Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse limitate si date impuse

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse limitate si date impuse


1 Ipotezele de baza




Managementul operational al productiei celor trei repere se va realiza pentru situatia in care:

  • numarul de masini de o anumita marca va fi limitat, fiind egal cu numarul de masini necesar pentru realizarea activitatilor din proiect;
  • unele masini alocate proiectului sunt indisponibile periodic in anumite intervale de timp pe parcursul fiecarui ciclu de productie;
  • datorita caracterului limitat al resurselor utilizate, duratele operatiilor de fabricatie se vor majora astfel incat sa includa si timpii de transport ai reperelor intre operatii, precum si alti timpi de intrerupere ai operatiunilor din diverse motive (pene ale masinilor, rebuturi irecuperabile etc.).

Se fac urmatoarele precizari care vor reprezenta datele impuse ale proiectului: activitatile de debitare (resursa R1) nu pot incepe inainte de si nu se pot termina dupa pe parcursul fiecarei perioade de repetare a ciclului de productie.


2 Stabilirea resurselor de productie si a calendarelor corespondente


Inaintea lansarii in fabricatie a pieselor se analizeaza sarcinile de productie si se stabilesc resursele necesare. Pentru fiecare operatie se aloca resurse corespondente, cu o anumita intensitate, in functie de disponibilitatile de capacitate din perioada respectiva.

Observatie: - intensitatea este de 100% deoarece se lucreaza intr-un singur schimb;

- durata activitatilor are valoarea lui (capitolul 3.7), rotunjit in plus la .




Pentru reperul P1:

Tabelul 1

Nr.

op.

Denumire

operatie

Cod

op.

Denumire

resursa

Cod

resursa

Intensitate

Durata

activ. Tnk*

[ore]


Debitare

D11

FA-300

R1




Strunjire

S12

SNA 400

R2




Control

C13

Banc control

R3




Alezare

A14

G16

R4




Mortezare

M15

M320

R5




Spalare

SP16

Instalatie spalat

R6




Control

C17

Banc control

R3




Conservare-

depozitare

CD18

Banc depozit

R7



Pentru reperul P3:

Tabelul 2

Nr.

op.

Denumire

operatie

Cod

op.

Denumire

resursa

Cod

resursa

Intensitate

Durata

activ. Tnk*

[ore]


Debitare

D31

FA-300

R1




Mortezare

M32

M320

R5




Control

C33

Banc control

R3




Gaurire

G34

G16

R4




Alezare

A35

G16

R4




Spalare

SP36

Instalatie spalat

R6




Control

C37

Banc control

R3




Conservare-

depozitare

CD38

Banc depozit

R7




Pentru reperul P5:

Tabelul 3

Nr.

op.

Denumire

operatie

Cod

op.

Denumire

resursa

Cod

resursa

Intensitate

Durata

activ. Tnk*

[ore]


Frezare I

F51

FU 32132

R8




Control

C52

Banc control

R3




Largire,

Alezare

L53

G16

R4




Debavurare

DB54

Banc lacatuserie

R9




Control

C55

Banc control

R3




Frezare II

F56

CNC DMU 50

R10




Frezare III

F57

CNC DMU 50

R10




Control

C58

Banc control

R3




Gaurire, Adancire,

Alezare, Filetare

G59

CNC VMC 40

R11




Debavurare

DB510

Banc lacatuserie

R9




Control

C511

Banc control

R3




Frezare canale

FC512

CNC DMU 50

R10




Tratament termic

TT513

Instalatie CIF

R12




Control final

CF514

Banc control

R3




Conservare-

depozitare

CD515

Banc depozit

R7




Numarul de masini necesare se calculeaza cu relatia: , (1) unde:


- durata rotunjita a operatiei;

- numarul de lansari;

- numarul adoptat de resurse (masini unelte), =1 ;

- fondul nominal de timp, Fn=1960 ore;

- durata indisponibilitatii resursei in cazul fiecarui ciclu de productie, se determina in ore, in functie de datele privind disponibilitatea resursei de tip u ()


Pentru resursa : .

Valoarea obtinuta pentru se roteste in plus la .

Se va adopta valoarea , unde: (2) .

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

.


Tabelul 4

Resursa

Cod

resursa

Tiru

(ore)

mu

mau

FA-300

R1




SNA 400

R2




Banc control

R3




G16

R4




M320

R5




Instalatie spalat

R6




Banc depozit

R7




FU32132

R8




Banc lacatuserie

R9




CNC DMU 50

R10




CNC VMC 40

R11




Instalatie CIF

R12





Reprezentate grafic aceste date ar arata astfel:



Fig. 1






3 Structura organizatorica a atelierului de productie


Primul obiectiv al structurii de dezagregare a organizatiei este acela de a preciza cine face si ce anume face. In cadrul structurii de dezagregare a organizatiei accentul se pune pe identificarea responsabilitatilor ce decurg din structura de dezagregare a lucrarilor.



Fig. 2 Structura organizatorica a atelierului de productie


4 Elaborarea retelei logice a proiectului de productie


Legatura este o relatie intre doua evenimente: inceputul sau sfarsitul predecesorului si inceputul sau sfarsitul succesorului. Semnificatia generala a legaturii este urmatoarea: evenimentul succesor poate avea loc in acelasi timp cu evenimentul predecesor sau mai tarziu.

Legatura poate fi caracterizata prin valoarea duratei sale, durata indica timpul minim care separa evenimentul succesiv de evenimentul predecesor. Identificarea duratelor legaturii presupune determinarea timpului dintre inceputul activitatii succesoare si sfarsitul activitatii predecesoare.

Legaturile din reteaua logica a proiectului sunt de tip sfarsit - inceput, iar valoarea negativa a legaturii semnifica faptul ca activitatea succesoare poate incepe inainte de sfarsitul activitatii predecesoare cu acea valoare.

Valorile legaturilor se calculeaza cu relatia:

, (3) unde

. (4)









Datele necesare pentru realizarea retelei logice a proiectului se prezinta in tabelul 5.


Tabelul 5

Reper

Activitatea

Durata activitatii, Tn* [ore]

[ore]

Durata legaturii, Lk,k+1 [ore]

P1

D11




S12




C13




A14




M15




SP16




C17




CD18




P3

D31




M32




C33




G34




A35




SP36




C37




CD38




P5

F51




C52




L53




DB54




C55




F56




F57




C58




G59




DB510




C511




FC512




TT513




CF514




CD515






Reprezentarea grafica a retelei logice este realizata in fig. 3.



Reteaua logica a proiectului







Fig. 3

5 Managementul proiectului in functie de timp




5.1 Calculul datelor "cel mai devreme" (CMD)


In calculul datelor CMD timpul se scurge in sens natural. In consecinta, succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea:

activitatea nu este inceputa;

inceputul activitatii;

activitatea este in curs de desfasurare;

sfarsitul activitatii;

activitatea este terminata.

Pentru efectuarea calculului CMD, activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp care are ca origine momentul si se deruleaza spre viitor.

Reprezentarea grafica a CMD cu date impuse este realizata in fig.




fig. 4 Reprezentarea grafica CMD cu date impuse





5.2 Calculul datelor "cel mai tarziu" (CMT)


In calculul datelor CMT, timpul se scurge in sens invers celui natural. In consecinta, succesiunea de stari a fiecarei activitati este urmatoarea:

activitatea este terminata;

sfarsitul activitatii;

activitatea este in curs de desfasurare;

inceputul activitatii;

activitatea nu este inca inceputa.

Activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp cu originea in si care se deruleaza spre trecut.

Reprezentarea grafica a CMT cu date impuse este realizata in fig. 5.



Fig. 5 Reprezentarea grafica CMT cu date impuse






5.3 Calculul marjelor si stabilirea drumului critic


Calculul marjelor se bazeaza pe punerea in corespondenta a scarilor CMD si CMT.

In mod obisnuit se considera numai corespondenta intre punctul de plecare al datelor CMT si punctul de sosire al datelor CMD. Aceasta este numai o conventie, foarte mult aplicata in practica.

Astfel, .

Corespondenta intre punctul de plecare al datelor CMT si punctul de sosire al datelor CMD se mai numeste suprapunerea scarilor CMD si CMT. Aceasta suprapunere permite compararea rapida a datelor CMD cu datele CMT, precum si calculul marjelor.

Prin definitie, marja unei activitati este diferenta dintre data sa de la inceputul CMT si data sa de la inceputul CMD.

Calculul marjelor, tinand cont de datele impuse, este prezentat in tabelul 6.


Tabelul 6

Reper

Activitate

Data de inceput CMD (ore)

Data de inceput CMT

(ore)

Marja

(ore)

P1

D11

t0+8

tf -132=t0+162-132


S12

t0+12

tf -128=t0+162-128


C13

t0+72

tf -68=t0+162-68


A14

t0+77

tf -63=t0+162-63


M15

t0+83

tf -57=t0+162-57


SP16

t0+121

tf -19=t0+162-19


C17

t0+124

tf -16=t0+162-16


CD18

t0+131

tf -9=t0+162-9


P3

D31

t0+8

tf -131=t0+162-131


M32

t0+11

tf -120=t0+162-120


C33

t0+54

tf -77=t0+162-77


G34

t0+59

tf -72=t0+162-72


A35

t0+86

tf -45=t0+162-45


SP36

t0+105

tf -26=t0+162-26


C37

t0+107

tf -24=t0+162-24


CD38

t0+122

tf -9=t0+162-9


P5

F51

t0+0

tf -114=t0+162-114


C52

t0+9

tf -105=t0+162-105


L53

t0+14

tf -100=t0+162-100


DB54

t0+19

tf -95=t0+162-95


C55

t0+26

tf -88=t0+162-88


F56

t0+33

tf -81=t0+162-81


F57

t0+43

tf -71=t0+162-71


C58

t0+50

tf -64=t0+162-64


G59

t0+57

tf -57=t0+162-57


DB510

t0+71

tf -43=t0+162-43


C511

t0+78

tf -36=t0+162-36


FC512

t0+85

tf -29=t0+162-29


TT513

t0+91

tf -23=t0+162-23


CF514

t0+103

tf -11=t0+162-11


CD515

t0+110

tf -4=t0+162-4



6 Managementul proiectului in functie de resurse


6.1 Definirea calendarului resurselor implicate in proiect


In cadrul programarii si conducerii proiectelor termenul "resursa" desemneaza un mijloc necesar derularii si indeplinirii unei activitati.

Orice resursa se prezinta simbolic sub forma unui calendar. Termenul "calendar" capata aici un sens particular: descrierea esalonata in timp a numarului de unitati de lucru pe care resursa il poate consacra activitatilor din proiect.

Partea din calendarul resursei disponibilizata pentru scopul mentionat este denumita conventional sarcina.

Sarcinile se masoara in unitati de munca (ore - persoana, zile - persoana, saptamana - persoana, etc.). Aceeasi resursa poate fi alocata mai multor activitati, ale aceluiasi proiect sau ale unor proiecte diferite. Totodata, mai multe resurse pot fi alocate uneia si aceleasi activitati.

Alocarea unei resurse pentru o anumita activitate capata diferite interpretari, in functie de intensitatea participarii al activitatea respectiva.

Termenul "intensitate" desemneaza procentul din calendarul resursei alocat unei activitati. In modelul de programare si conducere PERT - sarcini, activitatile sunt exprimate prin durate si intensitati ale resurselor.


6.2 Elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor


Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor consta in proiectarea duratelor activitatilor pe calendarul resurselor componente tinand cont de intensitatea fiecareia dintre acestea.

Rezultatul acestei etape este un ansamblu de planuri sarcini. Un plan de sarcini este un calendar - resursa pe care sunt incarcate activitatile.

Planurile de sarcini cumulare sunt reprezentari ale cumulului de sarcini prevazute pentru o resursa incepand cu debutul proiectului.

Se poate trage concluzia ca analiza proiectului prin resurse pune in evidenta atat supraincarcarile, cat si subincarcarile resurselor. Aceasta permite efectuarea unor evaluari obiective asupra derularii proiectului.

In general, existenta supraincarcarilor creeaza dificultati in realizarea proiectului. Atunci cand potentialul de resurse disponibil este limitat, supraincarcarile trebuie eliminate.

In fig. 6 si 7 sunt prezentate planurile de sarcini cu supraincarcari obtinute prin programarea si conducerea prin resurse CMD si CMT.



















Fig. 6 Planurile de sarcini cu supraincarcari CMD


Fig. 7 Planurile de sarcini cu supraincarcari CMT

6.3 Lisajul


Lisajul planurilor de sarcini este acea operatie care are ca scop diminuarea supraincarcarilor resurselor. Atingerea acestui scop se face prin decalarea activitatilor spre viitor.

Decalajul trebuie sa fie cat mai mic posibil pentru a nu prelungi prea mult durata de realizare a proiectului.

De obicei, la aparitia unei supraincarcari, intr-o anumita perioada de timp, doua sau mai multe activitati se desfasoara in paralel.

Problema de baza care se pune este aceea de a decide care dintre activitati trebuie decalata pentru a realiza lisajul.

Decalarea unei anumite activitati poate antrena si decalarea succesorilor sai. Astfel este posibil sa apara alte supraincarcari.

Faptul ca se rezolva o supraincarcare locala nu constituie o garantie a optimizarii programului si conducerii proiectului. Chiar daca nu exista garantia unei rezolvari optime, regula de baza a lisajului consta in decalarea, cu prioritate, a activitatilor cu marja cea mai mare.

In figurile 8 si 9 sunt planurile de sarcini dupa CMD si CMT cu date impuse, iar in figurile 10 si 11 programele de lucru aferente.

Lisajul CMT conduce la inceperea activitatilor de prelucrare a lotului R1 inainte de stabilit pentru lansarea lotului in fabricatie ().










Fig. 8 Planul de sarcini dupa lisajul CMD


Fig. 9 Planul de sarcini dupa lisajul CMT










Fig. 10 Programele de lucru CMD obtinute dupa lisaj











Fig. 11 Programele de lucru CMT obtinute dupa lisaj

7 Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor


Ordonantarea este de doua tipuri:

a. ordonantarea inainte (CMD);

b. ordonantarea inapoi (CMT).

Criteriile in baza carora se determina prioritatea de incarcare a activitatilor si, deci, conform carora se elaboreaza lista sunt ierarhizate astfel:


a1. ordonantarea inainte in functie de marja curenta (CMD):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu, orice predecesor se plaseaza in lista inaintea succesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu, au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu dupa";

C3. Criteriul marjei curente. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu marja cea mai mica au prioritate in lista de activitati;

C Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu, prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de debutul proiectului;

C5. Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.


a2. ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitatilor (CMD):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu, orice predecesor se plaseaza in lista inaintea succesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu, au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu dupa";

C3. Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu, prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de debutul proiectului;

C Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.


b1. ordonantarea inapoi in functie de marja curenta (CMT):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu, orice succesor se plaseaza in lista inaintea predecesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu, au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu inainte";

C3. Criteriul marjei curente. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu marja cea mai mica au prioritate in lista de activitati;

C Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu, prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de momentul terminarii proiectului;

C5. Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.


b2. ordonantarea inapoi in functie de ordinea de declarare a activitatilor (CMT):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu, orice succesor se plaseaza in lista inaintea predecesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu, au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu inainte";

C3. Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu, prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de momentul terminarii proiectului;

C Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.


a. Ordonantarea inainte (CMD)

a1. Ordonantarea inainte in functie de marja curenta


Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul 7.

Tabelul 7

Activitatea

Criteriu

Resursa

Durata

Intensitate

Sarcina

S

C1

-

-

-

-

D11

C3

R1

10

100

10

D31

C2

R1

9

100

9

S12

C3

R2

68

100

68

C13

C3

R3

13

100

13

A14

C3

R4

18

100

18

M15

C3

R5

43

100

43

SP16

C3

R6

8

100

8

C17

C3

R3

13

100

13

CD18

C3

R7

9

100

9

M32

C3

R5

57

100

57

C33

C3

R3

19

100

19

G34

C3

R4

45

100

45

A35

C3

R4

25

100

25

SP36

C3

R6

8

100

8

C37

C3

R3

21

100

21

CD38

C3

R7

9

100

9

F51

C1

R8

9

100

9

C52

C1

R3

5

100

5

L53

C1

R4

5

100

5

DB54

C1

R9

7

100

7

C55

C1

R3

7

100

7

F56

C1

R10

10

100

10

F57

C1

R10

7

100

7

C58

C1

R3

7

100

7

G59

C1

R11

14

100

14

DB510

C1

R9

7

100

7

C511

C1

R3

7

100

7

FC512

C1

R10

6

100

6

TT513

C1

R12

12

100

12

CF514

C1

R3

7

100

7

CD515

C1

R7

4

100

4

F

C1

-

-

-

-










a2. Ordonantarea inainte in functie de ordinea de decalare a activitatilor


Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul 8.


Tabelul 8

Activitatea

Criteriu

Resursa

Durata

Intensitate

Sarcina

S

C1

-

-

-

-

D31

C4

R1

9

100%

9

D11

C2

R1

10

100%

10

F51

C3

R8

9

100%

9

M32

C3

R5

57

100%

57

S12

C3

R2

68

100%

68

C52

C3

R3

5

100%

5

L53

C3

R4

5

100%

5

DB54

C3

R9

7

100%

7

C55

C3

R3

7

100%

7

F56

C3

R10

10

100%

10

F57

C3

R10

7

100%

7

C58

C3

R3

7

100%

7

C33

C3

R3

19



100%

19

G59

C3

R11

14

100%

14

G34

C3

R4

45

100%

45

DB510

C3

R9

7

100%

7

C13

C3

R3

13

100%

13

A14

C3

R4

18

100%

18

C511

C3

R3

7

100%

7

M15

C3

R5

43

100%

43

FC512

C3

R10

6

100%

6

A35

C3

R4

25

100%

25

TT513

C3

R12

12

100%

12

CF514

C3

R3

7

100%

7

SP36

C3

R6

8

100%

8

C37

C3

R3

21

100%

21

CD515

C3

R7

4

100%

4

SP16

C3

R6

8

100%

8

CD38

C3

R7

9

100%

9

C17

C3

R3

13

100%

13

CD18

C3

R7

9

100%

9

F

C3

-

-

-

-













b. Ordonantarea inapoi (CMT)

b1. Ordonantarea inapoi in functie de marja curenta


Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul 9.


Tabelul 9

Activitatea

Criteriu

Resursa

Durata

Intensitate

Sarcina

F

C1

-

-

-

-

CD18

C3

R7

9

100%

9

C17

C3

R3

13

100%

13

SP16

C3

R6

8

100%

8

M15

C3

R5

43

100%

43

A14

C3

R4

18

100%

18

C13

C3

R3

13

100%

13

S12

C3

R2

68

100%

68

D11

C2

R1

10

100%

10

CD38

C3

R7

9

100%

9

C37

C3

R3

21

100%

21

SP36

C3

R6

8

100%

8

A35

C3

R4

25

100%

25

G34

C3

R4

45

100%

45

C33

C3

R3

19

100%

19

M32

C3

R5

57

100%

57

D31

C2

R1

9

100%

9

CD515

C1

R7

4

100%

4

CF514

C1

R3

7

100%

7

TT513

C1

R12

12

100%

12

FC512

C1

R10

6

100%

6

C511

C1

R3

7

100%

7

DB510

C1

R9

7

100%

7

G59

C1

R11

14

100%

14

C58

C1

R3

7

100%

7

F57

C1

R10

7

100%

7

F56

C1

R10

10

100%

10

C55

C1

R3

7

100%

7

DB54

C1

R9

7

100%

7

L53

C1

R4

5

100%

5

C52

C1

R3

5

100%

5

F51

C1

R8

9

100%

9

S

C1

-

-

-

-













b2. Ordonantarea inapoi in functie de ordinea de decalare a activitatilor

Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul 10.


Tabelul 10

Activitatea

Criteriu

Resursa

Durata

Intensitate

Sarcina

F

C1

-

-

-

-

CD515

C4

R7

4

100%

4

CD18

C4

R7

9

100%

9

CD38

C3

R7

9

100%

9

C17

C4

R3

13

100%

13

C37

C3

R3

21

100%

21

CF514

C3

R3

7

100%

7

SP16

C4

R6

8

100%

8

TT513

C3

R12

12

100%

12

M15

C3

R5

43

100%

43

SP36

C3

R6

8

100%

8

A35

C3

R4

25

100%

25

FC512

C3

R10

6

100%

6

G34

C3

R4

45

100%

45

C511

C3

R3

7

100%

7

DB510

C3

R9

7

100%

7

G59

C3

R11

14

100%

14

A14

C3

R4

18

100%

18

C13

C3

R3

13

100%

13

C58

C3

R3

7

100%

7

C33

C3

R3

19

100%

19

S12

C3

R2

68

100%

68

M32

C3

R5

57

100%

57

F57

C3

R10

7

100%

7

F56

C3

R10

10

100%

10

C55

C3

R3

7

100%

7

DB54

C3

R9

7

100%

7

L53

C3

R4

5

100%

5

C52

C3

R3

5

100%

5

F51

C3

R8

9

100%

9

D31

C4

R1

9

100%

9

D11

C1

R1

10

100%

10

S

C1

-

-

-

-


In figurile 12 si 13 sunt prezentate ordonantarile inainte si inapoi in functie de marja curenta, iar in figurile 14 si 15 programele de lucru aferente.

In figurile 16 si 17 sunt prezentate ordonantarile inainte si inapoi in functie de ordinea de declarare a activitatilor, iar in figurile 18 si 19 programele de lucru aferente.




Fig. 12 Ordonantare CMD in functie de marja curenta


Fig. 13 Ordonantare CMT in functie de marja curenta







Fig. 14 Programele de lucru CMD aferente ordonantarii dupa marja curenta





























Fig. 15 Programele de lucru CMT aferente ordonantarii dupa marja curenta








Fig. 16 Ordonantare CMD in functie de ordinea de declarare a activitatilor



Fig. 17 Ordonantare CMT in functie de ordinea de declarare a activitatilor






Fig. 18 Programele de lucru CMD aferente ordonant arii dupa ordinea de declarare a activitatilor







Fig. 19 Programele de lucru CMT aferente ordonantarii dupa ordinea de declarare a activitatilor




8 Selectarea scenariului optim

Scenariul optim este cel pentru care durata ciclului de productie este minima.

Din tabelul 11 rezulta ca, scenariul acceptabil, cu cea mai mica durata pentru ciclul de productie este ordonantarea resurselor in functie de ordinea de declarare a activitatilor CMD, pentru care .

Tabelul 11

Scenariul



Durata (ore)

Respectarea datei impuse

Respectarea datei de lansare in fabricatie, t0

Managementul proiectului in functie de resurse CMD - lisaj


DA

DA

Managementul proiectului in functie de resurse CMT - lisaj


NU

NU

Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de marja curenta CMD


DA

DA

Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de ordinea de declarare a activitatilor CMD


DA

DA

Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de marja curenta CMT


NU

NU

Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de ordinea de declarare a activitatilor CMT


NU

NU


9 Corelarea programelor de lucru cu PPD

Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune determinarea stocurilor asociate fiecarui reper, pentru fiecare trimestru.

Stocurile se determina cu relatia:

, (5) unde

- cererea neta in saptamana ;

- fondul nominal de timp disponibil in saptamana .

Pentru fiecare reper se va calcula cu relatia:

(6)

Daca atunci se va folosi in calculul stocurilor.

Conform lisajului CMD avem:

.


;

.


;

.


Pentru reperul P1: Fn(t)I>Tcm1; Fn(t)I'>Tcm1;

Pentru reperul P3: Fn(t)I'>Tcm3;

Pentru reperul P5: Fn(t)I>Tcs5.


;

;

;

.


;

.


Pentru reperul P1: Fn(t)II>Tcm1; Fn(t)II'>Tcm1;

Pentru reperul P3: Fn(t)II'>Tcm3;

Pentru reperul P5: Fn(t)II>Tcs5.


;

;

;

.


;

.


Pentru reperul P1: Fn(t)III>Tcm1; Fn(t)III'>Tcm1;

Pentru reperul P3: Fn(t)III'>Tcm3;

Pentru reperul P5: Fn(t)III>Tcs5.


;

;

;

.


;

.



Pentru reperul P1: Fn(t)IV>Tcm1; Fn(t)IV'>Tcm1;

Pentru reperul P3: Fn(t)IV'>Tcm3;

Pentru reperul P5: Fn(t)IV>Tcs5.


Pentru ca Fn(t)IV si Fn(t)IV' >Fn(t)max , atunci se va folosi Fn(t)max in calculul stocurilor.


;

;

;

.


Valorile stocurilor pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 12

Reperul

P1










P3










P5












10 Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina cumulata


Tabelul de sarcina cumulata evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta, cat si sarcina cumulata a fiecarei resurse.

Graficul de sarcina cumulata este o reprezentare grafica plana care pune in evidenta cumulul de sarcina al unei resurse.























Tabelul 13

Nr. crt.

Intervale

temporare

[ore]

Sarcina

curenta

[ore-persoana]

Sarcina

cumulata

[ore persoana]

1

0-8

1

8

8

2

8-9

2

2

10

3

9-11

2

4

14

4

11-14

3

9

23

5

14-17

3

9

32

6

17-19

3

6

38

7

19-21

2

4

42

8

21-26

3

15

57

9

26-27

2

2

59

10

27-33

3

18

77

11

33-43

3

30

107

12

43-50

3

21

128

13

50-57

3

21

149

14

57-62

3

15

164

15

62-68

5

30

194

16

68-71

4

12

206

17

71-76

4

20

226

18

76-78

3

6

232

19

78-81

2

6

238

20

81-89

3

24

262

21

89-94

2

10

272

22

94-101

2

14

286

23

101-107

2

12

298

24

107-113

2

12

310

25

113-119

3

18

328

26

119-125

3

18

346

27

125-126

3

3

349

28

126-130

3

12

361

29

130-144

2

28

389

30

144-146

3

6

395

31

146-150

4

16

411

32

150-152

3

6

417

33

152-156

3

12

429

34

156-160

2

8

437

35

160-161

1

1

438

36

161-167

2

12

450

37

167-170

2

6

456

38

170-174

1

4

460

39

174-180

2

12

472

40

180-183

1

3

475


Fig. 20 Graficul de sarcina cumulata


























Fig. 21 Planul de sarcina cumulata pentru produsul P





11 Amplasarea optimala a resurselor

Intrucat fluxurile tehnologice ale celor trei repere care se fabrica sunt diferite, amplasarea resurselor utilizate la fabricarea acestora se optimizeaza aplicand metoda verigilor.

In vederea amplasarii resurselor pentru scenariul optim se va intocmi un tabel centralizator al gruparii resurselor, astfel:

Tabelul 14

Reper

Operatii

Nr.loturi
















P1

R1

R2

R3

R4

R5

R6

R3

R7









P3

R1

R5

R3

R4

R4

R6

R3

R7









P5

R8

R3

R4

R9

R3

R10

R10

R3

R11

R9

R3

R10

R12

R3

R7



a. Elaborarea matricei de amplasare

Matricea de amplasare, completata cu indicii de flux totali si cu numarul corespunzator de verigi fiecarei resurse care se amplaseaza, se prezinta in fig. 22.



Fig. 22 Matricea de amplasare


Criteriile in baza carora se determina prioritatea de incarcare, in functie de care se elaboreaza un clasament al acestora, sunt ierarhizate astfel:

  • max (numarul de verigi ce corespunde grupului de resurse care se amplaseaza);
  • max (densitatea de flux).

Pozitia fiecarei resurse care se amplaseaza, in clasamentul obtinut, este specificata langa matricea de amplasare.


b. Realizarea amplasarii teoretice

Dupa realizarea matricei de amplasare se va reprezenta graful amplasarii teoretice tinand cont de legaturile existente si de datele obtinute in matricea de amplasare.


Reprezentarea trebuie facuta astfel incat:

  • sa nu existe intersectii intre legaturi;
  • distanta intre resurse sa fie minima.

Amplasarea optima a resurselor este prezentata in fig. 23, iar in figurile urmatoare sunt prezentate amplasarile optime pentru fiecare reper.

Fig. 23 Amplasarea optima a resurselor


Fig. 24 Amplasarea optima a resurselor pentru reperul P1


Fig. 25 Amplasarea optima a resurselor pentru reperul P3


Fig. 26 Amplasarea optima a resurselor pentru reperul P5


12 Calculul costului de productie

In cazul variantei a II-a, costurile de productie pentru fiecare reper se calculeaza cu relatia:

[RON/buc]. (7)

Categoriile de costuri, care intra in componenta costului total , au urmatoarele semnificatii si sunt calculate cu relatiile:


- costuri curente, , (8) unde:

- costul mediu, ; (9)

- costul cu retributia personalului direct productiv, ; (10)

- retributia orara a operatorilor directi ce participa la executia fiecarei operatii, ;

- numarul orelor de utilizare pentru fiecare resursa;

- lotul de fabricatie specific fiecarui reper;

. (11)

- costuri necesare intretinerii si functionarii capacitatilor de productie pe durata lucrului efectiv, ; (12)

- cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor de productie, ;

- numarul orelor de utilizare pentru fiecare resursa;

- lotul de fabricatie specific fiecarui reper;

- costuri indirecte (de regie) ale sectiei de fabricatie, ; (13)

- regia sectiei in care se prelucreaza lotul de piese identice, ;


- costuri fixe - sunt dependente de lotul de fabricatie, , (14) unde:

- costul total la nivel de lot, , (15) unde:


- costuri determinate de pregatire-incheiere a fabricatiei si pentru activitatile administrative de lansare a lotului, , (16) unde:

- coeficientul de pondere a costurilor activitatilor administrative de lansare in fabricatie, ;

- timpii de pregatire-incheiere;

- retributia orara a operatorilor reglatori, ;

- numarul de masini adoptat la fiecare operatie;

- cheltuieli cu intretinerea si functionarea capacitatilor de productie pe durata pregatirii-incheierii fabricatiei, , (17) unde:

- timpii de pregatire-incheiere;

- cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor de productie, ;

- numarul de masini adoptat la fiecare operatie.


- costuri de imobilizare a capitalului circulant - variaza direct proportional cu numarul produselor din lot, , (18) unde:

- costurile suportate de intreprindere pe durata fabricatiei produselor , ca urmare a imobilizarii capitalului circulant, , (19) unde:

- coeficient ce cuantifica angajarea treptata a capitalului circulant, ; (20)

- coeficient ce exprima numarul loturilor care se gasesc simultan in fabricatie, ; (21)

- coeficientul asociat pierderilor cauzate de imobilizarea capitalului circulant in productie, .


- costuri de amortizare a resurselor de productie, , (22) unde:

- numarul de resurse;

- rata de amortizare anuala a resurselor de productie, ;

- valoarea medie actuala a resurselor de productie, ;

- coeficient de repartizare a amortizarii, . (23)


Rezultatele calculelor se prezinta in tabelul 15:


Tabelul 15


Produs

[RON / buc]

7,3

[RON / ora]

4

[ore]

489

[buc]

796

[RON / buc]

2,45

[RON / ora]

3

[RON / buc]

1,84

[%]

150

[RON / buc]

3,67

[RON / buc]

15,26

[min]

613,5

[%]

15

[RON / ora]

4

[RON / lot]

47,03

[RON / lot]

30,67

[RON / lot]

77,7

[buc]

796

[RON / buc]

0,09

0,3

0,73

[ore / lot]

183

[ore]

128

1,42

[RON]

3801,62

[buc]

11940

[RON / buc]

0,31

[resurse]

12

0,1

1,42

[RON]

72000

[RON / buc]

10,27

[RON / buc]

25,93






Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2409
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved