Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AdministratieDrept


Dreptul constitutional roman si integrarea europeanǎ

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Notiune, caractere si structura – raport juridic civil
FOLOSIREA LEGALA A FORTEI POTRIVIT DREPTULUI Dreptul INTERNATIONAL
Elaborarea normelor juridice. Tehnica legislativa
Continutul contractului individual de munca
Atitudinile negative fata de scoala si respingerea acesteia
Raspunderea pentru crimele internationale
Drept financiar fiscal 2010
Regimul juridic si principiile cetateniei romane
Alte infractiuni ce se pot savarsi in domeniul comunicarii II
Modificarea societatilor comerciale

Dreptul constitutional roman si integrarea europeanǎ

Obiective specifice:



Crearea competentelor in analizarea sistemului constitutional european, in baza Tratatului constitutional de la Lisabona. Drepturile fundamentale. Institutii de drept constitutional european. Parlamentul European. Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Parchetul European. Comisia Europeana

Titlul VI al Constitutiei Romaniei (Integrarea euro-atlantica) a dus la o schimbare radicala a esentei Constitutiei, motiv pentru care legiuitorul a optat pentru introducerea unui titlu nou - Titlul VI, cu denumirea „Integrarea euro-atlantica”, continand doua articole – articolul 148, privitor la integrarea in Uniunea Europeana, si articolul 149, referitor la Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord – care sub aspectul textului nu schimba nimic in legea fundamentala, dar practic iradiaza in tot corpus-ul Constitutiei, atat cu prevederi de aplicatie imediata, cat, mai ales, de viitor.

In felul acesta, Constitutia Romaniei devine aplicabila in baza unui proces laborios de interpretare si redimensionare pentru numeroase articole afectate de prevederile articolului citat.

De fapt, putem vorbi despre articolele 148 (si 149) ca despre amendamente la textul de baza, pe care il modifica implicit, sub un termen suspensiv, care, intre timp, a fost parcurs. Aceasta inseamna ca, din acest moment, este necesar un nou proces legislativ si constitutional, care va modifica de facto textul constitutional.

Reiese ca suprematia Constitutiei se manifesta acolo unde nu intervin „prioritatea” si „obligativitatea” dreptului comunitar.

De altfel, in scopul evitarii unor suprapuneri, alineatul 5 al art. 148 prevede ca „Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene”.

Principiul aplicabilitatii directe a dreptului comunitar se coreleaza in mod strans cu principiul prioritatii dreptului comunitar fata de dreptul national al statelor membre.

In concluzie, prin introducerea art.148 se schimba esenta intregii Constitutii a tarii, la nivelul cvasitotalitatii articolelor si alineatelor, incepand cu cele fundamentale privind suveranitatea si „chiar” suprematia dreptului comunitar.

Prin urmare, dreptul constitutional national al unui stat membru al Uniunii Europene se completeaza cu dreptul constitutional comunitar, ceea ce impune insusirea competentelor privind institutiile Uniunii Europene si atributiile acestora sub aspectul prioritatii dreptului comunitar.

Parlamentul European

Parlamentul European exercitǎ, impreunǎ cu Consiliul de Ministri, functiile legislative si bugetare. El exercitǎ functiile de control politic si consultativ in conformitate cu conditiile prevǎzute de Constitutie.

Parlamentul European este compus din reprezentantii cetǎtenilor Uniunii. Numǎrul parlamentarilor europeni nu depǎseste 750 de membri.

Reprezentarea cetǎtenilor este asiguratǎ de o manierǎ descrescǎtoare proportional cu un prag minim de 6 membri pentru statul membru. Nici unui stat membru nu i se vor atribui mai mult de 96 de mandate.

Membrii Parlamentului European sunt alesi prin sufragiu universal, direct si secret, pentru un mandat de 5 ani.

Parlamentul European alege, dintre membrii sǎi, Presedintele si Biroul acestuia.

Printr-o lege europeanǎ, Parlamentul European stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a functiilor membrilor sǎi.

Parlamentul European alege mediatorul european pentru un mandat egal cu durata legislaturii acestuia.

Parlamentul European adoptǎ regulamentul interior al acestuia, cu votul majoritǎtii membrilor care il compun, stabilind si cvorumul pentru desfǎsurarea sedintelor sale.

Parlamentul European, sesizat cu o motiune de cenzurǎ asupra activitǎtii Comisiei Europene, nu poate sǎ se pronunte asupra acesteia decat dupǎ trecerea unui termen de cel putin 3 zile de la depunerea motiunii si prin scrutin public. Dacǎ motiunea de cenzurǎ este adoptatǎ cu o majoritate de 2/3 din voturile exprimate si cu majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, membrii Comisiei trebuie sǎ demisioneze colectiv din functiile lor, impreunǎ cu ministrul Afacerilor Externe al Uniunii din cadrul Comisiei.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene si Parchetul European

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Curtea de Justitie a Uniunii Europene asigurǎ respectarea legii in interpretarea si aplicarea Constitutiei.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene se compune din:

• Curtea de Justitie;

• Tribunalul General;

• Tribunalele specializate.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene statueazǎ in urmǎtoarele mari cazuri:

• asupra recursurilor formulate de cǎtre un stat membru, o institutie sau de cǎtre persoane fizice ori juridice;

• cu titlu prejudiciabil, la cererea jurisdictiilor nationale, privind interpretarea dreptului Uniunii sau cu privire la validarea actelor adoptate de institutii;

• in alte cazuri prevǎzute de Constitutie.

Curtea de Justitie

Curtea de Justitie este compusǎ dintr-un judecǎtor pentru fiecare stat membru al Uniunii.

Pentru examinarea cererilor cu care este sesizatǎ, Curtea de Justitie se constituie, conform statutului Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in:

• Camere;

• Marea Camerǎ;

• Plenul Curtii.

Curtea de Justitie este asistatǎ de 8 avocati generali.

Avocatul general are rolul de a prezenta public, cu deplinǎ impartialitate si independentǎ, concluziile motivate privind cauzele care, in conformitate cu Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cer interventia sa.

Judecǎtorii Curtii de Justitie desemneazǎ dintre ei pe presedintele Curtii pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit.

Curtea de Justitie adoptǎ propriul sǎu regulament de procedurǎ.

Curtea judecǎ in ultimǎ instantǎ recursurile formulate impotriva deciziilor Tribunalului General cu privire la problemele de drept, in conditiile si limitele prevǎzute de statut.



Curtea statueazǎ asupra oricǎrui diferend intre statele membre, in conexitate cu obiectul Constitutiei, daca acest diferend ii este supus pentru a se ajunge la un compromis.

Curtea statueazǎ in alte cazuri prevǎzute de Constitutie sau rezervate de Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Tribunalul general

Numǎrul judecǎtorilor Tribunalului este stabilit prin Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care poate sǎ prevadǎ cǎ Tribunalul este asistat de avocati generali.

Judecǎtorii desemneazǎ dintre ei presedintele Tribunalului pentru un mandat de 3 ani.

Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene poate sǎ prevadǎ cǎ Tribunalul este competent si in alte categorii de recursuri.

Tribunalul este competent sǎ judece recursurile care sunt formulate impotriva deciziilor tribunalelor specializate.

Tribunalele specializate

Tribunalele specializate sunt infiintate printr-o lege europeanǎ si functioneazǎ pe langǎ Tribunalul General.

Tribunalele specializate judecǎ in primǎ instantǎ anumite categorii de recursuri formulate in materii specifice.

Legea europeanǎ stabileste compunerea tribunalelor specializate si intinderea atributiilor care ii sunt conferite.

Parchetul European

Parchetul European este infiintat printr-o lege europeanǎ si are ca principalǎ atributie combaterea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Parchetul European este competent pentru cercetarea, urmǎrirea si trimiterea in judecatǎ, dacǎ este cazul, in legǎturǎ cu Europol-ul, a autorilor si a complicilor infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Legea europeanǎ stabileste statutul Parchetului European, conditiile de exercitare a functiilor sale, regulile de procedurǎ aplicabile activitǎtilor sale.

Atributiile Parchetului pot fi extinse la lupta impotriva criminalitǎtii grave, avand o dimensiune transfrontalierǎ.

Deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene au fortǎ juridicǎ executorie.

Executarea fortatǎ este supusǎ regulilor de procedurǎ civilǎ in vigoare in statul membru pe teritoriul cǎruia ea are loc.

Formula executorie este aplicatǎ, fǎrǎ alt control decat cel de verificare a autenticitǎtii titlului, de cǎtre autoritatea nationalǎ pe care guvernul fiecǎrui stat membru o desemneazǎ in acest scop si informeazǎ Comisia Europeanǎ si Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Comisia Europeanǎ

Comisia Europeanǎ promoveazǎ interesul general al Uniunii si ia mǎsurile adecvate in acest scop. Comisia are rolul de executiv al Uniunii. Ea vegheazǎ la aplicarea Constitutiei, precum si a mǎsurilor adoptate de institutii in baza acesteia.

Comisia supervizeazǎ aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Ea executǎ bugetul si administreazǎ programele. De asemenea, exercitǎ functiile de coordonare, executare si gestiune in conformitate cu conditiile prevǎzute de Tratatul Constitutional.

Comisia are initiativa legislativǎ a actelor Uniunii, cu exceptia cazului in care Tratatul Constitutional dispune altfel.

Comisia Europeanǎ este compusǎ dintr-un resortisant al fiecǎrui stat membru, inclusiv presedintele si ministrul Afacerilor Externe al Uniunii.

Mandatul Comisiei este de 5 ani.

Comisia este responsabilǎ in fata Parlamentului European, care poate adopta o motiune de cenzurǎ, cum s-a mentionat anterior.

Presedintele Comisiei Europene este ales de Parlamentul European cu votul majoritǎtii membrilor sǎi.

Teme de control:

Care sunt prevederile art. 148 si 149 ale Constitutiei Romaniei ?

Ce atributii au parlamentarii europeni ? Care sunt raporturile lor cu tara in care au fost alesi ?

Ce se intelege prin supervizarea dreptului Uniunii de catre Comisia Europeana (organ executiv) in raport cu organele legislative ale statelor membre ?

Verificarea de cunostinte

Test grila (demonstrativ)

Europarlamentarii reprezinta interesele :

a.      Tarii ai caror cetateni sunt si in care au fost alesi

b.     Partidelor din care fac parte




c.      Grupului parlamentar european la care partidul sau a aderat

Baremul de evaluare:

La stabilirea notei finale se iau in considerare

Ponderea la notare, exprimata in %

(Total = 100%)

- raspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finala)

- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator

- testarea periodica prin lucrari de control

- testarea continua pe parcursul semestrului

- activitati gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.

- alte activitati (precizati).

Descrieti modalitatea practica de evaluare finala, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisa (descriptiva si/sau test grila si/sau probleme etc.), examinare orala cu bilete, colocviu individual ori in grup, proiect etc.)

Lucrare scrisa descriptiva si test grila

Cerinte minime pentru nota 5

(sau cum se acorda nota 5)

Cerinte minime pentru nota 10

(sau cum se acorda nota 10)

Nivelul satisfacator al cunostintelor, acuratetea gramaticala si logica a textului

Nivel maxim de cunostinte, redactare impecabila.

Bibliografie recomandata

Constitutia Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 758 din 29 oct. 2003

Cǎlinoiu, Constanta, Duculescu, Victor, Drept constitutional si institutii publice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008

Deleanu, Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006

Ionescu, Cristian, Institutii politice si drept constitutional Ed. Juridicǎ, Bucuresti, 2004

Ion Marin, Ordinea Constitutionalǎ in contextul integrǎrii Romaniei in Uniunea Europeanǎ, Ed. „Romania 2000”, Bucuresti 2007

Ion Marin, Ordinea constitutionala si securitatea nationala in contextual integrarii si globalizarii, Editura Sitech, 2009

Studiu de caz

Drepturile fundamentale ale Uniunii Europene

Drepturile fundamentale ale Uniunii Europene cuprinse in Carta Drepturilor Fundamentale sunt structurate in urmǎtoarele capitole: demnitatea umanǎ, libertatea, egalitatea si solidaritatea. In cea mai mare parte ele coincid cu drepturile fundamentale din Constitutia Romaniei. Cu toate acestea, apar drepturi suplimentare si, in plus, modul in care sunt structurate, incepand cu demnitatea, respectiv cu demnitatea umana ca parte a demnitatii integrale ceea ce impune un studiu special.

Demnitatea include: demnitatea umanǎ; dreptul la viatǎ; dreptul la integritatea persoanei; interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante; interzicerea sclaviei si a muncii fortate.

Libertǎtile

• Dreptul la libertate si la sigurantǎ;



• Respectarea vietii private si familiale;

• Protectia datelor cu caracter personal;

• Dreptul de a se cǎsǎtori si dreptul la intemeierea unei familii;

• Libertatea de gandire, de constiintǎ si de religie;

• Libertatea de exprimare si de informare;

• Libertatea de intrunire si de asociere;

• Libertatea artelor si stiintelor;

• Dreptul la educatie;

• Libertatea profesionalǎ si libertatea de a munci;

• Libertatea de a conduce afaceri:

• Dreptul la proprietate;

• Dreptul la azil;

• Protectia in caz de evacuare, expulzare si extrǎdare.

Egalitatea

• Egalitate in fata legii;

• Nediscriminarea;

• Diversitatea culturalǎ, religioasǎ si lingvisticǎ;

• Egalitatea intre femei si bǎrbati;

• Drepturile copilului;

• Drepturile persoanelor in varstǎ;

• Integrarea persoanelor cu handicap.

Solidaritatea

• Dreptul de negociere si de actiuni colective;

• Dreptul de acces la serviciile de plasament;

• Protectia in caz de concediere nejustificatǎ;

• Conditii de muncǎ juste si echitabile;

• Interdictia muncii copiilor si protectia muncii tinerilor;

• Viata familialǎ si viata profesionalǎ;

• Securitatea socialǎ si ajutorul social;

• Protectia sǎnǎtǎtii;

• Accesul la serviciile de interes economic general;

• Protectia mediului;

• Protectia consumatorilor.

Uniunea Europeanǎ recunoaste drepturile, libertǎtile si principiile enuntate in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, prezentate mai sus.

Institutiile-mecanism pentru protectia drepturilor fundamentale sunt, in principal, urmǎtoarele:Mediatorul european;Parlamentul European, in fata cǎruia cetǎtenii europeni isi exercitǎ dreptul de petitionare;Curtea de Justitie a Uniunii Europene;Curtea Europeanǎ a Drepturilor Omului;Organele consultative ale Uniunii.

Timpul estimat pentru predarea capitolului: 4 ore

Rezolvarile testelor grila:

Capitolul I - raspuns: b; Capitolul II – raspuns: a; Capitolul III – raspuns: a; Capitolul IV – raspuns: b; Capitolul V – raspuns: b. Capitolul VI – raspuns: a,b,c; Capitolul VII – raspuns: b; Capitolul VIII – raspuns: c; Capitolul IX – raspuns: c.

Bibliografie

Constitutia Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 758 din 29 oct. 2003

Cǎlinoiu, Constanta, Duculescu, Victor, Drept constitutional si institutii publice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008

Calinoiu, Constanta, Duculescu, Victor, Drept Constitutional European, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007.

Dabu, Valerica, Drept constitutional si institutii politice, SNSPA, Bucuresti, 2003

Diaconu, Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.

Deleanu, Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006

Iancu, Gheorghe, Institutii de drept constitutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, 2007

Ionescu, Cristian, Institutii politice si drept constitutional, Editura Juridica, Bucuresti, 2004.

Muraru, Ioan, Drept constitutional si institutii politice, Ed. Lumina Lex, 2001

Muraru, Ioan, Tanasescu, Elena, Simina, Drept constitutional si institutii politice, vol. I-II, Editura All Beck, Bucuresti, 2005.

Ion Marin, Ordinea Constitutionalǎ in contextul integrǎrii Romaniei in Uniunea Europeanǎ, Ed. „Romania 2000”, Bucuresti 2007

Ion Marin, Ordinea constitutionala si securitatea nationala in contextul integrarii si globalizarii, Editura Sitech, 2009



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 689
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site