INTERFERENTE DE ORDIN PROCESUAL PENAL SI CRIMINALISTE IN INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR SI A CELOR SAVARSni CU INTENJIE CARE AU AVUT CA URMARE MOARTEA UNEI PERSOANE

INTERFERENTE DE ORDIN PROCESUAL PENAL SI CRIMINALISTE IN INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR SI A CELOR SAVARSni CU INTENJIE CARE AU AVUT CA URMARE MOARTEA UNEI PERSOANE

De la inceput, trebuie sa relevam ca tratarea acestei teme, aduce in discutie, pe primul plan, legatura interdisciplinara existenta intre criminalistica si stiintele juridice.

Din sistemul stiintelor juridice, dreptul procesual penal prezinta cea mai stransa interdependenta disciplinara cu criminalistica.

intr-o anumita epoca, existenta raporturilor atat de stranse intre stiinta dreptului procesual penal si criminalistica, a determinat tendinta unor autori de a incadra stiinta criminalistidi in stiinta dreptului procesual penal, desi - asa cum vom demonstra mai jos -obiectul fiecareia dintre cele doua discipline este total diferit. intr-adevar, obiectul stiintei dreptului procesual penal il constituie studiul normelor juridice procesual penale si al raporturilor juridice reglementate de aceste norme.

Cea mai deplina aplicabilitate a legaturii interdisciplinare dintre cele doua stiinte, se regaseste in domeniul luptei impotriva fenomenului infractional, domeniu in care criminalistica este chemata sa serveasca scopul procesului penal (inscris in articolul 1 din Codul de procedura penala) prin descoperirea si evidentierea probelor necesare aflarii adevarului.

Urmarirea penala - care constituie prima faza a procesului juridic penal - are drept obiect, conform art. 200 din C.pr.pen., strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimitearea in judecata.

Urmarirea penala ca institutie fundamentala a dreptului procesual penal trebuie privita sub o dubla natura, si anume: in primul rand, este o activitate procesuala; in al doilea rand si in acelasi timp, este o activitate specific criminalistica.

Fiind o stiinta judiciara (nu juridica), cu un caracter autonom si unitar, criminalistica are un obiect propriu de cercetare si un aport particular, specific la realizarea actului de justitie.

in timp ce obiectul urmaririi penale este definit si reglementat expres prin dispozitiile art. 200 din C.pr.pen., obiectul crimi-nalisticii nu este stabilit sau reglementat prin norme de drept, deoarece criminalistica este o stiinta cu finalitate preponderent practica, o disciplina vie, aflata intr-un continuu progres generat de descopoeririle stiintifice.

Analizand obiectul criminalistidi, vom observa ca acesta consta in elaborarea metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice de descoperire, fixare, ridicare, examinare si interpretare a elementelor de fapt, in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor.

O componenta esentiala a legaturii interdisciplinare dintre cele doua stiinte este concretizata in faptul ca intreaga activitate de cercetare criminalistica se desfasoara pe baza si potrivit nbrmelor de drept procesual penale.

Sa reamintim, de exemplu, ca aplicarea regulilor sau metodelor tactice de efectuare a unor acte de urmarire penala - cum sunt: perchezitia si reconstituirea, ascultarea martorului, a invinuitului (inculpatului) - se realizeaza numai cu respectarea normelor procesual penale.

Fiind incluse in capitolul II 'Mijloacele de proba' al C.pr.pen., activitatile procesuale si criminalistice amintite sunt reglementate de prevederile art. 78 - 86 (ascultarea martorilor), art. 69 - 74, (ascultarea invinuitului sau inculpatului), art. 100 -108, (procedura efectuarii perchezitiilor) si respectiv art. 130 (reconstituirea).

Putem face asertiunea ca orice activitate tipica criminalistidi incepand cu cercetarea la fata locului (art. 129-131 C.pr.pen.) si incheind cu intocmirea rapoartelor de constatare tehnico-stilntifica sau de expertiza (art. 115 si art. 122-123 C.pr.pen.) trebuie efectuata in cadrul strict al normelor juridice stabilite de C.pr.pen., norme completate cu dispozitiile cuprinse in actele normative ce reglementeaza functionarea si organizarea institutelor de criminalistica si a celor medico-legale.

Din aceste raporturi interdisciplinare intre cele doua stiinte decurg si principiile fundamentale ale criminalistidi pe care le vom evoca insa in mod succint.

in realitate, aceste prindpii sunt reguli comune pentru ambele stiinte.

Astfel, principiul legalitatii este fundamental si caraderistic intregii adivitati a statului de drept, este asadar, un prindpiu omniprezent in adivitatea tuturor organelor statului. Este inscris atat in Constitutia Romaniei in art. 51 cat si in art. 2 al adulualui Cpen. precum si in art. 2 al C.pr.pen.

Un alt principiu fundamenal care guverneaza adivitatea specifica criminalistidi este principiul aflarii adevarului reglementat de art.3 din C.pr.pen.

Servind scopului procesului penal inscris in art. 1 din C.pr.pen. criminalistica uzeaza de o multitudine de procedee tehnice si metode tadice pe care le pune la dispozitia procesului judiciar contribuind astfel la descoperirea autorilor si deferirea acestora organelor de justitie.

Principiul prezumtiei de nevinovatie este reglementat in art. 66 din C.pr.pen. si opereaza in tot cursul procesului penal.

Criminalistica este chemata pentru garantarea prezumtiei de nevinovatie sa antreneze toate mijloacele stiintifice si metodele tactice privind investigarea stiintifica a urmelor, a mijloacelor materiale de proba inca din faza adelor premergatoare, contribuind

decisiv la aflarea adevarului si la evitarea unor erori judiciare.

Un alt principiu fundamental al criminalisticii este acela ca, savarsirea unei infractiuni determina modificari materiale in mediul inconjurator.

in virtutea acestui principiu, toate faptele ilicite ale omului produc transformari sau modificari care se materializeaza din punct de vedere criminalistic in urme ale infractiunii.

Un imperativ al principiului amintit cere ca intre fapta autorului si aceste modificari intervenite sa existe o legatura de cauzalitate sub aspectul determinismului, cauza si efect.

Pe buna dreptate, reputati specialisti in domeniul stiintei criminalisticii au apreciat ca nedescoperirea vreunor urme la fata locului nu trebuie sa ne conduca la concluzia inexistentei acestor urme.

Pornind de la teza ca nu exista nici o infractiune perfecta si ca in realitate orice fapta creeaza urme (biologice sau de alta natura), procurorul criminalist - si in general anchetatorul pasionat de lamurirea cauzei sub toate aspectele pe baza de probe -trebuie sa-si puna mai multe intrebari pentru a afla: daca s-a efectuat o cercetare completa la fata locului; daca s-a uzat de toate mijloacele tehnico-stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor; daca s-au strans toate probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele; daca s-au administrat probe atat in favoarea cat si in defavoaraea invinuitului sau inculpatului, cerinta inscrisa in art. 202 din C.pr.pen. ce reglementeaza rolul activ al organului de urmarire penala.

Practica organelor judiciare a demonstrat in frecvente cazuri ca efectuarea unei cercetari incomplete la fata locului sau cu ignorarea regulilor de tactica si metodica criminalistica a condus la adoptarea unor solutii nelegale si netemeinice sau - ceea ce este si mai grav - la erori judiciare care, asa cum se stie, au zguduit constiintele si au produs un impact negativ asupra opiniei publice.

in alta ordine de idei, un alt principiu care guverneaza activitatile cu specific criminalistic, prin care se urmareste identificarea persoanelor, a obiectelor sau fenomenelor aflate in legatura directa de cauzalitate cu faptele ilicite penale, este principiul identitatii.

in sfarsit, un principiu fundamental cu mare rezonanta in activitatea de criminalistica este principiul urgentei sau operativitatii in efectuarea investigatiei penale.

Conform principiului enuntat, cercetarea la fata locului se desfasoara sau trebuie efectuata cu maxima urgenta, pentru a se preveni disparitia urmelor. Avem in vedere nu numai urmele biologice, perisabile prin natura lor, ci toate categoriile de urme.

Urgenta se impune si in cazul efectuarii unor constatari tehnico-stiintifice sau expertize pentru identificarea unor obiecte ale caror caracteristici exterioare se pot modifica datorita uzurii sau degradarii prin scurgerea timpului.

De altfel, art. 112 din C.pr.pen. statueaza ca atunci 'cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispunand din oficiu sau la cerere efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice'.

Acest principiu este operant si in ipoteza efectuarii unor acte de urmarire penala ca, de exemplu, perchezitiile, ridicarea de obiecte, si inscrisuri, reconstituirea si confruntarea.

Practica organelor noastre judiciare a dovedit ca este de mare importanta ascultarea operativa a martorului sau invinuitului, intrucat primul poate fie sa omita anumite elemente de fapt utile pentru stabilirea adevarului, fie sa sufere influente ori amenintari din partea autorului, iar secundul dispunand timpul material are - posibilitatea sa-si pregateasca raspunsul la invinuirile aduse ori sa constranga sau corupa anumite persoane sa dea declaratii mincinoase in cauzele penale, aspecte negative care pot cauza dificultati in activitatea de cercetare si in final sa determine temporizarea solutionarii cauzei.

Astfel, intr-o speta care a facut obiectul dosarului nr. 767/P/1995 privind omorul calificat comis de St.T.D.C. asupra fiului sau St.T.N. (fapta s-a comis in seara de 8 aprilie 1995 in comuna Vidra, jud. Ilfov, cand inculpatul i-a aplicat fiului sau multiple lovituri de o intensitate deosebita cu partea metalica a unui ciocan) pasivitatea organului local de politie care a aparut primul in campul infractiunii in dimineata de 9.04.1995, ora 7,30 a permis inculpatului, un versat infractor, sa distruga si sa inlature urmele de tarare a cadavrului fiului sau tocmai prin neluarea masurilor de conservare si protejare a urmelor de la locul comiterii faptelor,

Greselile savarsite in aceasta speta au impus suplimentarea eforturilor echipei operative de cercetare, care a reusit sa demonstreze vinovatia inculpatului dupa relevarea, fixarea si descoperirea pe imbracamintea autorului a petelor de sange dispersate sub formula 'spic de grau'.

Din cele expuse succint se poate deduce ca procesul judiciar penal este guvernat atat de normele procesual penale, cat si de reguli tactice de criminalistica. in opinia noastra, normele procesual penale constituie forma, in cadrul careia se desfasoara fondul, respectiv actul de justitie, insa prin folosirea unor procedee si metode de tactica criminalistica. Ne exprimam convingerea ca, asigurarea acestei interferente intre normele de procedura penala si regulile tactice criminalistice constituie garantia unor solutionari juste a cauzelor penale.

Aplicand in practica regulile de tactica si metodologie criminalistica si recurgand la mijloacele de tehnica criminalistica, am solutionat - in perioada cat am lucrat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti - o multitudine de cauze penale, unele cu un grad ridicat de complexitate, privind infractiuni de omor si infractiuni savarsite cu praeterintentie, care au avut ca urmare    .

moartea persoanei, dosare in care am dispus trimiterea in judecata a autorilor.

Astfel, de exemplu, in dosarul nr. 2103/P/1995 privind omorul comis in seara de 16.09.1995 asupra victimei G.P., pe islazul din corn. Gradistea, jud. Ilfov, am dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a coautorilor faptei, inculpatii I.P. si I.I., tata si fiu.

in speta comentata, intreaga echipa operativa de cercetare (alcatuita din procurori, ofiteri judiciaristi, criminalisti si medico-legisti) a fost instiintata telefonic in dimineata de 17.09.1995, ora 10,00 de catre Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, care a comunicat ca in seara zilei de 16.09.1995 la ora 20,35 fusese adus decedat din corn. Gradistea numitul G.P, pe cadavrul caruia s-a evidentiat multiple semne de violenta.

Examinarea minutioasa a cadavrului aflat la prosectura spitalului a evidentiat existenta unei plagi delabrante de forma patru-latera cu eschile osoase la nivelul regiunii frontale dreapta, mobilitatea anormala a cutiei craniene, o plaga contuza pe fata dorsala a bratului drept, in treimea medie a acestuia, zone echimotice pectoral stanga de forma patrulatera, mobilitate anormala a bratului stang, lividitate pe partile dorsale, o plaga contuza in zona parieto-occipitala stanga dehiscenta, precum si escoriatii la nivelul genunchiului stang si echimozare difuza in treimea medie a gambei drepte.

Dupa efectuarea examenului medico-legal extern, am dispus ridicarea si transportarea cadavrului la sediul Institutului de Medicina Legala 'Mina Minovici', in vederea necropsiei si a stabilirii felului si a cauzei medicale a mortii.

in continuarea activitatilor stiintifice, intreaga echipa de cercetare s-a deplasat in corn. Gradistea la locul savarsirii infractiunii, localitatea fiind situata la 45 km de Capitala.

Organul local de politie a raportat ca in seara de sambata 16.09.1995, ora 19,30 inculpatii l-au surprins pe G.P pe islazul comunal si pe fondul unor vechi raporturi de dusmanie, i-au aplicat multiple lovituri unul cu o scandura grea prevazuta cu un piron indoit, iar celalalt cu muchia unui topor in cap, torace, abdomen si membre, provocandu-i leziuni traumatice care au generat moartea persoanei chiar acolo pe camp.

Trebuie sa precizam ca organele politiei locale dispusesera retinerea la postul Gradistea a ambilor agresori, dar nu luasera pana la aparitia echipei de cercetare nici o masura de protejare a urmelor, asa cum impuneau regulile de tactica si metodica criminalistica.

Desi actele de violenta fusesera comise pe islazul comunal, animalelor prin natura sa, din fericire nu a avut loc nici o schimbare a pozitiei obiectelor si nici alterarea ori distrugerea urmelor faptei.

Sarcina cercetarii la fata locului in fazele sale statica si dinamica ne-a fost facilitata si de imprejurarea ca in seara de 16.09.1995, aproximativ ora 19,30, cand cei doi agresori l-au atacat simultan cu corpurile contondente descrise mai sus pe consateanul lor G.P. pe islazul comunal, in apropierea victimei, s-au aflat si doi martori oculari, identificati de organele politiei.

Aceste persoane au si fost convocate de procuror si au participat la cercetarea propriu-zisa a locului faptei, ele fiind acelea care au relatat, evident cu respectarea regulilor de tactica a ascultarii, ca au vazut cand agresorii au lovit victima unul cu o scandura grea, iar celalalt cu muchia toporului.

La locul faptei, pe islaz, au fost adusi cei doi inculpati precum si sotia defunctului activitatile procesuale si criminalistice avand loc in prezenta a doi martori asistenti.

intrucat martorii oculari percepusera 'ex propriis sensibus' imprejurarile concrete in care s-au comis actele de violenta, fiecare dintre ei ne-a indicat pe teren doua pete brun roscate, de forma circulara, care au fost marcate, masurate si, respectiv fixate si prin fotografii judiciare color.

in apropierea celor doua pete, a fost descoperit pe solul islazului un fragment de scandura grea cu patru muchii, prevazuta cu un piron indoit pe care se aflau dispersati stropi de culoare brun-roscata. Aceasta scandura a fost marcata, fixata, masurata si fotografiata pe islaz in prezenta inculpatilor, a martorilor asistenti si a martorilor oculari.

Descoperirea si ridicarea celor doua urme biologice s-au efectuat in prezenta acelorasi persoane, operatiuni care au fost fixate si prin fotografii judiciare color.

De la solul islazului comunal s-a ridicat corpul delict, respectiv scandura cu patru muchii, operatiunea fiind fixata prin fotografii judiciare color si imagini video.

in raport cu sustinerile inculpatilor, potrivit carora toporul corp-delict a fost adus imediat dupa consumarea actelor de violenta in seara de 16.09.1995 in locuinta inculpatului l.l. echipa de cercetare s-a deplasat la acest imobil, insotita de martorii asistenti si martorii oculari.

in conformitate cu prevederile art. 98-98 si 107-108, s-a procedat la descoperirea si ridicarea acestui corp delict din bucataria imobilului locuintei.

Toporul astfel descoperit a fost prezentat inculpatilor, martorilor asistenti si oculari spre recunoastere, activitatile procesuale fiind fixate prin fotografii judiciare si imagini video.

Urmele biologice ridicate de pe sol si cele doua corpuri vulnernte (s-au evidentiat stropi de culoare brun-roscata si pe coada toporului), constituind mijloace de proba, dupa fotografierea si descrierea detaliata a acestora in cuprinsul procesului-verbal de cercetare au fost trimise impreuna cu ordonanta de dispunere a expertizei biocriminalistice, Institutului de Medicina Legala 'Prof. Dr. Mina Minovici'.

Medicul legist a stabilit cu ocazia necropsiei cadavrului ca moartea lui G.P a fost violenta si s-a datorat hemoratiei si dilacerarii,

meningo-cerebrale ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu multiple fracturi de craniu produse in cadrul unui politraumatism.

Leziunile de violenta descrise detaliat in raportul de necropsie nr. A.3/2123/1995 au fost produse prin loviri repetate cu corpuri dure neregulate si corp dur cu muchii in conditiile unei agresiuni.

Sangele prelevat de la cadavru a avut grupa sanguina '0', iar pe corpurile contondente folosite la savarsirea faptei s-au identificat urme de sange uman apartinand grupei '0'.

Concluziile raportului de necropsie au fost avizate de Comisia de avizare si control, prin avizul E.2/3694.

Din coroborarea acestor probe testimoniale cu probele obiectiv stiintifice, a rezultat forma de participatie a coautorului, intrucat in seara de 16.09.1995 cand l-au agresat pe consateanul lor a existat o unitate indivizibila a actiunilor violente a celor doi agresori si o cooperare subiectiva a acestora.

Stabilind astfel vinovatia inculpatilor sub forma intentiei directe, prin rechizitoriul din 2.02.1996 am dispus trimiterea in judecata a inculpatilor - in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunii de omor prevazuta de art. 174 Cp.

Tribunalul Bucuresti, retinand aceeasi situatie de fapt, i-a condamnat pe inculpati la o pedeapsa de 17 ani inchisoare fiecare, sentinta ramanand definitiva prin respingerea recursurilor acestora de catre Curtea Suprema de Justitie.