Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AdministratieDrept


Testamentul mistic

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Testamentul mistic

Testamentul mistic este testamentul semnat de testator strans si secretizat prin sigilarea lui, scris in intregime de testator sau de o alta persoana la cererea si dupa vointa testatorului, prezentat autoritatii publice competente pentru a lua declaratia autorului ca este al sau si a intocmi un proces verbal in acest sens.



Acest testament cuprinde dispozitii testamentare propriu-zise care pot ramane secrete necunoscute decat de testator dar si indeplinirea unor formalitati legate de prezentarea lui autoritatii publice competente spre atestarea faptului ca apartine testatorului. Din acest punct de vedere putem afirma ca testamenul mistic este un act hibrid reunind unele din caracterele testamentului olograf si ale celui autentic.

Aceasta forma testamentara este foarte rar folosita in practica, desi este utila prin faptul ca poate fi folosit de catre persoanele care se afla in imposibilitate fizica de a scrie, datorita bolii, a infirmitatii, si din acest motiv nu pot redacta un testament olograf. Conform art 864 alin 1 C. civ. in cazul testamentului mistic este permis ca testamenul sa fie scris de o alta persoana, chiar si dactilografiat, cerandu-se in toate cazurile sa se poata semna actul. Are la fel ca si celelate tipuri de testamente avantaje si dezavantaje, astfel testamentul mistic asigura secretul dispozitiilor testamentare, poate fi pastrat spre a fi ferit de distrugere sau dosire dar implica si unele formalitati si cheltuieli.

Articolul 865 C.civ. se refera la persoanele care nu pot testa in forma mistica astfel " acei care nu stiu sau nu pot citi sau scrie nu pot face testament in forma mistica". Prin urmare nu pot testa in aceasta forma sub sanctiunea nevalabilitatii testamentului, persoanele care nu pot citi testamentul, pentru a-i verifica direct continutul, fie intrucat nu stiu deloc sa citeasca , fie intrucat nu cunosc limba in care acesta a fost redactat, fie sunt lipsite de vedere . Prevederile art. 864 C.civ. se refera la cei care nu stiu sau nu pot sa scrie, in consecinta acest text se refera la persoanele care nu pot semna, fie datorita unor cauze fizice, fie unor cauze intelectuale. In situatia in care testamentul mistic este atacat pe motiv ca testatorul nu stia sa scrie sau sa citeasca, persoana care sustine acestea, trebuie sa faca dovada celor afirmate.

Testamentul mistic este supus unor formalitati, ce se realizeaza in doua faze, cea a redactarii si cea a prezentarii la notar in vederea suprascrierii. In prima faza cea a redactarii, testamentul trebuie sa fie in mod obligatoriu semnat de mana testatorului, indiferent ca este scris de el sau de o terta persoana sau este dactilografiat. Testamentul astfel intocmit nu este necesar sa fie datat, deoarece data sa va fi aceea a realizarii suprascrierii in fata notarului public . Semnatura testatorului este o conditie de validitate a testamentului mistic, fara de care acesta este nul absolut.

Hartia pe care s-au scris dispozitiile testamentare sau plicul in care a fost pus testamentul se strange si se sigileaza pentru a se evita sustragerea si inlocuirea frauduloasa a acestuia. Daca nu e inchis va fi nul absolut in afara de cazul in care desi plicul nu a fost pecetluit, a fost inchis in asa fel incat sa nu poata fi desfacut fara a se rupe si testamentul. Urmatoarea etapa este prezentarea la notar in vederea suprascrierii. Trebuie sa mentionam faptul ca odata cu trecerea competentei de autentificare a inscrisurilor din competenta judecatoriilor in competenta Notariatului de stat si apoi a notarilor publici, competenta de realizare a formalitatilor de suprascriere a testamentelor mistice a trecut de la judecatorii de la Notariatul de stat, iar apoi la notarii publici.

Testatorul va prezenta in fata notarului testamentul strans si sigilat si va declara ca testamentul cuprinde dispozitiile sale de ultima vointa, ca a fost scris de el sau de o alta persoana si ca a fost semnat de el. Daca declaratia este mincinoasa cum ar fi de pilda declararea de catre testator ca el a scris testamentul si acesta de fapt a fost scris de altul, testamentul mistic va fi nul. Declaratia sincera dar incompleta, cum ar fi aceea ca testamentul este scris de altul, desi cuprinde si unele adaosuri si intercalari de mana testatorului, nu aduce atingere valabilitatii testamentului. Referitor la declaratia pe care testatorul o face in fata notarului public, cum ca testamentul cuprinde dispozitiile sale de ultima vointa, in situatia in care testatorul nu poate vorbi, declaratia va fi facuta in scris la inceputul actului de suprascriere ce va fi intocmit de notar. Urmeaza intocmirea procesului-verbal de suprascriere care va contine mentiuni despre data si locul intocmirii acestuia, relatarea declaratiilor testatorului, starea testamentului sau a plicului in care acesta este introdus, semnatura notarului si a testatorului sau, in cazul in care acesta nu poate semna, mentiunea cauzei acestei imposibilitati. Art. 864 alin. 8 se refera la procedura intocmirii procesului-verbal care trebuie sa se desfasoare fara nici o intrerupere, pentru a se elimina posibilitatea inlocuirii testamentului. Nerespectarea formalitatilor prevazute de lege are ca si sanctiune nulitatea absoluta a testamentului. Testamentul poate fi pastrat de catre notar sau de catre testator in functie de vointa acestuia din urma.



La fel ca si testamentul olograf, testamentul mistic este supus formalitatilor prevazute de art. 892 C. civ. despre care am vorbit mai sus.

In ceea ce priveste forta probanta a testamentului mistic trebuie sa facem niste precizari. In primul rand testamenul propriu-zis, fiind un inscris sub semnatura privata, contestarea se poate face in conditiile dreptului comun, originea semnaturii trebuind sa fie dovedita prin verificarea de scripte. In schimb mentiunile cuprinse in procesul-verbal de suprascriere au forta probanta a inscrisurilor autentice, neputand fi combaturte decat prin procedura inscrierii in fals.

Sanctiunea nerespectarii formalitatilor cerute de lege in cazul testamentului mistic este nulitatea absoluta. Testamentul declarat nul ca testament mistic poate fi valabil ca testament olograf daca indeplineste conditiile de valabilitate a unui astfel de testament, fiind scris, semnat si datat de testator cu mana lui .



Dimitrie Alexandresco, " Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman", Op. cit p.111

Mihail Eleiescu, "Mostenire si devolutiunea ei in RSR"Op. cit p. 222

Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu Tratat de drept civil roman" Op.cit.p 527

Francisc Deak Tratat de drept succesoral"Op. cit. p 218





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1718
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved