Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AdministratieDrept


Trimiterea in judecata (art. 261-269 C. proc. pen.)

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NEGLIJENTA IN SERVICIU
DREPTUL DE SERVITUTE
Statul
Principiile raspunderii penale
PRINCIPIILE, ACTIUNILE SI INSTITUTIILE COMUNITARE
Notiunea de partid politic
STRUCTURA SI CONDITIILE PARTICIPATIEI PENALE
REGULILE DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
NOTIUNEA, CARACTERELE JURIDICE SI FELURILE CONTRACTULUI DE DEPOZIT
Uciderea din culpa. Art. 178 C.pen.

TERMENI importanti pentru acest document

solutii de netrimitere in judecata : trimiterea in judecata : : art 261 din c proc pen : trimiterea in judecata referat :

Trimiterea in judecata (art. 261-269 C. proc. pen.)

            1. Aspecte preliminare

            Trimiterea in judecata constituie momentul ultim al fazei de urmarire penala.

            Momentul trimiterii in judecata se concretizeaza imediat ce urmarirea este complet epuizata, iar organele de urmarire penala se dezinvestesc4. Odata inaintat dosarul la instanta, este investit acest organ si incepe faza judecatii.

            Referitor la limita finala a urmaririi penale, in literatura de specialitate5 s-a facut distinc­tia intre momentul prezumtiv al terminarii penale si momentul efectiv al terminarii urmaririi penale. Astfel, terminarea prezumtiva a urmaririi penale consta in aprecierea organului care a efectuat cercetarea penala ca aceasta este terminata si ca se poate pronunta asupra rezultatelor cercetarii,' in timp ce terminarea efectiva a urmaririi penale consta in aprecierea facuta de catre procuror, atunci cand acesta dispune asupra trimiterii in judecata.

            Singurul organ competent sa dispuna trimiterea in judecata este procurorul. Organul de cercetare penala nu intra niciodata in raporturi directe cu instanta de judecata, doar numai prin intermediul procurorului1.

            2. Verificarea lucrarilor urmaririi penale

            Atat in situatia in care urmarirea penala se desfasoara cu actiune penala pusa in miscare, cat si in cazul in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare, organul de cercetare penala, cand considera ca cercetarea este terminata, intocmeste un referat in care se consemneaza rezultatul cercetarii. Acest referat, impreuna cu dosarul cauzei, va fi inaintat la procuror.

            Procurorul are obligatia ca, in termen de 15 zile de la primirea dosarului de la organul de cercetare penala, sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pro­nunte asupra acestora [art. 261 alin. (1) C. proc. pen.].

            Termenul de 15 zile este un termen de recomandare2, iar daca nu este respectat, poate atrage aplicarea unor sanctiuni disciplinare pentru procuror.3 insa, potrivit art. 261 alin. (3) C. proc. pen., in cauzele in care sunt arestati, procurorul va proceda la rezolvarea lor de ur­genta si cu precadere. Cauzele cu arestati au intaietate fata de celelalte cauze. Urgenta si precaderea sunt determinate de criteriul pericolului social mai ridicat al infractiunilor a caror urmarire impune arestarea faptuitorului si de existenta unui material probator complex.

            In cadrul verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul va trebui sa constate da­ca urmarirea penala a fost efectuata de organul competent si in conformitate cu respec­tarea dispozitiilor legale privind aflarea adevarului. De asemenea, procurorul verifica daca urmarirea penala este completa si probele necesare in cauza au fost administrate le­gal4, in acelasi sens, procurorul verifica daca urmarirea penala a fost efectuata cu respec­tarea garantiilor dreptului la aparare5 (respectarea conditiilor privind prezentarea materia­lului de urmarire penala).

            Cand prezentarea materialului de urmarire penala nu a fost posibila datorita situatiilor prevazute in art. 254 alin. (1) C. proc. pen., procurorul procedeaza la prezentarea lui daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la parchet.

            3. Rezolvarea cauzelor de catre procuror (art. 262-269 C. proc. pen.)

            3.1. Aspecte preliminare

            In urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul da anumite solutii, in functie de constatarile la care ajunge. Astfel, sunt posibile urmatoarele situatii6:

            - daca procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale ce asigura aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si ca exista probele necesare si legal admi­nistrate, va dispune, in functie de caz, trimiterea in judecata, netrimiterea in judecata (prin clasare, scoatere de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale), sau suspendarea urmaririi penale.

            - in situatia in care procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fost respectate dispozitiile legale ce garanteaza aflarea adevarului, ori ca urmarirea penala nu a fost efectuata de catre un organ de cercetare competent, va dispune restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi, ori trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea.

            3.2. Trimiterea in judecata

            Potrivit art. 262 C. proc. pen., procurorul dispune trimiterea in judecata daca constata indeplinirea conditiilor, cumulativ:

            - respectarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului;

            - urmarirea este completa, probele fiind suficiente si legal administrate;

            - exista o fapta prevazuta de legea penala;

            - fapta a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;

            - invinuitul sau inculpatul raspunde penal.

            Procurorul poate proceda la trimiterea in judecata astfel:

            a) daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare, in cursul urmaririi penale, procu­rorul da rechizitoriul prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata; in aceasta situatie, rechizitoriul are o dubla functionalitate, fiind atat act de in­culpare, cat si act de sesizare a instantei de judecata;

            In cazul in care, la intocmirea rechizitoriului, procurorul considera ca este necesara arestarea inculpatului, inainteaza instantei, in termen de 24 de ore, rechizitoriul cu pro­punerea de arestare a inculpatului.

            b) daca actiunea penala a f ost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, procurorul da rechizitoriul prin care dispune trimiterea in judecata; in aceasta situatie, rechizitoriul are o singura functiune si anume, sesizarea instantei de judecata.

            Potrivit art. 264 alin. (1), rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata1.

            Etimologic, termenul de rechizitoriu provine din latina: requisitus inseamna cercetat, cerut, solicitat.

            Potrivit art. 263 C. proc. pen., rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala, trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor preva­zute in art. 203 C. proc. pen. (data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care il intocmeste, cauza la care se refera obiectul actului, temeiul legal, semnatura procu­rorului), si datele privitoare la persoana inculpatului (nume, prenume, porecla, data si lo­cul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date privind stabilirea situatiei sale profesionale); fapta sau faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata indicate prin aratarea denumirii infractiunii si incadrarea juridica; probele pe care se bazeaza invinui­rea, cu indicarea paginii din dosar; masura preventiva luata si durata acesteia; numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor procesuale si a locului unde urmeaza a fi citate; dispozitia de punere in miscare a actiunii penale (in cazul in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale); dispozi­tia de trimitere in judecata.

            In situatia in care urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul va mai cuprinde datele suplimentare, prevazute de art. 260 C. proc. pen.: mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul urmaririi penale, precum si locul unde se afla; masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul urmaririi penale; cheltuielile judiciare.

            In situatia in care urmarirea penala nu a fost efectuata de procuror, datele suplimentare se regasesc in cuprinsul referatului de terminare a urmaririi penale, intocmit de organul de cercetare penala1.

            Rechizitoriul dat de procurorul de la un parchet ierarhic inferior celui corespunzator instantei competente sa judece cauza in fond, este supus confirmarii procurorului de la parchetul corespunzator acestei instante [art. 264 alin. (2) C. proc. pen.].

            In situatia in care rechizitoriul este infirmat de catre procurorul competent, acesta dis­pune refacerea sau completarea urmaririi penale, inlocuirea rechizitoriului cu un alt rechizitoriu, sau o solutie de netrimitere in judecata .

            Potrivit art. 263 alin. (4) C. proc. pen., procurorul intocmeste un singur rechizitoriu, chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite (chiar daca pentru unele fapte si persoane se dispune trimiterea in judecata, iar pentru altele se dispune vreuna dintre solu­tiile de netrimitere in judecata).

            Procurorul competent sa sesizeze instanta de judecata este cel care a dat sau, dupa caz, a confirmat rechizitoriul [art. 264 alin. (3) C. proc. pen.].

            Dupa darea sau confirmarea rechizitoriului, in termen de 24 de ore, procurorul inain­teaza instantei competente dosarul, impreuna cu numarul necesar de copii de pe rechi­zitoriu, pentru a fi comunicat inculpatilor aflati in stare de detinere .

            Comunicarea copiei rechizitoriului nu este necesara cand inculpatii sunt in stare de libertate, intrucat acestia au posibilitatea sa consulte intregul dosar, deci si rechizitoriul, la arhiva instantei1.

            3.3. Netrimiterea in judecata

            Cand procurorul constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru trimiterea in judecata, va dispune netrimiterea in judecata prin scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale sau clasarea cauzei.

            Procurorul dispune una dintre aceste solutii numai prin ordonanta.

            In cazul in care procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala pe temeiul lipsei de pericol social al faptei, aplica in mod obligatoriu una din sanctiunile cu caracter admi­nistrativ prevazute la art. 91 C. pen. (respectiv, mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda de la 100.000 lei la 10.000.000 lei).

            3.4. Suspendarea urmaririi penale

            Potrivit art. 262 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., daca procurorul constata ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal, va dispune, prin ordonanta, suspendarea urmaririi penale.

            3.5. Restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

            Cand procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fost res­pectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, poate dispune:

            a) restituirea sau trimiterea cauzei la alt organ de urmarire penala in vederea comple­tarii urmaririi penale, in situatia in care organul care a efectuat urmarirea a respectat dis­pozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, dar nu a lamurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cauzei;

            b) restituirea sau trimiterea cauzei la alt organ de urmarire penala in vederea refacerii urmaririi penale, in situatia in care urmarirea penala a fost efectuata prin incalcarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului in procesul penal [art. 265 alin. (1) C. proc. pen.].

            In situatia in care completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpati, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune, prin ordonanta, restituirea sau trimiterea intregii cauze.

            Ordonanta de restituire sau trimitere trebuie sa cuprinda, potrivit art. 266 si 267 C. proc. pen., pe langa mentiunile aratate in art. 203 C. proc. pen. (data si locul intocmirii, numele si prenumele si calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul ac­tului, temeiul legal al acesteia, semnatura procurorului) si indicarea actelor de cercetare pe­nala ce trebuie efectuate in vederea completarii ori refacute; indicarea faptelor sau impreju­rarilor ce urmeaza a fi constatate; indicarea mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite; dispozitia asupra mentinerii sau revocarii masurilor preventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale, sau, daca se impune, luarea unor asemenea masuri2.

            3.6. Trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala

            Potrivit art. 268 alin. (1) C. proc. pen., cand procurorul constata ca pentru vreuna din infractiunile sau infractorii aratati in art. 207, 208 si 209 alin. (3) si (4) C. proc. pen., urmarirea penala s-a facut de un alt organ decat cel prevazut in textele mentionate, dispu­ne prin ordonanta ca urmarirea sa fie facuta de organul competent.

            Restituirea cauzei la organul competent se va dispune in urmatoarele cazuri:

            - cercetarea penala a fost efectuata de catre organul de cercetare penala al politiei in loc de organul de cercetare penala prevazut la art. 208 lit. a), b) si c) C. proc. pen.; in aceasta situatie procurorul civil, primind dosarul de la organul de cercetare penala al politiei, va dispune trimiterea cauzei procurorului militar, pentru ca acesta sa asigure efectuarea cercetarii de catre organul de cercetare competent1',

            - cercetarea penala a fost efectuata de catre organele de cercetare penala prevazute la art. 208 lit. a), b) si c) C. proc. pen., in loc de organul de cercetare penala al politiei;

            - cercetarea penala a fost efectuata de organele de cercetare penala, in loc de procuror, in cazurile prevazute la art. 209 alin. (3) C. proc. pen.

            Potrivit art. 268 alin. (2) C. proc. pen., in cazul in care procurorul trimite cauza orga­nului competent sa efectueze urmarirea penala, raman valabile masurile asiguratorii luate, actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror, precum si actele procesuale care nu pot fi refacute.

            Organul de cercetare penala sesizat prin trimiterea cauzei de catre procuror, are urma­toarele obligatii:

            - procedeaza la ascultarea invinuitului sau inculpatului;

            - dispune in ce masura trebuie refacute celelalte acte procesuale;

            - dispune ce anume acte mai trebuie efectuate in vederea completarii cercetarii penale.

Sectiunea a Vl-a. Reluarea urmaririi penale (art. 270-274 C. proc. pen.)

            1. Consideratii preliminare

            Solutiile care se dau la epuizarea fazei de urmarire penala nu au autoritate de lucru ju­decat, deoarece poate exista posibilitatea ca urmarirea penala sa fie reluata cu privire la aceleasi persoane si aceleasi fapte.

            Daca s-a dat solutia de trimitere in judecata, exista posibilitatea ca instanta de judecata sa dispuna restituirea cauzei procurorului pentru completarea ori refacerea urmaririi pe­nale, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal.

            De asemenea, in cazul solutiilor de netrimitere in judecata (scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea procesului penal), se poate constata ca temeiul legal care a deter­minat luarea masurii nu a existat sau a disparut.

            De asemenea, in cazul dispunerii suspendarii urmaririi penale se poate constata ca im­prejurarile care au determinat intreruperea temporara a urmaririi penale au disparut.

            In toate aceste situatii, se va relua urmarirea penala, despre care literatura de specia­litate subliniaza ca este o institutie procesuala complementara, cu caracter exceptional, care are ca scop aducerea procesului penal pe linia de desfasurare normala1.

            Astfel, reluarea urmaririi penale se poate dispune cand desfasurarea procesului penal a fost intrerupta, fie inainte de a ajunge cauza in fata instantei de judecata, fie ulterior aces­tui moment.

            Potrivit art. 270 alin. (1) C. proc. pen., reluarea urmaririi penale este posibila cand:

            a) a incetat cauza de suspendare si se dispune de catre procuror;

            b) s-a restituit cauza de catre instanta de judecata in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal; dispunandu-se de catre instanta de judecata;

            c) s-a redeschis urmarirea penala.

            In situatiile de la lit. a) si c) reluarea urmaririi penale se dispune de catre procuror.

            Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit vreunul din cazurile prevazute in art. 10 C. proc. pen. Exista si o exceptie in situatia ma­nifestarii de vointa a invinuitului sau inculpatului care solicita reluarea urmaririi penale, in conditiile prevazute de art. 13 alin. (2) C. proc. pen., situatie in care este incident unul dintre cazurile prevazute in art. 10 C. proc. pen., se va proceda la reluare2.

            2. Cazurile de reluare a urmaririi penale

            2.1. Reluarea urmaririi penale dupa suspendare

            In cazul in care se constata, printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpa­tul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la procesul penal, procurorul dispune suspendarea urmaririi penale.

            Dupa aceasta, organul de cercetare are obligatia, printre altele, de a se interesa perio­dic daca mai este de actualitate cauza care a determinat suspendarea.

            Daca organul de cercetare penala constata ca aceasta cauza nu mai exista, are obligatia de a inainta dosarul procurorului pentru a dispune reluarea urmaririi penale, potrivit art. 271 C. proc. pen. La dosar va exista si referatul cu propunerea de reluare a urmaririi penale, insotit de actul de constatare a insanatosirii invinuitului sau inculpatului.

            Referitor la actul medical prin care se constata incetarea cauzei care a determinat sus­pendarea, in acest caz legea nu mai prevede expres obligativitatea expertizei medico-legale, ca in cazul suspendarii. Despre acest aspect, literatura de specialitate3 apreciaza ca insanatosirea invinuitului sau inculpatului se poate constata nu numai printr-o experti2a medicala, ci si printr-un certificat medical eliberat de unitatea sanitara unde a fost internat invinuitul sau inculpatul.

            Procurorul, primind dosarul cauzei, poate constata, din actele medicale, urmatoarele aspecte:

            a) incetarea cauzei de suspendare, caz in care va dispune prin ordonanta:

            - reluarea urmaririi penale;

            - restituirea dosarului la organul de cercetare penala, in vederea continuarii urmaririi penale, temporar intrerupte.

            b) mentinerea cauzei de suspendare, caz in care va dispune, prin rezolutie, restituirea cauzei la organul de cercetare penala, care va continua sa efectueze actele a caror inde­plinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului.

            2.2. Reluarea in caz de restituire a cauzei de catre instanta de judecata

            Instanta de judecata poate dispune restituirea cauzei si reluarea urmaririi de catre or­ganul de urmarire penala in situatii cand se impune un asemenea procedeu pentru buna rezolvare a cauzei.

            Potrivit art. 272 C. proc. pen., instanta de judecata dispune restituirea cauzei procuro­rului in vederea refacerii sau completarii urmaririi penale, ori ca urmare a extinderii actiu­nii penale sau a procesului penal.

            Restituirea cauzei de catre instanta de judecata se dispune in urmatoarele cazuri:

            - in vederea refacerii urmaririi penale, cand se constata inainte de terminarea cerce­tarii judecatoresti ca urmarirea penala, pentru vreuna din infractiunile aratate in art. 207, 208, 209 alin. (3) si (4) C. proc. pen., s-a efectuat de un alt organ decat cel competent [art. 332 alin. (1) C. proc. pen.];

            - in vederea completarii urmaririi penale, atunci cand, din administrarea probelor sau din dezbateri, rezulta ca nu au fost lamurite toate aspectele necesare pentru o justa solu­tionare a cauzei si ca in fata instantei asemenea completare nu ar putea fi efectuata decat cu mare intarziere [art. 333 alin. (1) C. proc. pen.];

            - in vederea extinderii actiunii penale pentru alte acte materiale, cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la alte acte materiale, care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata [art. 335 alin. (1) C. proc. pen.];

            - in vederea extinderii procesului penal pentru alte fapte, la cererea procurorului sau din oficiu, cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata (art. 336 C. proc. pen.);

            - in vederea extinderii procesului penal cu privire la alte persoane, cand, in cursul ju­decatii, numai la cererea procurorului se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu privire la savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului [art. 337 alin. (1) C. proc. pen.].

            Daca instanta de judecata a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii sau com­pletarii penale, ori in caz de extindere a actiunii penale sau a procesului penal, reluarea urmaririi penale se face in baza hotararii prin care instanta a dispus restituirea, hota­rare care constituie actul de sesizare a procurorului in vederea reluarii urmaririi. Pre­vederile din aceasta hotarare trebuie indeplinite de catre organele de urmarire penala.

            Potrivit art. 49 alin. (4) C. proc. pen., persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la completarea sau refacerea acesteia, cand acestea sunt dis­puse de instanta.

            2.3. Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale

            Daca in cursul urmaririi penale, se constata incidenta vreunuia dintre cazurile prevazu­te la art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. i), procurorul va dispune fie scoa­terea de sub urmarire penala, fie incetarea urmaririi penale.

            Daca insa ulterior dispunerii acestor solutii (care pot fi de netrimitere in judecata sau de neurmarire penala), se constata ca nu a existat, in fapt, cazul care a determinat luarea uneia dintre aceste masuri sau a disparut imprejurarea pe care se intemeia incetarea sau scoaterea de sub urmarire, se va dispune reluarea urmaririi penale prin redeschiderea acesteia.

            Redeschiderea urmaririi penale are loc si cand instanta de judecata a admis plangerea impotriva ordonantei sau, dupa caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori de clasare si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale; in cazul in care instanta a admis plangerea impo­triva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, aceasta poate reveni asupra neinceperii urmaririi si dispune inceperea urmaririi in conditiile prevazute de lege [art. 273 alin. (l1) C. proc. pen.];

            - in cazurile de redeschidere a urmaririi penale, daca se considera pe baza datelor din dosar ca se justifica luarea unei masuri preventive, procurorul procedeaza potrivit art. 233 sau 236 care se aplica in mod corespunzator (adica, dupa ascultarea invinuitului sau in­culpatului in prezenta aparatorului, inainteaza dosarul judecatorului impreuna cu propu­nerea de luare a masurii arestarii preventive); in ordonanta prin care s-a dispus reluarea urmaririi penale, se face mentiune si cu privire la luarea acestor masuri [art. 273 alin. (l2) C. proc. pen.].

            In mod asemanator reluarii dupa suspendare, organul de cercetare penala va inainta dosa­rul procurorului impreuna cu un referat cuprinzand propunerea de reluare a urmaririi penale.

            Procurorul, primind dosarul cauzei, poate constata urmatoarele aspecte:

            a) inexistenta cazului sau disparitia imprejurarii pe care se intemeia solutia de ne­trimitere sau neurmarire, situatie in care va dispune, prin ordonanta, reluarea urmaririi penale prin redeschiderea ei si va restitui dosarul la organul de cercetare penala;

            b) existenta cazului sau imprejurarii pe care se intemeiaza solutia de netrimitere sau neurmarire, situatie in care va dispune prin rezolutie, mentinerea solutiei pronuntate anterior.

            Daca in cursul urmaririi penale s-a dispus masura clasarii cauzei si ulterior se constata ca nu a existat cazul ori a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, nu se va deschide urmarirea penala, ci se va continua in vederea descoperirii faptuitorului.

           

            3. Durata arestarii inculpatului dupa reluare

            Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. pen., in cazurile de reluare a urmaririi penale preva­zute in art. 270 alin. (1) lit. a) si c) si in art. 273 (adica in caz de reluare a urmaririi dupa incetarea cauzei de suspendare si in caz de redeschidere a urmaririi penale), termenul privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data luarii acestei masuri, dispozitiile art. 150 (ascultarea inculpatului de catre procuror si de catre judecator) aplicandu-se in mod corespunzator.

            In cazul restituirii cauzei de catre instanta de judecata, potrivit art. 272, daca incul­patul este arestat si instanta mentine arestarea preventiva, termenul de 30 de zile curge de la data pronuntarii hotararii. Instanta trimite dosarul procurorului in termen de 10 zile. Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita potrivit art. 155 si 159.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 237
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved