Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AdministratieDrept


Partile in procesul penal

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PETITIA DE EREDITATE
TEORIA CONSTITUTIEI - Notiuni generale despre Constitutie
Forma de stat
REGULI COMUNE PRIVIND ADMISIBILITATEA, ADMINISTRAREA SI APRECIEREA PROBELOR
Notiunea si natura juridica a uzucapiunii
Notiunea si ramurile contenciosului administrativ
STATUS CIVITATIS
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI
Teoria Generala a Dreptului - Raportul Juridic
ZONELE LIBERE – DREPT VAMAL

TERMENI importanti pentru acest document

inculpatul in procesul penal : decesul partii vatamate in timpul procesului lasa un gol procesual ea nu poate fi inlocuita : dobanditorii de buna credinta se constituie parte civila in procesul penal : partile in procesul penal :

Partile in procesul penal

1. Notiunea de parte. Potrivit art. 23 si 24 sunt parti in procesul penal: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.

Invinuitul desi nu figureaza intre partile din procesul penal, el ocupa un loc considerabil in reglementarea codului procesual penal. Urmare savarsirii unei infractiuni se naste un raport de drept substantial in care subiectul principal este societatea pe de o parte iar pe de alta parte autorul actiunii respective.

In timpul desfasurarii procesului penal subiectul activ al infractiunii imbraca diferite haine juridice sau diferite calitati care au o semnificatie distincta adica aceiasi persoana fizica, infractorul va purta diferite calitati juridice.

Inainte de pornirea procesului penal, cel ce a savarsit o infractiune va avea calitatea de faptuitor care odata cu pornirea procesului penal va capata calitatea de faptuitor, dar nu va avea aceleasi drepturi si obligatii ca cele pe care le va avea invinuitul sau inculpatul. Odata cu punerea in miscare a actiunii penale impotriva faptuitorului, acesta din urma va avea calitatea de inculpat. Invinuitul este subiect de drepturi si obligatii procesuale in timp ce faptuitorul nu va avea aceste drepturi.

Actele procesuale prin care se confera faptuitorului aceasta calitate:

·        Rezolutia

·        Procesul verbal al organului de cercetare penala

In art. 229 c.pr.pen, se precizeaza ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Pentru inceperea urmaririi penale, organul de cercetare penala poate efectua acte premergatoare pt. a verifica temeinicia informatiilor primite prin modurile de sesizare.

Conform art.228 organul de urmarire penela sesizat in vreunul din modurile prevazute de art. 221 – dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale cand din cuprinsul actelor de cercetare cat si cuprinsul actului de sesizare nu rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale dintre cele prevazute la atr.10 cu exceptia celui de la litera b1 (fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni). Din continutul art.228 rezulta ca organul de cercetare penala poate dispune inceperea urmaririi penale numai daca nu exista nici un impediment privind punerea ei in miscare.

Daca potrivit art. 234 organul de cercetare penala considera ca sunt temeiuri pt. punerea in miscare a actiunii penale, face propuneri in acest sens pe care le inainteaza procurorului. Potrivit alin.2 art.234 – text modificat prin legea 281/2003 organul de cercetare penala daca ca sunt intrunite si conditiile pt. luarea masurii arestarii preventive va proceda in acelasi mod. Procurorul sesizat potrivit art.234, daca apreciaza ca sunt indicii va pune in miscareactiunea penala dupa care va inainta propunerea instantei de judecata; aceasta intrucat textele art. 234, 236 cod pr.pen. contrazic dispozitiile art.230 alin 4 din Constitutie care prevede ca arestarea preventiva se dispune de catre judecator.

Inculpatul

Potrivit art. 23 c.pr.pen. persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat.

Actele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt:

·        Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale

·        Rechizitoriul

·        Declaratia orala a procurorului

·        Incheierea instantei de judecata

Obligatiile inculpatului in procesul penal:

·        sa suporte invinuirea care i se aduce

·        sa suporte unele masuri procesuale ca de ex. retinerea sau arestarea

·        sa se prezinte ori de cate ori este chemat in fata organelor de judecat

Drepturile inculpatului:

·        dreptul de aparare

·        dreptul de a cunoaste materialul de urmarire penala

·        dreptul de a avea ultimul cuvant in fata instantei

·        dreptul de a uza de caile de atac prevazute de lege

Partea vatamata

Potrivit art. 24 alin 1 c.pr.pen. – persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata.

Organele judiciare au potrivit art. 76 obligatia de a o chema pe partea vatamata prin infractiune si de a o intreba daca se constituie parte vatamata sau parte civila in procesul penal. Incalcarea acestei obligatii de catre organele judecatoresti echivaleaza cu lipsa de rol activ.

Drepturile si indatoririle persoanei vatamate:

Partea vatamata isi desfasoara activitatea in legatura cu latura penala a acesteia putand fi ascultata in procesul penal (art.326), avand cuvant in cadrul dezbaterilor (art. 340) si in masura sa utilizeze calea de atac a apelului sau recursului (art 385 2  si art. 362).

Partea vatamata nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal iar daca a fost audiata in aceasta calitate, declaratia sa va constitui mijloc de proba.

Pozitia procesuala a partii vatamate are un continut mai bogat in cazul in care aceasta exercita actiunea penala, situatie in care poate sa sustina singura invinuirea si are printre alte drepturi si pe acela de a pune capat procesului penal, fie prin retragerea plangerii prealabile, fie prin a se impaca cu inculpatul.

Decesul partii vatamate in timpul procesului penal lasa un gol procesual, ea nepautand fi inlocuita in drepturile sale.

Disparitia partii vatamate nu inseamna ca ar putea sa impiedice exercitarea actiunii penale. Intr-o asemenea imprejurare organele judiciare au obligatia ca din oficiu sa rezolve conflictul de drept dedus spre solutionare.

Pentru exercitarea drepturilor procesuale in cadrul procesului penal, partea vatamata trebuie sa fie citata in conformitate cu dispozitiile art. 175 si urmatoarele.

Partea civila:

Potrivit art. 24 alin 2 , partea vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila.

Calitatea de parte civila se poate exercita numai in cazul in care partea vatamata solicita acoperirea unui prejudiciu material sau moral produs prin infractiune. Pot fi acordate si daune morale, daca persoana care a suferit asemenea daune are si calitatea de parte civila.

Temeiul constituirii de parte civila intotdeauna trebuie sa-l constituie o infractiune care prin natura ei poate produce prejudicii materiale sau morale.

Constituirea de parte civila in procesul penal ofera avantaje acesteia in raport cu exercitarea actiunii civile separate. Aceste avantaje sunt:

·        exercitarea operativa a actiunii

·        rapiditatea obtinerii despagubirilor civile (materiale si morale)

·        admisibilitatea mai usoara a probelor

·        actiunea civila este scutita de taxa de timbru.

Se pot constitui parte civila in procesul penal doar persoanele care au suferit prejudicii materiale sau morale in urma savarsirii unei infractiuni.

Sub aspect formal se cere ca persoana pagubita sa-si manifeste vointa de a solicita sa fie despagubita in procesul penal iar sub aspect substantial trebuie sa existe un prejudiciu material sau moral cauzat prin infractiune.

Pot exercita actiunea civila in procesul penal: sotul sau sotia, concubina care avea copii cu victima, sotul sau sotia pt. copii luati spre crestere precum si persoanele care au suportat cheltuielile de ingrijire cu victima sau cu inmormantarea acesteia.

Actinea civila avand caracter patrimonial si fiind transmisibila, mostenitorii victimei se pot constitui parti civile in procesul penal. In cauzele cu copii minori, parintele ramas in viata nu poate renunta la drepturile patrimoniale ale minorului.

Se pot constitui parti civile in procesul penal, copii victimelor care la data judecarii cauzei devenisera majori ori care la decesul victimei erau minori.

In doctrina s-a produs introducerea in procesul penal a unei categorii intermediare respectiv a unei noi calitati procesuale numita intervenientul in interes propriu dar care nu a presentat importanta intrucat art. 24 alin.2 nu face distinctie intre persoanele care au fost prejudiciate prin infractiune.

S-a apreciat ca unitatile sanitare spitalicesti au calitatea de parte civila in procesul penal, urmare a cheltuielilor de spitalizare ocazionate cu ingrijirea persoanelor vatamate. Au existat si opinii potrivit carora aceste unitati nu ar avea calitate procesuala in cauza. S-a mai apreciat ca unitatile spitalicesti trebuie sa aiba si personalitate juridica. In situatia in care unitatile spitalicesti nu au personalitate juridica locul acestora va fi luat de Directia Sanitara Judeteana.

Are calitate de parte civila si persoana juridica sau unitatea de la care s-au sustras anumite bunuri sau sume de bani.

Calitatea de parte civila o au si dobanditorii de buna credinta a unui lucru sustras sau distrus de inculpat atunci cand in cursul procesului penal bunul a fost ridicat de la inculpat si predat partii civile.

Asiguratorul se subroga in drepturile asiguratului si se poate constitui parte civila in procesul penal pt. sumele platite in cadrul raportului de asigurare de bunuri si asigurarilor pt. raspunderea civila atunci cand paguba a fost produsa prin fapte penale ale tertilor.

Momentul pana la care partea vatamata se poate constitui parte civila

Conform art. 15 alin.2 – constituirea de parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.

Art. 76 alin 2 fixeaza obligatia instantei de judecata cat si a organelor de cercetare penala de a pune in vedere partii vatamate ca poate participa in procesul penal fie ca parte vatamata, fie ca parte civila.

Constituirea de parte civila in cursul uirmaririi penale ramane valabila chiar daca partea vatamata nu s-a prezentat in fata instantei de judecata pt. a-si expune punctul de vedere.

Termenul de constituire de parte civila nu poate fi depasit dupa citirea actului de sesizare. Legea prevede o singura exceptie si anume acordul inculpatului.

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa actiunea civila se exercita din oficiu.

Modalitatile de constituire a partii civile:

Cum legea nu prevede un anume mod de constituire a partii civile rezulta ca aceasta se poate face printr-o cerere scrisa adresata organului de cercetare penala sau instantei de judecata, dar se mai poate face si oral.

Constituirea de parte civila poate fi facuta atat de persoana pagubita cat si de persoanele care au calitatea de reprezentanti legali: aparatorul, sotul sau sotia pt. copilul minor si procurorul.

Drepturile si indatoririle partii civile:

Potrivit art. 15 – partea vatamata are dreptul de a se constitui parte civila in contra invinuitului sau inculpatului cat si a persoanei responsabile civilmente. Conform art. 301 alin 2 – partea civila are dreptul de a formula cereri, de a ridica exceptii, de a pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile civile.

Conform art. 362 lit. d – partea civila poate formula apel sau recurs. Actiunea civila fiind disponibila, partea civiala poate renunta printr-o declaratie, expresa si irevocabila motivat, facuta personal sau prin mandatar, la despagubiri.

In cazul in care partea civila este un minor, parintii sai nu pot renunta la drepturile patriminiale ale minorului decat cu incuviintarea autoritatii tutelare.

S-a apreciat in literatura de specialitate ca renuntarea la exercitarea actiunii civile nu este posibila daca partea civila face parte din categoria entitatilor prevazute de art. 145 c. penal.

Potrivit art. 17 si 16 Constitutia Romaniei – textul art.17 asa cum a fost reprodus prin legea nr. 281/2004 prevede ca actiunea civila se exercita din oficiu atunci cand cel vatamat este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Potrivit art. 17 alin 2 organul de urmarire penala sau instanta de judecata va cere persoanei vatamate ca prin reprezentant legal sau prin persoanele care incuviinteaza actele sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei materiale si a daunelor morale precum si date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite.

Partea civila are indatorirea de a se constitui parte civila pana la citirea actului de sesizare iar instanta de judecata are obligatia de a desfasura anumite acte procesuale.

Partea responsabila civilmente:

Institutia prin care este angajata raspunderea civila a unei persoane pentru pagubele pricinuite prin fapta invinuitului sau inculpatului se numeste parte responsabila civilmente.

Institutia acestei calitati procesuale are menirea de a proteja persoana care a suferit un prejudiciu material impotriva insolvabilitatii autorului infractiunii realizandu-se astfel o raspundere complementara indirecta. Raspunderea civila a unei persoane pentru fapta alteia exita numai ca expresie a prevederilor legale si are la baza anumite reguli, relatii intre autorul prejudiciului si persoana chemata sa raspunda civil.

Literatura juridica si practica au demonstrat ca intra in aceasta categorie de persoane atat peroanele responsabile civilmente de tip clasic (art. 1000 c.civil) cat si persoanele chemate sa raspunda din punct de vedere civil pt. fapta altuia (legea 22/1969 – privind angajarea gestionarilor).

Decizia nr. 1 din 28 martie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si justitie prin care a fost admis recursul in interesul legii declarat de procurorul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in aplicarea dispozitiilor art. 57 si 54 alin 4 din legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania a stabilit ca sociatatea de reasigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila.

Sunt persoane responsabile civilmente:

  • parintii pt. faptele ilicite ale copiilor lor minori (art. 1000 alin 2 si 3 cod civil)
  • institutorii si mestesugarii pt. faptele ilicite ale elevilor si ucenicilor aflati sub supravegherea lor (art. 1000 alin 4 cod civil)
  • comitentii pt. faptele ilicite ale prepusilor lor in functiile incredintate (art. 1000 alin 3 cod civil)
  • persoanele care indeplinesc functii de conducere (art.28,29–din legea 22/1969 – privind angajarea gestionarilor)
  • persoanele pt. care s-a constatat ca au dobandit bunuri sustrase de la un gestionar (legea 22/ 1969)
  • persoanele care au constituit o garantie pt. gestionar (art.10 legea 22/1969)

Pentru persoanele enumerate in art. 1000 cod civil – culpa este prezumata iar pt. cele prevazute de legea 22/ 1969 culpa trebuie dovedita.

 

Raspunderea parintilor pt. faptele ilicite ale copiilor lor minori

Aceasta raspundere este angajata indifereant daca filiatia este din casatorie sau din afara ei ori daca adoptia a fost facuta cu efect deplin.

Tutorele nu are calitatea de parte responsabila civilmente si nu angajeaza raspunderea civila.

Parintii raspund pt. prejudiciile cauzate de copii lor minori din momentul in care acestia din urma prin comportamentul lor deviant au produs prejudicii patrimoniale in detrimentul altor persoane.

Raspunderea parintilor nu este angajata cand copii au capacitate de exercitiu deplina. Raspunderea se datoreaza si datorita unei lipse de educatie.

Conditii generale pentru angajarea raspunderii civile a parintilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori:

  • existenta prejudiciului
  • existenta faptei ilicite
  • existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat

Conditii speciale:

  • copilul sa locuiasca impreuna cu parintii sai
  • parintii sa nu fi rasturnat prezumtia de culpa
  • copilul sa nu se afle in supravegherea altei persoane.

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 132
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved