentru a se vedea daca un acord, o decizie ori o practica are ca obiect sau efect impiedicarea, restrangerea sau distorsionarea concurentei, este suficient sa se constate caracterul restrictiv, nefiind necesar ca efectele concrete sa fi avut loc.Astfel, pot exista:-acorduri care au ca obiect impiedicarea, restrangerea ori distorsionarea concurentei, fara ca ele sa fi dus la aceste rezultate, fiind potentiale, eventuale sau virtuale, si incheiate in intentia producerii de efecte negative concurentei;-acorduri care au atat ca obiect, cat si ca efect, aceleasi trei elemente, dar scopul incheierii lor sau intentia, vizibila sau ascunsa, de afectare a concurentei s-a produs deja sau exista posibilitatea plauzibila de producere a efectului;-acorduri care au doar efect de impiedicare, restrangere ori distorsionare a concurentei, fara ca partile la acord sa fi vrut sa-l produca, desi era previzibil.Conform Comisiei, acordurile ale caror efecte asupra comertului intre statele membre ori asupra concurentei sunt neglijabile, nu intra in cadrul interdictiei din articolul 85 [81] paragraf 1 Sunt interzise doar acordurile care au un impact notabil in ceea ce priveste conditiile pietei, si in care ele modifica apreciabil pozitia de piata a intreprinderilor terte si beneficiarilor. Analiza conditiilor concurentiale presupune atat examinarea concurentei intre intreprinderile existente deja pe piata relevanta, cat si pe potentiala concurenta, pentru a se vedea daca exista posibilitati, reale si concrete, pentru concurenta intre respectivele intreprinderi sau daca aparitia unui nou concurent pe piata poate duce la concurenta cu intreprinderile deja existente. Conform articolului paragraf 1, concurenta poate fi distorsionata nu doar prin acorduri care o limiteaza, de exemplu, intre parti, ci si prin acorduri care o impiedica sau o restrang, si care pot avea loc intre una dintre ele si parti terte. Curtea de justitie a apreciat ca o reglementare statala nu poate fi contrara dispozitiilor Tratatului privind concurenta (articolul 85 [81], in relatie cu articolul 3 si articolul 5 chiar daca duce la restrictii de concurenta.Situatia este insa diferita daca reglementarea mentionata are o legatura directa cu un comportament trecut sau viitor, contrar articolul 85 [81], intre operatorii economici, ca in cazul in care un stat membru trebuia:1) sa oblige la sau sa favorizeze incheierea de intelegeri contrare articolul 85 [81];2) sa amplifice efectele unui acord, sprijinind mai ales efectele unui acord preexistent in sectorul considerat;3) sa delege operatorilor particulari puterea de a lua decizii de interventie in economie, intr-un mod concertat.Astfel, reglementarile respective elimina regulile de concurenta si efectul lor util in fata intreprinderilor. In schimb, daca o legislatie statala are efecte restrictive de concurenta similare cu cele prevazute de articolul 85 [81], nu este considerata a fi contrara acestor dispozitii.

Afectarea comertului dintre statele membre.Actele si faptele de comert supuse unor practici restrictive sau cumulative, si care dauneaza relatiilor intracomunitare stabilite in vederea promovarii si dezvoltarii armonioase a activitatilor economice in comunitate, nu pot conduce catre instituirea unei piete interne caracterizata prin libera circulatie a marfurilor.Orice influenta directa sau indirecta, reala sau potentiala, asupra comertului intre statele membre prin fi impartirea pietelor unor produse intre unele state membre, cresterea sau scaderea volumului comertului dintre state, practicarea unor preturi ridicate pe plan intern in scopul finantarii exportului catre alte state membre, constituie o afectare. O clauza cuprinsa intr-un acord intre intreprinderi, al carei scop este de a-l impiedica pe un cumparator de a revinde sau de a exporta marfurile pe care le-a cumparat, are consecinta de impartire a pietelor si, deci, afecteaza comertul intre statele membre.Efectele asupra comertului dintre statele membre se pot manifesta chiar si daca un acord se aplica in intregime intr-un stat membru si apare ca adresandu-se numai comertul din respectivul stat, avand ca arie de aplicare intregul teritoriu al unui stat membru, el are, prin natura lui, efectul de intarire a separarii pietelor pe baza nationala, impiedicand astfel relationarea pe care Tratatul si-a propus s-o o realizeze.Afectarea comertului constituie conditie de aplicare a interdictiei. Conform jurisprudentei, conceptul este destinat definirii granitelor intre zonele aflate sub incidenta dreptului comunitar si, respectiv, a dreptului national, conditia fiind pusa in evidenta pentru a repartiza competentele intre Comunitate si statele membre in vederea aplicabilitatii dreptului comunitar. "Faptul ca un acord incurajeaza o crestere, chiar considerabila, in volumul comertului dintre statele membre nu este suficient spre a se exclude posibilitatea ca acordul sa afecteze comertul dintre state cu semnificatia din articolul 85 [81]', daca el este susceptibil sa ameninte, direct sau indirect, in mod real sau potential, libertatea comertului dintre statele membre, daunand realizarii obiectivelor intr-un singur stat dintre membrii comunitari .

Efecte extrateritoriale.Daca una dintre partile participante la un acord, decizie ori practica concertata este stabilita intr-un stat tert, si se produc efecte in statele membre, nu exista nici o limitare in aplicarea articolul 85 [81]. Chiar si cazuri in care sunt prezente doar intreprinderi din tari terte pot intra in domeniul interdictiei stabilite in articolul 85 [57] paragraf 1, daca ele produc o restrangere a concurentei in interiorul Comunitatii, care poate afecta comertul dintre statele membre, si nu importa daca acordul s-a incheiat in cadrul sau in afara Comunitatii.Exista posibilitatea ca unii producatorii stabiliti in afara Comunitatii sa vanda direct cumparatorilor din Comunitate, creand astfel o concurenta a preturilor in cadrul pietei comune. Daca ei convin referitor la preturile cerute clientilor din Comunitate si se angajeaza in concertarea vanzarilor, coordonata in mod real, sunt parte a intelegerii care restrange concurenta in piata comuna in intelesul articolul 85 [81] al Tratatului. Curtea de justitie a concluzionat asupra acestei situatii, luand decizii in consecinta (regula locului producerii efectului)

Nulitatea acordurilor interzise.Articolul 81 paragraf 1 CE considera ca orice acord sau decizie interzisa sunt nule de drept. In mod similar pot fi considerate nule si practicile concertate, ele avand trasaturi si efecte asemanatoare celorlalte doua categorii mentionate.Si Regulamentul Nr. 1/2003 din 16 dec. 2002 referitor la punerea in aplicare a regulilor de concurenta prevazute in articolele 81 si 82 din Tratat, le trateaza in mod asemanator in ceea ce priveste nulitatea, si nu este nevoie de o decizie prealabila pentru ca acordurile, deciziile si practicile care incalca concurenta sa fie interzise.In cazul in care in cadrul acordurilor, deciziilor sau practicilor exista elemente care nu cad sub incidenta interdictiei potrivit articolul 81 paragraf 1, ca regula generala ele nu vor fi considerate nule de drept. In practica s-a hotarat acele constatari de incalcare a articolul 85 [81] paragraf 1 trebuie sa se limiteze numai la acele parti care sunt o incalcare, daca pot fi separate de restul acordului. Altfel, daca anumite clauze din acord constituie o compensatie pentru cele interzise sau daca nu pot exista in mod individual, adica nu sunt separabile in ceea ce priveste obiectul si efectelor lor, acordul este considerat nul in intregime.Nulitatea se aplica atat asupra efectelor trecute, cat si asupra celor viitoare ale acordului, deciziilor sau practicilor.

Asigurarea minimului protejat al concurentei.Acordurile sau categoriile de acorduri dintre intreprinderi, deciziile sau categoriile de decizii ale asociatiilor de intreprinderi sau practicile concertate ori categoriile de practici concertate pot sa nu suporte aplicarea articolului 81, cu titlu individual sau general, daca sunt prezente patru conditii, si anume:a) ele contribuie la imbunatatirea productiei si distribuirii de marfuri sau la promovarea progresului tehnic si economic. Perfectionarea sau promovarea au avantaje ce compenseaza dezavantajele pe care le-ar putea declansa in cadrul concurentei. Se pleaca de la faptul ca in cazul perfectionarii in productie si distributie a marfurilor nu se pot identifica strict totalitatea avantajelor de care partile acordului beneficiaza pentru productie sau distributie. Comisia este cea care va hotari daca beneficiile sunt suficiente pentru a se ajunge la concluzia ca restrictiile ce denatureaza concurenta sunt indispensabile, emitand o decizie de exceptare.b)existenta posibilitatii unei repartizari corecte pentru consumatori a beneficiilor reiesite din aceste perfectionari sau promovari, cum ar fi reduceri de preturi si/sau imbunatatirea calitatii produselor.c)neimpunerea catre respective intreprinderi de restrictii ce nu sunt indispensabile atingerii obiectivelor. Prin aceasta conditie, de natura negativa, este permis deci sa se realizeze anumite restrangeri ale concurentei, dar acestea nu trebuie sa aduca atingere scopurilor, acordurilor, deciziilor sau practicilor.d)imposibilitatea respectivelor intreprinderi sa elimine concurenta cu privire la o parte substantiala a produselor in cauza. Conditia, de factura negativa, are caracter esential pentru ca altfel celelalte conditii ar fi inutile sau inoperante daca ar fi posibila eliminarea concurentei. Concurenta care trebuie asigurata poate sa fie nu numai reala si actuala, ci si potentiala, adica posibilitatea in perspectiva apropiata de a avea loc.In aplicarea dispozitiilor legale de concurenta este fundamentala asigurarea cerintelor de baza si atingerea obiectivelor Tratatului, mai ales crearea pietei unice cu conditii asemanatoare ale unei piete nationale.

17. Exceptarile de grup (pe categorii) - block exemptionsUnele categorii de acorduri, decizii sau practici pot fi exceptate de la aplicarea articolul 81 paragraf 1 CE, existand conditiile amintite mai sus si conform articolului 1 paragraf 2 din Regulamentul Nr. 1/2003, care prevede ca: "Acordurile, deciziile si practicile concertate avute in vedere in articolul 81 paragraf 1 din Tratat care indeplinesc conditiile articolul 81 paragraf 3 din Tratat nu sunt interzise, fara ca o decizie prealabila sa fie necesara in acest sens'.Singura cerinta este ca partile participante la acordurile, deciziile sau practicile respective sa-si alinieze conduita conditiilor prevazute regulamentele Consiliului sau Comisiei, elaborate in virtutea articolului 81 paragraf 3. Aceste acorduri sau intelegeri economice vor fi de la inceput concepute astfel incat sa respecte conditiile articolul 81 paragraf 3 si ale regulamentelor.Acceptarea unor asemenea exceptari se face avandu-se in vedere caracterul de omogenitate a categoriilor respective si unitatea lor.S-a prevazut si posibilitatea retragerii, cu titlu individual, a unei exceptari de care beneficiaza unele categorii de acorduri, decizii ale asociatiilor de intreprinderi sau practici concertate si care au fost instituite prin regulamente specifice.O competenta similara au si autoritatile de concurenta din statele membre. Daca, intr-un caz determinat, acordurile, deciziile asociatiilor de intreprinderi sau practicile concertate carora li se aplica un regulament al Comisiei, au, pe teritoriul unui stat membru sau pe o parte a acestui teritoriu, avand toate caracteristicile unei piete geografice distincte, efecte incompatibile cu articolul 81 paragraf 3 din Tratat, autoritatea de concurenta a statutului respectiv poata retrage beneficiul regulamentului de exceptare de grup (sau pe categorie) pe acest teritoriu.

Acordurile si practicile concertate verticale.Cel mai des, practicile verticale se refera la un producator aflat intr-o pozitie dominanta pe piata fata de distribuitorii sai. Motivul care ii determina pe acestia din urma sa ia parte la acest tip de practici anticoncurentiale este acela ca, daca refuza sa o faca, producatorul aflat in pozitie dominanta poate sa le refuze, fara nici o motivatie certa, aprovizionarea, distribuitorii nemaigasind un alt furnizor.In cadrul lui, se declara ca articolul 81 paragraf 1 CE nu se va aplica acordurilor sau practicilor concertate:-convenite intre doua sau mai multe intreprinderi care opereaza fiecare pentru indeplinirea acordului la un nivel diferit al canalului de productie sau de distributie si-referitoare la conditiile conform carora partile pot sa cumpere, sa vanda ori sa revanda anumite marfuri sau servicii ('acorduri verticale').Acest tip de acorduri sunt exceptate tinandu-se cont ca pot imbunatati eficienta economica pe parcursul canalului de productie sau de distributie, prin facilitarea unei mai bune coordonari intre intreprinderile participante si, mai ales, pot conduce la reduceri ale cheltuielilor tranzactiei si distributiei partilor si la o optimizare a vanzarilor lor si a nivelurilor investitiilor.Exceptarea se aplica daca intreprinderile concurente incheie un acord vertical reciproc si:a) cumparatorul are o cifra de afaceri anuala totala mai mica de 100 milioane euro,b) furnizorul este si fabricant si distribuitor de marfuri, in timp ce cumparatorul este un distribuitor care nu fabrica marfuri concurente cu marfurile contractuale,c) furnizorul ofera servicii la mai multe niveluri ale comertului, in timp ce cumparatorul nu furnizeaza servicii concurente la nivelul de comert cand el cumpara serviciile contractuale.Exceptarea conforma cu articolul 2 din Regulament nu se va aplica, potrivit articolului 4, acordurilor verticale care, direct sau indirect, individual sau in combinatie cu alti factori aflati sub controlul lor, au ca obiect restrictii echivalente unor black clauses, cum ar fi a) ingradirea posibilitatii cumparatorilor de a stabili preturile de vanzare, furnizorii avand posibilitatea sa impuna un pret maxim de vanzare sau sa recomande unui pret de vanzare, cu conditia sa nu se ajunga la preturi de vanzare fixe sau minime ca rezultat al presiunii din partea oricareia dintre parti sau al stimulentelor oferite de ea;b) restrangerea teritoriului pe care cumparatorul poate vinde marfurile sau serviciile contractuale sau reducerea numarului de clienti carora el le poate vinde, cu exceptia:-restrangerii vanzarilor active in teritoriul exclusiv sau catre un grup exclusiv de clienti care are o relatie directa cu furnizorul sau repartizat de acesta unui alt cumparator, o asemenea restrangere nelimitand vanzarile de catre clientii cumparatorului;-restrangerilor vanzarii de catre un angrosist catre utilizatorii finali;-restrangerilor de vanzari catre distribuitorii neautorizati din partea membrilor unui sistem de distribuire selectiva -restrangerea posibilitatii cumparatorilor de a vinde componente, furnizate in scopul inglobarii in produse, clientilor care le-ar putea folosi la producerea unui tip asemanator de marfuri ca si cele ale furnizorului.c) restrangerea vanzarilor active sau pasive catre utilizatorii finali de catre detailistii unui sistem de distribuire selectiva, sub rezerva posibilitatii interzicerii unui membru al sistemului operarea dintr-un loc de stabilire neautorizat;d) restrangerea furnizarilor incrucisate intre distribuitorii dintr-un sistem de distribuire selectiva, inclusiv intre distribuitorii care opereaza la nivele diferite;

19. Acordurile de importanta minora.Unele acorduri de cooperare nu insereaza denaturari importante ale concurentei, ele putand beneficia de exceptare sau de negative clearance. Daca ar contine, totusi, astfel de denaturari, acordurile respective pot fi adaptate, frecvent, pe timpul procesului prin care se acorda exceptarea sau negative clearance, dupa caz.Pentru o cat mai facila colaborare intre intreprinderi, cand aceasta nu prezinta dificultati din punctul de vedere al concurentei Comisia a actualizat, in decembrie 2001, Comunicarile din 1968 si 1977, printr-una noua care priveste acordurile ce, prin natura lor, nu restrang concurenta conform articolul 81 paragraf 1 CE (de minimis).Pentru cazurile aliniate la prevederile acestei ultime Comunicari, Comisia nu va intreprinde nici o actiune din proprie initiativa sau pe baza vreunei plangeri, si, de asemenea, nu va da amenzi daca intreprinderile considera, cu buna credinta, ca acordul se conformeaza cerintelor Comunicarii.Un acord intre intreprinderi nu restrange in mod apreciabil concurenta, in intelesul articolul 81 paragraf 1, daca:a) partea totala din piata detinuta de partile la acord nu este mai mare de 10% din pietele relevante afectate de acord, acordul fiind incheiat intre intreprinderi concurente actuale sau potentiale pe oricare dintre aceste piete (acorduri intre concurenti); saub) partea din piata detinuta de fiecare dintre partile la acord nu depaseste 15% din oricare dintre pietele relevante afectate prin acord, acordul fiind incheiat intre intreprinderi neconcurente actual sau potential pe oricare dintre aceste piete.Cand este dificila aprecierea acordului ca fiind intre concurenti sau intre neconcurenti, se ia in calcul o cota de 10%.Daca, pe o piata relevanta, se regasesc restrangeri ale concurentei datorate efectului cumulativ al acordurilor, incheiate intre furnizori si distribuitori, pentru vanzarea marfurilor sau serviciilor, cota partii de piata luata in considerare este de 7%, in cazul ambelor tipuri de acorduri.

20. Acorduri de specializare.Acordurile de specializare sunt exceptate daca:-este vorba de o specializare unilaterala, conditia fiind ca o parte sa inceteze productia unor produse ori sa se abtina de producerea lor si sa le achizitioneze de la o intreprindere concurenta, aceasta din urma convenind sa produca si sa furnizeze aceste produse;-este implicata o specializare reciproca, cand doua sau mai multe parti convin de comun acord sa inceteze ori sa se abtina sa produca unele produse diferite si sa cumpere aceste produse de la celelalte parti, care sunt de acord sa le furnizeze;-este vorba de o productie comuna, cand doua sau mai multe parti convin fabricarea unor produse in comun.Exceptarea se aplica si prevederilor cuprinse in acordurile de specializare, si care nu sunt obiectul principal al acestor acorduri, dar sunt in mod direct asociate lor si sunt necesare pentru punerea lor in aplicare, cum sunt cele privitoare la cesionarea sau folosinta drepturilor de proprietate intelectuala. Exceptarea este aplicata si in cazul intelegerilor de cumparare si de vanzare, cand partile accepta obligatia de cumparare exclusiva si/sau obligatia de furnizare exclusiva in cazul unui acord de specializare unilaterala sau reciproca ori al unui acord de productie comuna;-partile nu comercializeaza independent produse care fac obiectul acordului de specializare, ci stabilesc o distributie comuna sau convin numirea unui distribuitor tert, pe baza exclusiva ori neexclusiva, in cazul unui acord de productie comuna, cu conditia ca partea terta sa nu fie o intreprindere concurenta.Exceptarea nu se aplica in cazul acordurilor ce cuprind restrictii de concurenta care nu sunt indispensabile pentru atingerea efectelor pozitive mentionate. E vorba de acordurile care, direct sau indirect, in mod separat sau in combinatie cu alti factori aflati sub controlul partilor, au ca obiect:-fixarea preturilor la comercializarea produselor catre terti;-limitarea productiei sau a vanzarilor;-repartizarea pietelor sau a clientilor;-toate acestea, indiferent de cota de piata a respectivelor intreprinderi.Exceptarea poate fi retrasa de Comisie cand se considera ca intr-un anumit caz un acord are totusi efecte incompatibile cu conditiile stabilite in articolul 81 paragraf 3 din Tratat si, mai ales, daca:a. acordul nu produce rezultatele semnificative in ceea ce priveste rationalizarea;b. produsele care fac obiectul specializarii nu sunt supuse, in piata comuna sau intr-o parte substantiala a acesteia, unei concurente efective a unor produse
identice sau considerate de catre utilizatori ca fiind similare conform caracteristicilor lor, pretului lor sau folosintei pentru care sunt destinate.

21.Acordurile de cercetare si dezvoltareAcorduri de cercetare si dezvoltare sunt obiectul Regulamentului Comisiei Nr. 2659/2000 din 29 noiembrie 2000. Articolul 1 paragraf 1 din cadrul sau considera articolul 81 paragraf 1 din Tratat drept inaplicabil in cazul acordurilor intre doua sau mai multe intreprinderi cand ele au in vedere cercetarea si dezvoltarea in comun de produse sau de procedee, sau exploatarea in comun a rezultatelor acestei cercetari si dezvoltari;-exploatarea in comun a rezultatelor cercetarii si dezvoltarii de produse sau de procedee realizate in comun potrivit unui acord incheiat anterior intre aceleasi parti; ori-cercetarea si dezvoltarea in comun de produse si de procedee, chiar daca se exclude exploatarea in comun a rezultatelor.Prin "cercetare si dezvoltare' se intelege dobandirea de know-how referitor la produse sau procedee si efectuarea de analize teoretice, studii sistematice ori de experimente, inclusiv productie experimentala, incercari tehnice de produse si de procedee, realizarea instalatiilor necesare si obtinerea de drepturi de proprietate intelectuala aferente acestor rezultate.Cercetarea si dezvoltarea sau exploatarea se fac "in comun' cand actiunea este:- realizata de o echipa, o entitate (organizatie) sau o intreprindere comuna;- incredintata in comun pentru un tert;- repartizata uneia dintre parti in functie de o specializare a sa in ceea ce priveste cercetarea, dezvoltarea, productia sau distributia.Referitor la durata exceptarii si limita partii din piata se prevede:1.daca intreprinderile participante nu sunt intreprinderi concurente, exceptarea prevazuta in articolul 1 se aplica perioadei de cercetare si dezvoltare; daca rezultatele sunt exploatate in comun, exceptarea continua timp de 7 ani din momentul lansarii pentru prima data in comert a produselor in interiorul pietei comune;2. daca doua sau mai multe intreprinderi participante sunt intreprinderi concurente, exceptarea prevazuta in articolul 1 se aplica pentru perioada avuta in vedere la paragraf 1 numai daca la incheierea acordului de cercetare si dezvoltare cota din piata combinata a intreprinderilor participante nu este mai mare de 25% din piata relevanta pentru produsele avute in vedere in contract; 3. la expirarea perioadei mentionate in paragraf 1, exceptarea continua daca partea din piata combinata a intreprinderilor participante nu depaseste 25% din piata relevanta a produselor avute in vedere in contract.Paragraf 1 nu se aplica in cazul:a) stabilirii planurilor de productie daca exploatarea rezultatelor include productia comuna a produselor contractuale.b) stabilirii planurilor de vanzari si fixarii de preturi impuse consumatorilor directi cand exploatarea rezultatelor include distribuirea comuna a produselor contractuale;Retragerea de catre Comisie a exceptarii poate fi efectuata, fie din propria sa initiativa, fie la cererea unui stat membru sau a unei persoane fizice sau juridice care reclama un interes legitim, daca se ca un acord de cercetare si dezvoltare care este exceptat, conform articolului 1, are totusi efecte care sunt incompatibile cu conditiile stabilite in articolul 81 paragraf 3 din Tratat

22. Abuzul de pozitie dominantaFolosirea, in mod abuziv, a unei pozitii dominante constituie o forma de manifestare a practicilor anticoncurentiale alaturi de intelegeri, decizii si practici concertate.Pozitia dominanta poate fi detinuta de un agent economic sau de mai multi agenti economici, atunci cand pe piata relevanta sunt mai multi agenti economici, acestia putand fi sau nu legati intre ei.Pozitia dominanta este in general constanta atunci cand un agent economic ocupa partea cea mai mare din piata respectiva. Acest criteriu clasic de definire a dominatiei pietei a fost completat, incepand din anii '80, cu alte criterii care tin sa raspunda mai bine diversitatii, din punct de vedere calitativ, a dominatiei pietei:-analiza puterii economice rezultate din utilizarea unor mijloace nepermise de inlaturarea concurentilor;-analiza situatiilor de superioritate naturala in materie de gestiune, inovare tehnica sau actiune comerciala (in special accesul preferential la anumite surse de finantare);-prezenta si pozitia detinute pe alte piete;-importanta si notorietatea marcilor comerciale pe care le detin, susceptibile de a constitui o bariera de intrare pe anumite piete;-conditiile in care un agent economic isi pune in aplicare strategiile fata de concurenti sau fata de clienti.-Articolul 82 din Tratat declara ca orice abuz de pozitie dominanta a uneia sau mai multor intreprinderi este incompatibil cu si in piata comuna ori intr-o parte substantiala a ei, in masura in care el afecteaza comertul dintre state. Un astfel de abuz poate fi:a. impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii comerciale incorecte;b. limitarea productiei, a pietei de desfacere ori a dezvoltarilor tehnice in dauna beneficiarilor lor;c. aplicarea de conditii diferite la tranzactii similare incheiate cu alti parteneri comerciali, creandu-le astfel un dezavantaj concurential;d.impunerea incheierii de contracte doar daca sunt acceptate unele obligatii suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acelor contracte.Practica abuzului de pozitie dominanta s-a inregistrat frecvent la nivel comunitar, de unde a reiesit si necesitate unui raspuns al institutiilor comunitare, conform competentelor specifice.Articolul 82 interzice in toate cazurile abuzul de pozitie dominanta, chiar daca o astfel de atitudine este incurajata de o prevedere legislativa nationala.Pentru stabilirea ca intreprinderile respective formeaza o entitate colectiva pe o piata data, este necesara analiza legaturilor economice dintre ele sau a factorilor ce creeaza o legatura intre ele, si mai ales o examinare a relatiilor economice care le ofera capabilitatea de a actiona impreuna independent de competitorii, clientii si consumatorii lor Interzicerea abuzului de pozitie dominanta trebuie sa garanteze faptul ca intreprinderile cu o astfel de pozitie nu trebuie sa actioneze in maniera obtinerii unor avantaje proprii, obtenabile in mod normal printr-o concurenta practicabila.Aceste avantaje sunt elementele esentiale ale unui comportament anticoncurential pe piata.

Intreprinderile publicePrin Directiva Comisiei nr. 80/723 din iunie 1980, referitoare la transparenta relatiilor de natura financiara intre statele membre si intreprinderile publice, acestea din urma sunt definite drept "Orice intreprinderi asupra carora autoritatile publice exercita direct sau indirect o influenta dominanta in virtutea dreptului de proprietate asupra ei, participarii lor financiare in cadrul ei sau regulilor care o conduc'. Motivul includerii in Tratat a dispozitiilor articolul 90 [86] este exact aceasta influenta pe care autoritatile publice o pot avea asupra deciziilor comerciale ale intreprinderilor, conform participarii financiare sau a regulilor managementului intreprinderilor. Daca autoritatile publice, in mod direct sau indirect:a) detin cea mai mare parte a capitalului subscris al intreprinderilor saub) controleaza majoritatea voturilor atribuite actiunilor emise de intreprinderi sauc) pot numi mai mult de jumatate din membrii organului administrativ de conducere sau de supraveghere (articolul 2),este de presupus ca au o influenta dominanta.Aplicarea articolului 86 paragraf 1 este valabila si pentru intreprinderile cu drepturi exclusive sau speciale. Din motive de interes public, de natura neeconomica, statele membre pot scoate din sfera concurentei unele domenii de activitate, acordand uneia sau mai multor institutii drepturi exclusive de administrare, dar indeplinirea atributiilor lor se gaseste sub incidenta interdictiilor contra discriminarii. Se poate conchide ca acordarea de catre statul membru de drepturi exclusive sau de monopol catre o intreprindere nu prezinta incompatibilitate cu articolul 86 [82], iar respectiva organizatie se supune, conform articolului aliniatul 2, interdictiei privitoare la abuzul de pozitie dominanta.Intreprinderile care efectueaza servicii de interes economic general sau care sunt monopol producator de venituri, se supun regulilor concurentei din Tratat daca ele nu impiedica executarea sarcinilor pe care le au, ceea ce implica o exceptie, iar dezvoltarea comertului comunitar nu trebuie afectata astfel incat sa fie nevoie de interventia, printr-o decizie, a Comisiei.Efectele combinate al articolului 90 [86] paragrafele 1 si 2 din Tratat, paragraful 2 poate fi invocat de un stat membru atunci cand argumenteaza acordarea de drepturi exclusive, contrare articolului 37 [31] din Tratat, unei intreprinderi ce indeplineste servicii de interes economic general. Daca acest demers poate fi dus la bun sfarsit numai prin acordarea acestor drepturi, este conditionat de faptul neafectarii comertului la un nivel contrar intereselor Comunitatii. Pentru ca regulile Tratatului sa nu se aplice unei astfel de intreprinderi, este de ajuns ca ele sa impiedice executarea obligatiilor speciale ce constituie sarcina intreprinderii.

Cuprins

1.Caracteristicile generale ale dreptului concurentei Evolutia notiunii

2. Caracteristici generale ale concurentei comerciale.Principiul libertatii concurentei

3. Formele concurentei de piata

4.Raportul juridic de concurenta

5.Reprimarea practicilor monopoliste Practicile monopoliste

6.Reprimarea concurentei neloiale

7.Reprimarea practicilor de dumping si subventii la export

8. Scopurile regulilor comunitare in domeniul concurentei

9. Regula prohibitiva

10. Intreprinderile si asociatiile de intreprinderi.

Practicile anticoncurentiale

Efectele practicilor anticoncurentiale

Afectarea comertului dintre statele membre

Efecte extrateritoriale

Nulitatea acordurilor interzise

Asigurarea minimului protejat al concurentei

17. Exceptarile de grup (pe categorii) - block exemptions

Acordurile si practicile concertate verticale

19. Acordurile de importanta minora

20. Acorduri de specializare

21.Acordurile de cercetare si dezvoltare

22. Abuzul de pozitie dominanta

Intreprinderile publice



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1831
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved