PERSOANA FIZICA

PERSOANA FIZICA

Consideratii generale privitoare la persoana fizica

Notiunea de persoana fizica

Participantii la raporturile juridice se impart in doua categorii: persoane fizice si persoane juridice.

Prin notiunea de persoana fizica se desemneaza omul, privit ca titular de drepturi subiective civile si de obligatii civile.Orice fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci orice om are calitatea de persoana fizica.

Sub aspect etimologic, este de mentionat ca termenul de persoana provine din latinescul persona, care desemna la teatru masca pe care o purta pe scena actorul.

Clasificarea persoanelor fizice

Categoria persoanelor fizice, ca subiecte de drept civil, este susceptibila de mai multe clasificari.

Intr-o prima clasificare, deosebim :

minori pana la implinirea varstei de 14 ani

minori cu varsta intre 14 si 18 ani

majori ( persoanele fizice de peste 18 ani, precum si femeia care se casatoreste, in conditiile prevazute de lege, inainte de implinirea varstei de 18 ani )

Intr-o a doua clasificare, putem distinge :

persoanele fizice cu cetatenie romana

persoanele fizice cu cetatenie straina

persoanele fizice fara cetatenie ( apatrizii )

Intr-o alta clasificare, putem distinge intre:

persoanele fizice cu domiciliul in Romania

persoanele fizice cu domiciliul in strainatate

Sediul materiei

Normele juridice care alcatuiesc institutia juridical a persoanei fizice se gasesc in mai multe acte normative, dintre care amintim : Codul Civil, Decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, Decretul nr. 32/1954, pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate, Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, etc.

Identificarea persoanei fizice

Consideratii generale referitoare la identificarea persoanei fizice

Notiunea de identificare a persoanei fizice

Prin identificarea persoanei fizice se intelege individualizarea persoanei fizice in raporturile juridice, deci determinarea pozitiei sale in viata juridica.

Necesitatea identificarii persoanei fizice

Identificarea persoanei fizice constituie o necesitate generala si permanenta.Identificarea persoanei fizice reprezinta o necessitate generala, deoarece individualizarea persoanei fizice se realizeaza in toate raporturile juridice la care aceasta participa, deci in toate ramurile de drept.

Sub un alt aspect, necesitatea identificarii persoanei juridice este atat de ordin general cat si de ordin personal.

Enumerarea mijloacelor de identificare a persoanei fizice

Pentru identificarea persoanei fizice sunt necesare anumite mijloace care, la randul lor, nu apartin unei singure ramuri de drept.

Este de retinut ca din punct de vedere terminologic, expresia " mijloace de identificare " are doua sensuri . Intr-un prim sens, pe care il vom avea in vedere, prin mijloace de identificare intelegem toate acele atribute sau calitati care servesc la individualizarea persoanei fizice si care sunt reglementate de lege.

Intr-un al doilea sens, prin mijloace de identificare, se mai desemneazasi acele mijloace, de regula inscrisuri, pri care se dovedesc atributele sau calitatile ce individualizeaza persoana fizica, spre exemplu, actele de stare civila, cartea de identitate, livretul militar, etc.

Natura juridica a atributelor de identificare a persoanei fizice

Ca natura juridica, atributele de identificare a persoanei fizice sunt drepturi nepatrimoniale. In mod exceptional, unele atribute de identificare a persoanei fizice, care insa apartin altor ramuri de drept, iar nu dreptului civil nu sunt drepturi subiective.

Atributele de identificare a persoanei fiziceprezinta acele caractere juridice care sunt ale drepturilor nepatrimoniale. Astfel :

au ca obligatie civila corelativa acea obligatie generala si negativa de a nu li se aduce atingere, obligatie ce revine tuturor celorlalte subiecte de drept

sunt inalienabile ( totusi exista o exceptie in privinta numelui, in sensul ca, in conditiile legii, este posibila o transmisiune sui generis

sunt insesizabile

sunt imprescriptile extinctiv

nu sunt susceptibile de exercitare prin reprezentare

apartin oricarei persoane fizice

La aceste caractere comune vom mai adauga si acele caractere proprii fiecarui atribut de identificare a persoanei fizoce( ex. numele, stabilitatea, unicitatea, domiciliul, individualizarea starii civile ).

Numele

Notiunea si caracterele juridice ale numelui

In definirea numelui, ar trebui sa se tina seama de urmatoarele aspecte :

numele este un atribut de identificare a persoanei fizice

numele este constituit din mai multe cuvinte, iar nu dintr-un singur cuvant, deoarece, potrivit legislatiei noastre, numele este alcatuit din doua elemente ( numele de familie si prenumele )

numele individualizeaza persoana fizica atat in societate, cat si in familie ; aceasta subliniere ar scoate in evidenta importanta unuia dintre elemente componente ale numelui

legea este cea care acorda cuvintelor care alcatuiesc numele semnificatia de a individualiza persoana fizica in familie si in societate.

In consecinta, vom defini numele ca fiind acel atribut de identificare a persoanei fizicecare consta in cuvinte prin care aceasta se individualizeaza in familie si in societate, cuvinte stabilite, in conditiile legii cu aceasta semnificatie. Din punct de vedere structural, numele este alcatuit din numele de familie si din prenumele persoanei fizice.

Lato sensu, prin nume se desemneaza atat numele de familie cat si prenumele.

Stricto sensu, prin nume se desemneaza numai numele de familie.

Ca element al capacitatii de folosinta al persoanei fizice, numele prezinta caracterele juridice specifice acestei capacitati, urmand a vorbi despre :

legalitatea numelui

generalitatea numelui

egalitatea numelui

inalienabilitatea numelui

intangibilitatea numelui

universalitatea numelui

Stabilirea ( dobandirea ) numelui de familie si a prenumelui

A.         Consideratii generale

Stabilirea numelui de familie se intemeiaza, in principiu, pe filiatie, iar in anumite schimbari intervenite in filiatie, precum si institutia adoptiei antreneaza sau pot antrena modificarea numelui de familie.

In functie de situatia juridica in care se gaseste copilul la nastere, trebuie deosebite trei ipoteze de stabilire a numelui de familie, si anume :

ipoteza copilului din casatorie

ipoteza copilului din afara casatoriei

ipoteza copilului nascut din parinti necunoscuti

B.         Stabilirea numelui de familie al copilului din casatorie

Potrivit art. 62 din Codul familiei, 'copilul din casatorie ia numele comun al parintilor.Daca parintii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. In acest caz, numele copilului se va stabili prin invoiala sotilor, sii se va declara odata cu nasterea copilului, la servisiul de stare civila. In lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelera de la domiciliul copilului va hotari, ascultand pe parinti, daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.'

Asadar, daca parintii copilului au nume comun , copilul va purta in mod obligatoriu numele acestora. In cazul in care parintii nu au nume de familie comun, stabilirea numelui de familie al copilului se va face prin invoiala parintilor, consemnata intr-o declaratie scrisa si semnata de ambii parinti.

In cazul unor copii succesivi din aceeasi familie, parintii neavand nume comun, nu este obliigatoriu ca acestia sa aiba acelasi nume de familie.

C.         Stabilirea numelui de familie al copilului din afara casatoriei

In ipoteza copilului din afara casatoriei, trebuie sa deosebim dupa cum la nastere, copilul are stabilita filiatia numai fata de un parinte sau filiatia a fost stabilita concomitent de ambii parinti.

In cazul in care la nastere, copilul are stabilita filiatia numai fata de un parinte, atunci el dobandeste numele de fami8lie pe care il are acest parinte.

Daca la nastere, copilul a fost recunoscut de ambii parinti, numele de familie al copilului se stabileste ca in cazul in care ar fi vorba despre numele de familie al copilului din casatorie care are parinti ce poarta nume diferite.

D.        Stabilirea numelui de familie al copilului nascut din parinti necunoscuti

Uneori, filiatia unui copil nu este stabilita nici fata de mama nici fata de tata. Este cazul copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, precum si al copilului abandonat de catre mama in spital, daca identitatea mamei nu poate fi stabilita in termenul prevazut de art. 23 alin. 2 din Legea nr. 119/1996. Art. 2 alin. Final din Decretul nr. 975/1968 dispune ca numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, se stabilesc prin decizie de comitetul executiv al consiliului popular ( organul de stat care, la data adoptarii acestui act normativ, era echivalentul primariei ) al comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, in raza caruia a fost gasit copilul.

Asadar, numele de familie al copilului nascut din parinti necunoscuti, se stabileste prin dispozitia primarului din localitatea unde se inregistreaza nasterea, fiind singura ipoteza in care stabilirea numelui de familie nu se intemeiaza pe filiatie.

Modificarea numelui de familie

A.         Precizari prealabile

Schimbarile de stare civila care conduc sau pot conduce la stabilirea modificarea numelui de familie pot fi grupate dupa cum urmeaza :

schimbari in filiatia persoanei fizice

schimbari determinate de instiyutia adoptiei

schimbari generate de institutia casatoriei

B.         Modificarea numelui de familie determinate de schimbari in filiatie

Modificarea numelui de familie determinate de schimbari in filiatie se poate realiza in urmatoarelor ipoteze :

stabilirea prin recunoastere voluntara sau prin actiune in justitie, a filiatiei copilului nascut din parinti necunoscuti

stabilirea prin recunoastere voluntara sau prin actiune in justitie, a filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte

admiterea actiunii in contestarea recunoasterii voluntare de filiatie sau admiterea actiunii in declararea nulitatii recunoasterii voluntare de filiatie, precum si admiterea actiunii in contestarea filiatiei fata de mama atunci cand filiatia rezulta din certificatul de nastere fara insa a exista o folosinta a starii civile conforma cu acest certificat ori a actiunii in contestarea existentei imprejurarilor care sa faca aplicabila prezumtia de paternitate.

C.         Modificarea numelui de falilie determinata de institutia adoptiei

Incuviintarea adoptiei :

Schimbarea starii civile determinata de incuviintarea adoptiei are incidenta si asupra numelui de familie al celui adoptat. Astfel, potrivit art. 21 alin 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 25/1997, ״copilul dobandeste prin adoptie numele celui care adopta. Daca adoptia se face de catre soti care nu au un nume de familie comun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe care copilul urmeaza sa il poarte

Desfacerea adoptiei

In ceea ce priveste incidenta desfacerii adoptiei asupra numelui de familie, art. 22 alin. 3 din Ordonanta nr. 25/1997 prevede doar ca " instanta se va pronunta si cu privire la numele copilului dupa desfacerea adoptiei ". Este insa evident ca incetarea rudeniei civile dintre adoptat si adoptatori sau dupa caz, adoptator face sa nu mai subziste ratiunea purtarii de catre adoptat a numelui de familie dobandit prin adoptie. Nu este insa exclusa o eventuala schimbare pe cale administrativa a numelui de familie dobandit prin adoptie.

Nulitatea adoptiei

In cazul declararii nulitatii( desfiintarii ) adoptiei, adoptatul redobandeste numele de familie avut anterior incuviintarii adoptiei. Desi, in principiu, nulitatea retroactiveaza, in privinta numelui de familie, efectele se vor produce numai pentru viitor, dat fiind caracterul ireversibil al purtarii numelui de familie luat ca urmare a incuviintarii adoptiei lovite de nulitate.

D.        Modificarea numelui de familie determinata de institutia casatoriei

Modificarea numelui de familie poate sa intervina, sau, dupa caz, intervine, ca efect al incheierii casatoriei, al divortului, precum si al declararii nulitatii casatoriei. In schimb, incetarera casatoriei prin decesul unuia dintre soti nu atrage niciodata modificarea numelui de familie al sotului ce a ramas in viata.

Incheierea casatoriei

Potrivit art. 27 din Codul familiei, " la incheierea casatoriei, viitorii soti vor declara in fata delegatului de stare civila, numele pe care s-au invoit sa-l poarte in casatorie. Sotii pot ss-si pastreze numele lor dinainte de casatorie, sa ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite ". Shimbarea starii civile nu implica automat si schimbarea numelui de familie.Daca in timpul casatoriei sotul si-a schimbat numele de familie dobandit la incheierea casatoriei pe cale administrativa, sau daca acest nume a fost modificat prin adoptie, cu consimtamantul celuilalt sot, nu mai exista nici o justificare pentru revenirea la numele avut anterior casatoriei.

Nulitatea casatoriei

Efectul nulitatii casatoriei asupra numelui de familie consta in revenirea la numele de familie purtat anterior incheierii casatoriei desfiintate. Nu mai exista insa cele doua posibilitati prevazute de art. 40 alin. 1 si 2 din Codul familiei pentru ipoteza divortului, intrucat cele doua dispozitii legale, stabilind exceptii de la regula modificarii numelui, nu pot fi aplicate si la cazuri care nu intra sub incidenta prevederilor lor. Desfiintarea casatoriei atrage modificarea numelui de familie chiar si pentru sotul de buna credinta, sot care pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pe perioada cuprinsa intre data incheierii casatoriei si data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de anulare a casatoriei respective.

Desfacerea casatoriei prin divort

Daca la desfacerea casatoriei sotii si-au pastrat numele de familie, desfacerea respectivei casatorii prin divort nu va avea vreun efect asupra numelui de familie al fostilor soti. In situatia in care sotii si-au luat un nume de familie comun la incheierea casatoriei, se va pune problema modificarii numelui de familie al acestora.

In principiu, schimbarea numelui de familie ca efect al desfacerii casatoriei casatoriei prin divort atrage modificarea numelui de familie fie al unuia dintre fostii soti, fie al ambilor.

Capacitatea civila a persoanei fizice

Precizari prealabile

Prin capacitatea civila a persoanei fizice intelegem acea parte a capacitatii juridice, ce consta in aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi subiective civile si obligatii civile si in aptitudinea de dobandi si exercita drepturi subiective civile, precum si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile.

Capacitatea civila a persoanei fizice este alcatuita din doua elemente:

o       capacitatea de folosinta

o       capacitatea de exercitiu

Capacitatea civila de folosinta a persoanei fizice

A.         Definitia si caracterele juridice ale capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice

Capacitatea civila de folosinta a persoanei fizice este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi subiective si obligatii civile.

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice prezinta urmatoarele caractere:

o       legalitatea, caracter care consta in faptul ca legea reglementeaza toate aspectele referitoare la capacitatea civila de folosinta, deci aceasta capacitate este exclusiv de domeniul legii, ea nefiind de domeniul vointei individuale

o       generalitatea, exprima aptitudinea generala si abstracta de a avea toate drepturile si obligatiile civile

o       inalienabilitatea, reprezinta insusirea acestei capacitati de a nu forma obiect de renuntare, nici macar partiala si nici obiect de instrainare

o       intangibilitatea, desemneaza acea caracteristica a acesteia de a nu i se putea aduce limitari decat prin texte expresa de lege

o       egalitatea, reprezinta concretizarea, pentru aceasta materie a principiului egalitatii in fata legii civile

o       universalitatea, este acel caracter care consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta tuturor oamenilor.

B.         Inceputul capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice

Capacitatea civila de folosinta a persoanei fizice incepe, in principiu de la data nasterii. De la aceasta regula exista insa o exceptie, in sensul ca drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se va naste viu..

Aceasta exceptie, care este cunoscuta in doctrina si sub numele de capacitate de folosinta anticipata a persoanei fizice, i-si gaseste aplicare numai daca sunt indeplinite doua conditii:

o       sa fie vorba despre drepturile copilului, iar nu de obligatiile civile pentru acesta

o       copilul sa se nasca viu.

o      

C.         Continutul capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice

Continutul capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice este dat de aptitudinea persoanei fizice de a avea toate drepturile subiective si obligatiile civile.Acest continut se obtine din reunirea a doua laturi: latura activa si latura pasiva.

Ingradirile capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice nu pot exista decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege, putand fi calificate ca incapacitati speciale de drept civil.

Incapacitatile de folosinta pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

Dupa izvorul lor, deosebim: incapacitati de folosinta stabilite de legea civila si incapacitati de folosinta stabilite de legea penala.

In functie de modul in care opereaza, deosebim: incapacitati ce actioneaza de drept si incapacitati ce opereaza ca efect al unei hotarari judecatoresti.

In raport de opozabilitatea lor, incapacitatile pot fi: incapacitati absolute si incapacitati relative.

Dupa finalitatea lor, incapacitatile se impart in incapacitati cu caracter de sanctiune si incapacitati cu caracter de protectie sau de ordine.

Incapacitati civile cu caracter de sanctiune

Exista doua categorii de incapacitati civile cu caracter de sanctiune:

o       ingradiri cu caracter de pedeapsa penala

o       ingradiri cu caracter de pedeapsa civila

Incapacitati civile cu caracter de protectie sau de ocrotire

Incapacitatile civile cu caracter de protectie sau de ocrotire sunt prevazute in Codul civil, precum si in alte acte normative.

Sanctiunea care intervine in cazul incheierii actului juridic cu nerespectarea unei incapacitati de folosinta

In cazul nerespectarii unei incapacitati de folosinta, actul juridic astfel incheiat este lovit de nulitate intrucat capacitatea de a incheia actul juridic reprezinta una din conditiile de validitate a actului juridic civil.

Nulitatea este absoluta sau relativa, in functie de caracterul obstesc sau individual al interesului ocrotit prin edictarea incapacitatii ori, daca este cazul, in functie de indicatia expresa a legiuitorului in textul ce stabileste incapacitatea de folosinta.

Nu trebuie sa se confunde clasificarea incapacitatilor speciale de folosinta in incapacitati absolute si incapacitati relative cu clasificarea sanctiunii ce intervine in cazul nerespectarii unei incapacitati de folosinta in nulitate absoluta si in nulitate relativa.

D.        Incetarea capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice

Capacitatea civila de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu moartea persoanei, data mortii fiind si data incetarii acestei capacitati. Poate fi vorba despre o moarte constatata fizic sau de o moarte declarata pe cale judecatoreasca.

Cat priveste declararea judecatoreasca a mortii, trebuie deosebite doua situatii:

o       declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei

o       declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea judecatoreasca a disparitiei

Conditiile de fond ale declararii judecatoresti a mortii

o       pentru declararea judecatoreasca a mortii in situatia de drept comun, deci precedata de declararea disparitiei, trebuie indeplinite cumulativ, trei conditii de fond:

sa existe o hotarare definitiva si irevocabila prin care s-a declarat disparitia, care sa fi fost afisata, in extras, la usa instantei si a primariei ultimului domiciliu al celui disparut timp de 30 de zile

de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia sa fi trecut cel putin sase luni

de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut cel putin patru ani

pentru declararea mortii unei persoane, neprecedata de declararea disparitiei, trebuie indeplinite, cumulativ, doua conditii de fond:

persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala, care indreptateste a se presupune decesul, precum fapte de razboi, accident de cale ferata, naufragiu si altele asemanatoare

de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un an

Procedura declararii disparitiei

Pentru declararea judecatoreasca a disparitiei este necesar ca de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut un an. Cererea de declarare a disparitiei unei persoane se se introduce la instanta in raza careia persoana respectiva si-a avut ultimul domiciliu. Dupa trecerea a 45 de zile de la afisarea cererii, presedintele va fixa termen de judecata, cu citarea partilor, persoana a carei disparitie se solicita a fi declarata urmand a fi citata la ultimul domiciliu, iar, in cazul in care a avut un mandat general, va fi citat si acesta. Concluziile procurorului sunt obligatorii.

Procedura declararii judecatoresti a mortii

Procedurii declararii judecatoresti a mortii, indiferent daca aceasta este sau nu precedata de declararea disparitiei ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile de la procedura de declarare a disparitiei. Cat priveste cea de-a treia conditie de fond necesara declararii mortii, precedata de declararea disparitiei, este de retinut ca termenul de 4 ani se calculeaza ca si termenul de 1 an prevazut pentru declararea disparitiei.

Hotararea declarativa de moarte trebuie sa contina, in mod obligatoriu, data mortii. Daca din probele administrate rezulta ca moartea a avut loc intr-o anumita zi, data mortii trebuie sa fie stabilita in acea zi.

Data mortii ce trebuie stabilita prin hotarare judecatoreasca declarativa de moarte nu se confunda cu: data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana fizica era din viata; data imprejurarii care indreptateste a se presupune decesul; data pronuntarii hotararii de declarare a mortii; data ramanerii definitive sau irevocabile a acestei hotarari.

Hotararea declarativa de moarte produce efect retroactiv. Cererea de anulare a hotararii judecatoresti declarative de moarte poate fi formulata de orice persoana interesata si este de competenta instantei care a pronuntat hotararea a carei anulare se solicita. Judecata se face de urgenta cu citarea partilor din procedura declarativa de moarte si cu ascultarea concluziilor procurorului

Situatia comorientilor si a codecedatilor

In cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata.

Prezumtia mortii concomitente i-si gaseste aplicare atat in cazul in care moartea persoanelor respective a fost constatata in mod direct, cat si in cazul cand ar fi vorba de declararea mortii pe cale judecatoreasca. Legea nu acopera si situatia persoanelor care au murit in imprejurari diferite, dar produse in acelasi timp, fara a se putea stabili care dintre ele a murit mai inainte

Capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice

A.     Definitia, premisele, felurile si caracterele juridice ale capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice

Capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile, precum si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile.

Premisele capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice sunt, pe de o parte, existenta capacitatii civile de folosinta iar pe de alta parte, existenta discernamantului, adica existenta puterii individului de a-si reprezenta corect consecintele juridice ale manifestarii sale de vointa.

Din perspectiva capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice, trebuie sa deosebim trei situatii:

lipsa capacitatii civile de exercitiu

capacitatea civila de exercitiu restransa

capacitatea civila de exercitiu deplina

Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu ( depline si restranse ) a persoanei fizice sunt, dupa cum urmeaza:

legalitatea, caracter ce consta in faptul ca legea reglementeaza toate aspectele referitoare la instituirea, stabilirea continutului si incetarea capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice

generalitatea, caracter care consta in faptul ca prin capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice se exprima aptitudinea de a dobandi si exercita drepturile subiective civile si de a executa obligatiile civile prin incheierea oricaror acte juridice civile, cu exceptia celor oprite prin lege

inalienabilitatea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice presupune imposibilitatea renuntarii, nici macar partial la capacitate sau instrainarii respectivei capacitati

intangibilitatea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice este acel caracter prin care lipsirea totala sau partiala, de capacitate nu poate forma obiect de renuntare, nici macar partiala, Aceasta intervine numai in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.

Egalitatea capacitatii civile de exercitiu a persoanei

B.     Lipsa capacitatii civile de exercitiu a persoanei fizice

Lipsa unei maturitati psihice suficiente este motivul determinant al lipsirii persoanelor fizice de capacitatea civila de exercditiu.

Sunt lipsiti de capacitate de exercitiu: minorii care nu au implinit varsta de 14 ani; persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.

Lipsirea de capacitate civila de exercitiu a minorilor care nu au implinit varsta de 14 ani si a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca are ca scop ocrotirea acestor persoane impotriva propriei nepriceperi in ceea ce priveste incheierea actelor juridice. In cazul acestor persoane intervine reprezentarea legala.

In cazul incapabililor nu este vorba despre o totala lipsa a capacitatii de exercitiu, deoarece acestia pot incheia in mod valabil anumite acte juridice, astfel:

actele juridice de conservare

actele juridice marunte

Starea juridica a lipsei capacitatii de exercitiu iinceteaza:

pentru minor: fie la implinirea varstei de 14 ani, fie prin moarte

pentru cel pus sub interdictie judecatoreasca:fie prin ridicarea interdictiei, fie prin moarte

C.     Capacitatea civila de exercitiu restransa

Capacitatea civila de exercitiu restransa este aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea, personal, a anumitor acte juridice civile.

Capacitatea civila de exercitiu restransa se dobandeste la implinirea varstei de 14 ani, fiind insa necesar ca, pana la aceasta varsta, minorul sa nu fi fost pus sub interdictie judecatoreasca. Daca minorul a fost pus sub interdictie, iar aceasta se ridica in intervalul in care el are intre 14 si 18 ani, capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei.

Anumite acte juridice civile pot fi incheiate personal si singur de catre minorul cu capacitate de exercitiu restransa, deci fara a mai fi nevoie de vre-o incuviintare prealabila, astfel:

actele juridice pe care le putea incheia valabil si pana la implinirea varstei de 14 ani

depozitul special la C.E.C.

actele juridice de administrare, in masura in care acestea nu sunt lezionare pentru cel cu capacitate de exercitiu restransa

minorul care a implinit 16 ani poate sa dispuna, prin testament, de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major.

Capacitatea civila de exercitiu restransa inceteaza:

la implinirea varstei de 18 ani

daca femeia se casatoreste inainte de a implini varsta de 18 ani

daca minorul a fost pus sub interdictie judecatoreasca, devenind astfel lipsit de capacitate civila de exercitiu

o data cu incetarea capacitatii de folosinta , adica prin moarte

D.    Capacitatea civila de exercitiu deplina

Capacitatea civila de exercitiu deplina se dobandeste :

prin implinirea varstei de 18 ani, afara de cazul in care persoana este pusa sub interdictie

prin incheierera casatoriei de catre femeia care a implinit varsta de 16 ani sau chiar 15 ani

prin ridicarea interdictiei judecatoresti

Capacitatea civila de exercitiu deplina inceteaza:

o data cu incetarea capacitatii civile de folosinta, deci prin moarte

prin punerea sub interdictie judecatoreasca

prin desfiintarea ( anularea ) casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit varsta de 18 ani

E.     Sanctiunea nerespectarii regulilor referitoare la capacitatea civila de exercitiu

Sanctiunea civila specifica     consta in nulitatea relativa a actului juridic incheiat cu nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea civila de exercitiu.

Sunt lovite de nulitate relativa:

actul juridic incheiat de cel lipsit de capacitate de exercitiu

actul juridic de dispozitie incheiat de reprezentantul legal fara incuviintarea autoritatii tutelare

actul juridic de administrare incheiat de cel cu capacitate de exercitiu restransa, fara incuviintarea ocrotitorului legal, insa numai in masura in care este lezionar

actul juridic de dispozitie incheiat de cel cu capacitate de exercitiu restransa singur, ori cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal dar fara incuviintarea autoritatii tutelare.

Nulitatea relativa poate fi invocata de: cel al carui interes este ocrotit prin instituirea lui; de succesorii universali sau cu titlu universal ai incapabilului sau ai celui cu capacitate de exercitiu restransa, afara de cazul in care ar fi vorba despre o actiune intuituu personae; de creditorii chirografari ai incapabilului sau ai celui cu capacitate de exercitiu restransa, pe calea actiunii oblice, cu exceptia situatiei cand ar fi vorba de drepturi strict personale; de reprezentantul legal sau dupa caz, ocrotitorul legal; de autoritatea tutelara.

Majorul cu care s-a contractat nu poate solicita si obtine anularea actului juridic pe motiv ca cealalta parte a fost lipsita de capacitate de exercitiu sau a avut capacitate de exercitiu restransa.

Principalul efect al anularii actului juridic consta in desfiintarea retroactiva a acestuia, astfel incat eventualele prestatii executate in temeiul actului juridic respectiv urmeaza a se restitui.

In cazul in care nesocotirea unei reguli referitoare la capacitatea de exercitiu restransa constituie in acelasi timp si incalcarea unei incapacitati de folosinta, atunci sanctiunea este cea aplicabila incalcarii acelei incapacitati, deci actul juridic va fi lovit de nulitate absoluta sau relativa, in functie de natura interesului ocrotit prin edictarea incapacitatii de folosinta respective.

Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil

Consideratii generale

Pentru anumite categorii de persoane fizice aflate in situatii speciale datorita varstei, starii de sanatate mintala sau altor imprejurari deosebite, legea ofera mijloace proprii de ocrotire.

Este vorba despre urmatoarele categorii de persoane fizice:

minorii, a caror ocrotire se realizeaza prin parinti, prin tutela si prin curatela, copiii aflati in dificultate

alienatii si debilii mintali

persoanele aflate in situatii deosebite a caror ocrotire se realizeaza prin intermediul curatelei.

Ocrotirea minorului

A.         Ocrotirea parinteasca

Mijlocul juridic obisnuit de ocrotire a minorului este ocrotirea parinteasca, aceasta presupunand ca drepturile si indatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului se exercita, respectiv se indeplinesc de catre parintii sai.

Principiile ocrotirii parintesti sunt urmatoarele:

drepturile parintesti trebuie exercitate in interesul copilului

parintii au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copii lor minori, indiferent ca acestia sunt din casatorie , din afara casatoriei sau din adoptie

parintii nu au nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintilor, afara de dreptul la mostenire si la intretinere

exercitarea ocrotirii parintesti se realizeaza sub controlul societatii, in special al statului.

In continutul ei, ocrotirea parinteasca are doua laturi:

latura personala, care vizeaza ocrotirea persoanei copilului si care priveste, preponderent, raporturile de dreptul familiei

latura patrimoniala, care se refera la Administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in acte juridice, respectiv la incuviintarea actelor juridice ale minorului intre 14-18 ani.

B. Tutela parinteasca

Tutela minorului este acel mijloc juridic de ocrotire a minorului ce intervine atunci cand acesta este lipsit de ocrotire parinteasca.

Tutela minorului este carmuita de urmatoarele principii:

tutela se exercita exclusiv in interesul minorului

independenta patrimoniala

tutela se exercita sub un control permanent, control realizat de catre autoritatea tutelara.

Latura patrimoniala a ocrotirii minorului prin tutela cuprinde:

administrarea bunurilor minorului sub 14 ani

reprezentarea, in actele juridice a minorului sub 14 ani

incuviintarea prealabila a actelor juridice ale minorului intre 14-18 ani

C.     Curatela minorului

Curatele minorului este tot un mijloc de ocrotire a minorului , insa are caracter temporar si subsidiar.

Curatela se instituie daca:

exista contrarietate de interese intre minor si reprezentantul legal ori ocrotitorul legal

se inlocuieste tutorele cu un alt tutore, pana la intrarea in functiune a noului tutore

minorul este pus sub interdictie, pana la rezolvarea cererii de punere sub interdictie

parintele sau tutorele minorului este impiedicat vremelnic sa il ocroteasca.

Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca

Interdictia judecatoreasca este acea masura de ocrotire ce poate fi dispusa numai de catre instanta judecatoreasca atunci cand persoana fizica este lipsita de discernamantul necesar ingrijirii intereselor sale datorita alienatiei sau debilitatii mintale si consta in lipsirea de capacitate de exercitiu si instituirea tutelei.

Conditiile de fond ce trebuie indeplinite pentru punerea sub interdictie sunt deci urmatoarele:

persoana sa fie lipsita de discernamant

cauza lipsei de discernamant sa fie alienatia sau debilitatea mintala

lipsa de discernamant sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale.

Procedura punerii sub interdictie cunoaste doua faze: faza necontradictorie si faza contradictorie.

Punerea sub interdictie produce, de la data la care hotararea judecatoreasca devine definitiva, doua efecte:

lipsirea de capacitate de exercitiu

instituirea tutelei interzisului.

Ocrotirea persoanei fizice capabile prin curatela

Autoritatea tutelara poate institui curatele daca:

din cauza batranetii, bolii sau a unei infirmitati fizice o persoana, desi capabila, nu poate personal sa-si administreze bunurile sau sa-si apere interesele in conditii multumitoare si din motive temeinice, nu-si poate numi un reprezentant

din cauza bolii sau din alte motive, o persoana capabila nu poate, nici personal si nici prin reprezentant sa ia masurile necesare incazuri a caror rezolvare nu sufera amanare

o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar general

o persoana a diisparut fara a se avea stiri despre ea si nu a lasat un mandatar general

Alte cazuri de curatela mai sunt:

curatela succesorala notariala

curatele mostenirii acceptate sub beneficiu de inventar de succesorul unic

curatela surdomutului

Curatela incapabilului se instituie fie la cerere, fie din oficiu