Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

FUNCTIA DE DECIZIE IN MANAGEMENT - Procesul decizional

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA

MASTER: Ingineria si Managementul Integrat al Mediului in Activitati Industriale



FUNCTIA DE DECIZIE IN MANAGEMENT

Procesul decizional

INTRODUCERE IN MANAGEMENT

Pentru a intelege functia de decizie manageriala trebuie mai intai sa intelegem ce inseamna management. Provine din limba Latina, din cuvantul "manus" adica mana si inseamna "a manevra" sau "a pilota". Deci persoana care realizeaza aceasta "pilotare" sau "manevrare" se numeste manager.

Pe parcursul istoriei, acest concept a evoluat sistematic, ajungand la un management bazat pe inteligenta artificiala, devenind o adevarata stiinta si un obiect de studio.

Obiectul studiului managementului este cel de a studia metodele, procedeele, metodologiile si tehnicile de planificare, organizare, coordonare, conducere a unui sistem in vederea atingerii unui scop folosind un consum cat mai redus de resurse personale, financiare, materiale si informationale.

Inca de la inceputul existentei sale, omul. Participand la diverse activitati a ajuns sa aiba nevoie de un conducator de grup. Participarea in grup il determina pe om sa fie conducator de grup ori sa fie condus. Daca era condus, omul trebuia sa primeasca si sa execute actiunile cerute. Ca si conducator, el avea o sarcina ceva mai complicata trebuia sa se gandeasca la ce actiuni avea sa le dea spre executare subalternilor dar sa si duca la indeplinirea dorintelor si interesele comunitatii din care face parte si pe care o conducea.

La inceput nu era nevoie decat de un conducator dar, cu timpul, pe masura dezvoltarii sistemului de nevoi ale comunitatii, ale complicarii prin diversificare a situatiilor din mediul de viata, s-a ajuns la nevoia a mai multor conducatori pentru un grup iar, conducatorii au ajuns sa aiva o ierarhie proprie.

Treptat, omul incepe sa receptioneze informatii din mediul in care isi desfasoara activitatea. Folosindu-si propriile instincte sau folosindu-si rationamentul ia decizii, declanseaza actiuni astfel intervenind asupra mediului care a generat informatiile, modificari care determina emiterea de noi informatii dupa care ciclul se reia. Acest procedeu este reprezentat prin figura de mai jos:


DECIZIE INFORMATIE

ACTIUNE


Notiunea de management

In sens larg notiunea de management este cea cunoscuta de toata lumea, adica activitatea de a conduce o intreprindere. In dictionarul explicativ al limbii romane acest termen reprezinta stiinta organizarii si conducerii intreprinderii; ansamblul activitatilor de organizare si de conducere.

Pentru a patrunde in complexitatea notiunii, trebuie sa spunem ca managementul cunoaste doua sensuri generale: cea de management ca activitate propriu-zisa de conducere si administrare si cea de management ca stiinta.

Una din definitiile managementului spune ca acesta este un set de activitati ce includ planificarea, luarea deciziei, organizarea, conducerea si controlul, toate fiind orientate spre folosirea

resurselor umane, financiare, materiale si informationale ale organizatiei intr-o maniera efectiva si eficienta, in scopul atingerii unui obiectiv.

Deci, pentru a-si atinge obiectivul, managerul presteaza o complexa munca, ce include combinarea si coordonarea a patru tipuri de resurse, si anume:

  1. resursa umana: ce include efectivul de oameni, talentul, priceperea si munca;
  2. resursa financiara: ce include capitalul financiar necesar pentru operatiile curente si cele pe termen lung si chiar profitul;
  3. resursa materiala: c include o vasta gama de materiale utile pentru desfasurarea activitatii unei organizatii(de la imobile si pana la birotica si papetarie);
  4. resursa informationala: ce include ansamblul datelor (cu caracter de noutate si utilitate) necesare luarii deciziilor.

Ilustrarea conceptului de management prin utilizarea resurselor este reprezentata prin urmatoarea schita:

OBIECTIV

 

ACTIVITATI

 

RESURSE

   

UMANE FINANCIARE MATERIALE INFORMATIONALE RESURSE

Privit din sensul propriu-zis de activitate de conducere si administrare, managerul se poate aborda ca:

  • functie
  • profesie
  • proces

unde:

a)      ca functie, managerul defineste acel grup de persoane care are raspunderea conducerii, directionarii si orientarii mersului unei organizatii

b)      ca profesie, managerul defineste un anumit tip de ocupatie, un domeniu de activitate bine definit cu sarcini in planificarea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul la diferite niveluri de conducere, necesitand cunostinte practice si teoretice

c)      ca proces, managementul presupune exercitarea functiilor sale in vederea desfasurarii activitatii

Aceste functii fundamentale in management sunt: planificarea, organizarea, comanda, conducerea si controlul.

Pentru o buna functionalitate a sistemului organizatoric spre atingerea obiectivului optim, managementul lucreaza pe mai multe niveluri si arii. Astfel, pentru a putea pastra ciclul informatie-decizie-actiune, se lucreaza pe trei nivele:

nivelul strategic (de top)



nivelul tactic (functional)

nivelul operativ

Managerii de la diferite niveluri organizatorice si de conducere pot lucra pe diverse domenii sau arii de management ale organizatiei din care fac parte iar acestea sunt: marketing, financiar-contabilitate, operativ(productie), resurse umane, cercetare, dezvoltare, administrativ si altele.

FUNCTIA DE DECIZIE IN MANAGEMENT

Una din cele mai importante activitati in management este adoptarea deciziei care constituie esenta managementului si afecteaza in mod direct existenta organizatiei. Importanta acesteia se poate distinge din definitia ei, si anume: se poate spune ca decizia constituie ansamblul proceselor prin care se schimba natura si continutul resurselor sistemului contribuind la modificarea sistemului obiectiv de nevoi si urmareste realizarea optimului economico-social al acestuia.

Caracteristicile deciziei si rolul deciziilor manageriale

decizia presupune implicarea profunda si eficienta a personalului in realizarea sarcinilor ce le revin

decizia presupune interventia conducatorului in motivatia personalului

decizia stabileste obiectivele derivate din plan, realizarea lor si adopta propunerea corespunzatoare si actiunile de corectie

decizia determina locul fiecarei parti din organizatie si a fiecarui salariat

Bazandu-se pe ciclul informatie-decizie-actiune se poate dezvolta microstructura procesului decizional prezentat in randurile urmatoare:


Procesul decizional se bazeaza pe anumiti factori esentiali, in functie de timp, politici, rationamente, natura situatiei, riscul si stilul de conducere.

v           Timp - deciziile trebuiesc luate si puse in practica in momentul in care posibilitatea obtinerii succesului este maxima

v           Politici - fiecare organizatie are propria politica dupa care se ghideaza, in functie de piata, serviciile, profilul, capitalul ori forta de munca; aceasta politica este dusa spre perfectiune in vederea obtinerii obiectivului maxim si rapid

v           Rationamente - acest factor ajuta la excluderea pe cat posibil a subiectivismului in luarea deciziilor si pentru o corecta fundamentare si desfasurare

v           Natura situatiei - situatiile difera si prin urmare deciziile difera; in cazul unei situatii de criza accentul se pune pe fermitatea hotararilor pe cand daca situatia este normala accentul cade pe judecata.

v           Risc - orice decizie are riscul ei si prin urmare actul decizional creste considerabil in conditiile desfasurarii sau in conditiile de risc si incertitudine

v           Stilul de conducere - stilul de conducere influenteaza luarea si punerea in practica a deciziei. Stilurile de conducere au fost impartite de catre specialisti in patru categorii:

Stilul autocratic = managerul ia decizii fara consultarea subalternilor ori colaboratorilor si fara a tine seama de propunerile acestora

Stilul persuasiv = este cazul in care decidentul ia decizii fara consultarea subalternilor ori a colaboratorilor dar incearca sa le implementeze decizia si sa obtina aprobarea lor

Stilul consultativ = managerul se angajeaza in discutii cu subordonatii si colaboratorii sai pentru luarea deciziei

Stilul democratic = se adopta decizia luata in urma intelegerii reciproce sau consens cu colaboratorii ori subalternii managerului

Clasificarea deciziilor

Tipurile decizionale sunt clasificate in patru categorii, astfel:

deciziile strategice

deciziile operative

deciziile administrative

deciziile de tip programabil si neprogramabil

Deciziile strategice sunt cele de baza, complexe, pe termen lung, reflectand obiectivele majore ale organizatiei. Cele operative se iau pe termen scurt, se repeta, deci sunt de rutina. Deciziile administrative se concentreaza pe stabilirea liniilor autoritare si de comunicare. Cele programabile se iau cu ajutorul calculatorului iar cele neprogramabile sunt luate de catre om.

Etapele de decizie

Pentru luarea deciziilor, omul parcurge anumite etape ce sunt hotaratoare in toate cazurile. Acestea, aflate intr-un proces dinamic continuu, sunt prezentate in schema de mai jos:

A)   Cea mai importanta dintre toate este definirea problemei. De aceasta etapa depinde restul caci daca se defineste corect problema, solutionarea va fi la randul ei optima

B)    O alta etapa strans legata de prima este cea de identificare a factorilor critici, ce rezulta din intrebarile puse in definitivarea problemei



C)   Urmatoarea etapa este elaborarea alternativelor posibile

D)   Apoi, se analizeaza fiecare alternativa, cautand avantajele si dezavantajele

E)      Se alege cea mai buna alternativa. Aici intervine experienta si priceperea managerului, testarea solutiei, realizarea modelelor matematice si simularea problemei

F)    O alta etapa este formularea deciziei luate si transmiterea ei subordonatilor

G)   Si ultima etapa ofera informatii despre reactia sistemului, adica stabilirea sistemului de control si evaluare

In procesele decizionale , un loc deosebit de important il are atitudinea fata de risc a managerului.

Tipurile de curbe tipice fata de risc ale decidentului sunt prezentate mai jos:

Asadar, in functie de resursele angajate, managerul cu aversiune la risc are nevoie de probabilitatile de siguranta cat mai mari. La un moment dat acesta nu mai ia decizii decat in conditii de siguranta 100%.

Concluzie:

Intr-o organizatie este important ca orice persoana care ocupa o functie de conducere trebuie sa posede un ansamblu de calitati, aptitudini si cunostinte pe baza carora sa poata lua decizii. Dintre aceste calitati amintim: fler, stapanirea de sine, intuitie, sociabilitate, comunicativitate, onestitate, abilitate in conducerea oamenilor, capacitatea de a se face inteles. De stilul conducerii managerului depinde succesul organizatiei in care isi desfasoara activitatea.

PROCESUL DECIZIONAL

Decizia este un instrument particular de exercitare a managementului.

Pentru notiunea de decizie se pot sistematiza mai multe definitii, dupa cum urmeaza:

Este alegerea unei directii de actiuni (H. Simion, 1960);

Elborarea unui numar de strategii alternative si alegerea uneia dintre ele (A. Radulescu, 1983);

O afirmatie care denota angajamentul pe o directie de actiune (Power, 2000);

Rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune (F.G. Filip, 2002);

Cunostinte care indica o angajare intr-o anumita directie de actiune (Whinston, 1996);

Alegerea unui plan de actiune (Bonczek, 1984);

Forma specifica de angajare a resurselor intr-o actiune (Minzberg, 1996);

Alegerea unei strategii de actiune (Fishburn, 1964);

O alegere conducand la un anume obiectiv (Churchman, 1968);

Hotararea luata ca urmare a examinarii unei probleme, situatii etc.; solutia adoptata (dintre mai multe posibilitati) (DEX, 1998).

Dupa H. Simon (1960), un proces decizional cuprinde:

colectarea informatiilor pentru formalizarea problemei decizionale;

clasificarea problemei decizionale;

constientizarea problemei decizionale;

identificarea alternativelor (proiectarea acestora);

alegerea principiului evaluarii;

alegerea deciziei;

implementarea deciziei.

In procesul decisional, situatiile decizionale se manifesta in:

conditii de certitudine (probabilitatea de a realiza obiectivul este maxima);

conditii de incertitudine (probabilitatea de a realize obiectivul este apreciabila, spre medie);

conditii de risc (probabilitatea de a realize obiectivul este redusa).

Dupa orizontul activitatilor firmei, deciziile pot fi:

strategice (pentru perioada mai mare de un an);

tactice (vizeaza o activitate sau o subactivitate, pentru perioade mai reduse decat intervalul de un an);

curente (sunt cele mai frecvente si vizeza realizarea de obiective individuale, specifice, constand in sarcini si atributii; perioadele de referinta sunt mai scurte, respectiv cateva saptamani).

In raport cu palierul la care este situat manegementul, deciziile sunt:

la nivel superior (top management);

la nivel mediu (sefi de echipa, sectii, ateliere s.a.);

la nivel inferior (sefi de echipa, de birouri, laboratoare s.a.).

Dupa frecventa lor, deciziile pot fi:

periodice (la anumite intervale definite);

aleatorii (la intervale neregulate);



unice (au character de exceptie).

Posibilitatea anticiparii clasifica deciziile in:

anticipate;

imprevizibile.

In raport cu competenta decizionala, exista:

decizii integrale;

decizii avizate.

Sfera de cuprindere evidentiaza existenta deciziilor:

individuale;

colective.

Un proces de decizie se caracterizeaza, in principal, prin urmatoarele elemente:

criteriile de decizie;

obiectivul;

decidentul;

multimea alternativelor;

multimea starilor posibile;

multimea consecintelor;

utilitatea asteptata de decident in baza realizarii unei anumite consecinte.

Asadar, decizia reprezinta elemental esential al activitatii manageriale, fiind cel mai important instrument specific de exprimare al acesteia.

Ea este expresia cea mai activa, cea mai dinamica a managementului, prin care acesta isi exercita functiile.

Decizia este un act specific speciei umane. Decizia manageriala reprezinta hotararea care are urmari nemijlocite asupra actiunilor a cel putin unei personae.

Orice decizie de conducere presupune existenta subiectului conducator (cel care ia decizia) si a obiectului condus, intre acestea intercalandu-se metodele, tehnicile, principiile, instrumentele specifice conducerii.

Decizia reprezinta, in final un act cu caracter obligatoriu, normative, prin care organismele si cadrele investite cu autoritate si responsabilitate decizionala stabilesc directia unei actiuni si modul ei de realizare cu asigurarea resurselor corespunzatoare. Procesul decizional ca act social-economic prin care se dirijeaza evolutia fenomenelor social-economice impune necesitatea unei corelari armonioase intre sarcinile, competentele si responsabilitatile celor chemati sa-l infaptuiasca.

Factorii determinanti in luarea deciziei

Factorii determinanti in luarea deciziei se pot imparti in doua mari categorii:

factori interni;

factori externi.

A.     Factori interni (tehnici, economici, sociali):

Factorul decident reprezentat de calitatile, cunostintele si capacitatile individuale ale persoanelor sau ale grupului antrenate in luarea deciziei;

Motivarea ca actiune de depistare si de satisfacere a factorilor de stimul pentru participarea la procesul conducerii si la actiunea de materializare a lui in practica;

Responsabilitatea ca atitudine fata de continutul si consecintele deciziei;

Volumul informatilor aflate la dispozitia factorilor decidenti care se refera atat la fenomene cunoscute, cat si la unele necunoscute, dar a caror probabilitate si sens aparitie se pot predetermina;

Mediul intern reprezentat de nivelul si complexitatea elementelor de dotare materiala a unitatilor, influenta continua exercitata de revolutia tehnico-stiintifica, nivelul de pregatire al personalului, stadiul la care au ajuns mijloacele de informare, climatul de munca.

B.     Factori externi (tehnici, economici, sociali)

Sensul si ritmul de dezvoltare a ramurii sau domeniului de activitate;

Informatiile referitoare la valorificarea cercetarilor tehnice, economice si sociale;

Restrictiile cu caracter functional, de structura, dimensiune si cele cu caracter normativ-legislativ;

Cadrul de relatii reprezentat de ansamblul controlat al relatiilor cu alte organisme.

Decizia colectiva

Mecanismul cel mai semnificativ al relatiei conducator-grup il reprezinta luarea in colectiv a deciziilor.

Sunt din ce in ce mai prezente manifestari ca: dorinta de participare in comun la construirea perspectivei unitatii in care lucreaza, certitudinea ca fiecare este folosit in folosul succesului colectiv, siguranta ca in rezultatele obtinute se evidentiaza corect si stimulativ contributia fiecaruia.

Luarea in colectiv a deciziilor antreneaza si afecteaza de cele mai multe ori actiunile si interesele unei anumite colectivitati.

In afara acestor elemente si factori, deciziile mai sunt influentate si de nivelul mai inalt de pregatire si experienta a conducatorului, care are in acest fel, acces la un numar insemnat de surse de informare, ceea ce mareste numarul factorilor care trebuie luati in considerare, ingreunand procesul individual de luare a deciziilor.

In conditiile unei decizii bazate pe o contributie exclusiva, sau in cea mai mare parte individuala, este greu de imaginat motivarea ei fata de participanti, in vederea executarii.

Lipsa unei colaborari permanente, a unei consultari pe tot parcursul elaborarii unei decizii, va determina un sentiment de frustrare la colaboratori si va face greu de realizat decizia respective.

Problema luarii deciziilor, analizata teoretic, ca si experianta practica a multor intreprinderi au demonstrat ca deciziile importante cele mai corespunzatoare sunt luate in conditiile participarii colective si deliberative, la pregatirea lor.

Luarea deciziilor prin cooperare creaza conditii de dezvoltare a spiritului de echipa, de crestere a cunostintei si responsabilitatii lucratorilor.

Dupa adoptarea deciziei, urmeaza in mod necesar o etapa de control a tuturor elementelor ce au stat la fundamentarea deciziei; aceasta reprezinta o analiza care supune unei examinari de ansamblu factorii, imprejurarile si ratiunile care au condus la decizia luata. Analiza si incheie cu stabilirea de detaliu a planului de aplicare, identificarea, cu multa atentie a tuturor dificultatilor posibile precum si a cailor de rezolvare. Aceasta analiza finala este deosebit de importanta si nu se recomanda a fi neglijata. Daca consecintele deciziei nu sunt in concordanta cu cele asteptate sau daca dificultatile de aplicare sunt importante, se impune o reconsiderare totala; aceasta poate conduce la reluarea ciclului de la inceput, respectiv initierea unui nou proces de analiza a deciziei.

Concluzie:

Decizia sau procesul decizional este un act caracteristic speciei umane, reprezentand elementul cel mai important, elementul esential al activitatii manageriale fara de care intreprinderile si celelalte societati comerciale nu s-ar putea integra in circuitul economic, si practic ele nu ar exista. De asemenea, decizia, pentru a putea fi profitabila trebuie sa fie colectiva, bine gandita, analizata si reanalizata inainte de a fi pusa in practica, deoarece de ea va depinde viitorul intregii firme.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4721
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved