Gradul de utilizare a capacitatii de productie

Gradul de utilizare a capacitatii de productie

Gradul de utilizare a capacitatii de productie defineste masura in care volumul productiei prevazuta pentru perioada de plan poate fi realizata cu capacitatea de productie pusa in functiune in aceasta perioada. Se exprima prin coeficientul de utilizare a capacitatii de productie - K_cp, sau rezerva potentiala de capacitate - R_cp:

K_cp = (3.18)

sau

R_cp = C_pg - Q_p (3.19)

unde: Q_p este productia prevazuta a se realiza;

C_pg - capacitatea de productie pusa in functiune in perioada de plan.

C_pg = C_pe + DC_pa + DC_pm - DC_ps (3.20)

unde: C_pe este capacitatea calculata la inceputul perioadei de plan;

DC_pa - capacitatea pusa in functiune prin achizitionarea de noi active fixe productive;

DC_pm - capacitatea suplimentara determinata de modernizarea utilajelor sau perfectionarea tehnologiilor de fabricatie;

DC_ps - capacitatea prevazuta a fi scoasa din functiune ca urmare a uzurii fizice si morale a utilajelor.

Gradul de utilizare a capacitatii de productie se determina atat la nivel de intreprindere cat si la nivel de sectie si utilaj de productie.

In mod practic, pentru sectiile de productie constituite din grupe de utilaje cu specializare tehnologica, se intocmeste un plan de incarcare al utilajului conform urmatorului algoritm:

determinarea necesarului de masini-ore pentru fiecare grupa de utilaje (rel.3.21) ;

N_{I m-o} = n_tij ∙ Q_j (3.21)

unde:

N_{I m-o} - necesarul de masini ore pentru grupa I de utilaje;

n_tij - norma tehnica de timp de realizare a operatiei tehnologice i la produsul de tip j ;

j = - gama sortimentala de produse prevazute a se realiza;

Q_j - cantitatea din produsul j prevazuta a se realiza ;

determinarea fondului de timp disponibil pentru fiecare grupa de utilaje, cu relatia (3.22) ;

T_dI = m_i ∙ t_di (3.22)

unde: T_dI este fondul maxim de timp disponibil pentru grupa I de utilaje;

m_i - numarul de utilaje de acelasi tip tehnologic din grupa I ;

t_di - fondul de timp disponibil pentru un utilaj ;

-determinarea coeficientului de incarcare al utilajului, cu relatia (3.23) ;

C_iuI =

- determinarea excedentului, respectiv deficitului de masini-ore ;

D_{I m-o} / E_{I m-o}  = (N_{I m-o} - T_dI) (3.24)

determinarea deficitului respectiv excedentului de utilaje dintr-o grupa I de utilaje, cu relatia (3.25).

D_I / E_I = (3.25)

Astfel, prin compararea productiei prevazute a se realiza, cu fondul de timp disponibil, se determina lipsa sau surplusul de utilaje din fiecare grupa. In acest fel, se fundamenteaza decizia de achizitie sau scoaterea temporara din functiune a unor mijloace productive.

Pentru sectiile sau intreprinderile in care capacitatea de productie este determinata de suprafata utila de productie, se intocmeste balanta de incarcare a suprafetei, comparandu-se necesarul de metri patrati-ora pentru realizarea productiei prevazute, cu disponibilul existent de metri patrati-ora . Aceasta se constituie ca un element informational pentru luarea unor decizii tactice de organizare a procesului de productie, astfel incat coeficientul incarcarii suprafetelor utile de productie sa aiba o valoare cat mai apropiata de 1.

In stabilirea gradului de utilizare a capacitatii de productie se are in vedere necesitatea asigurarii ritmicitatii si continuitatii procesului de productie cat si incarcarea  rationala a capacitatilor productive.

Exemplul 4. Cu datele de la problema prezentata in exemplul 3 sa se elaboreze planul de incarcare pentru cele doua grupe de utilaje - masini de strunjit si masini de frezat.

Rezolvare

se calculeaza necesarul de masini-ore pentru fiecare grupa de utilaje cu (3.21) :

N_{m-o strunguri} = 200x1000+320x2000+150x1500 = = 1065000 min/an = 17750 ore/an;

N_{m-o freze} = 80x1000+90x2000+160x1500 = 350000 min/an = = 5833 ore/an;

- se calculeaza timpul disponibil pentru fiecare grupa de utilaje cu (3.22) :

T_{d strunguri} = 8x2245 = 17960 ore/an;

T_{d freze} = 2x2245 =4490 ore/an;

- se calculeaza coeficientul de incarcare cu(3.23)

C_{i strunguri}

C_{i freze}

-Din compararea necesarului cu deficitul (3.24) si (3.25) rezulta:

Excedent masini-ore strunguri = 17750-17960 = 210[masini-ore/an];

Deficit masini-ore freze = 5833-4490 = -1343[masini-ore/an];

Excedent strunguri = 210/2245 = 0,09 utilaje;

Deficit de masini de frezat = 1343/2245 = 0,59 utilaje

Rezultatele obtinute sunt sintetizate in tabela 3.12.

Tabela 3.12. Plan de incarcare al utilajului

Pe baza calculelor efectuate pentru determinarea capacitatii de productie si in functie de productia prevazuta a se realiza, se face o planificare a gradului de utilizare a capacitatilor existente, analizandu-se pragul de rentabilitate si necesarul de noi capacitati. De asemenea, pe baza cunoasterii dinamicii capacitatilor de productie se poate realiza si o fundamentare riguroasa a volumului productiei ce poate fi obtinut, prevazandu-se in mod concret productia ce trebuie executata pe diferite categorii de utilaje si gradul de folosire a capacitatilor de productie pe o perioada mai mare de un an, cu defalcarea anuala.

Imbunatatirea folosirii capacitatii de productie se poate realiza atat sub raport intensiv, asigurandu-se cresterea volumului productiei pe unitatea de timp si pe unitatea caracteristica dimensionala a utilajului, cat si extensiv, printr-o mai buna folosire a timpului de functionare a masinilor.

Cresterea intensiva a capacitatii de productie se poate realiza prin diferite metode, cum ar fi: modernizarea si perfectionarea utilajelor existente, mecanizarea si automatizarea executarii operatiilor, folosirea unor metode de lucru mai rapide.

Imbunatatirea capacitatii sub raport extensiv presupune urmatoarele actiuni: marirea numarului de schimburi, o mai buna organizare a lucrului prin minimizarea timpului aferent intreruperilor accidentale, asigurarea mentenantei preventive a utilajelor.

De asemenea, utilizarea mai buna a potentialului productiv este determinata si de o serie de alti factori cum ar fi : cresterea calificarii personalului, reducerea productiei rebutate, eliminarea locurilor inguste printr-o mai buna organizare a productiei.