Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

TESTE LA "MANAGEMENT OPERATIONAL"

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



TESTE LA "MANAGEMENT OPERATIONAL"

Sistemul de operatiuni  reprezinta:



a)      partea care realizeaza produsele organizatiei

b)      procesul de transformare a intrarilor - forta de munca, capital, teren si management - in iesiri: bunuri si servicii

c)      o parte a unei organizatii care produce bunurile fizice sau serviciile organizatiei

R:

a)      a + b

b)      a +b + c

c)      b + c

d)      a + c

Proces de conversie reprezinta:

a)      partea care realizeaza produsele organizatiei

b)      o parte a unei organizatii care produce bunurile fizice sau serviciile organizatiei

c)      procesul de transformare a intrarilor - forta de munca, capital, teren si management - in iesiri: bunuri si servicii

Principalele elemente comune ale proceselor de operatiuni de bunuri sau servicii:

a)      au un proces de conversie

b)      unele isi iau mijloacele de productie din acest proces, produsele rezultand din conversia mijloacelor de productie

c)      se desfasoara in aceeasi firma in mod integrat

d)      utilizeaza acelasi personal specializat in cadrul procesului de conversie

Elementele comune ale proceselor de operatiuni de bunuri sau servicii:

a)      se desfasoara in aceeasi firma in mod integrat

b)      utilizeaza acelasi personal specializat in cadrul procesului de conversie

c)      obtin feedback informational in legatura cu activitatile din sistemul de operatiuni

d)      dupa ce bunurile si serviciile sunt produse, sunt convertite in bani (sunt vandute) pentru a obtine mai multe resurse necesare mentinerii functionarii procesului de conversie

Productia cuprinde :

a)      ansamblul activitatilor de rutina dintr-o intreprindere;

b)      ansamblul activitatilor de transformare dintr-o intreprindere;

c)      ansamblul activitatilor de transformare si vanzare dintr-o intreprindere.

Care este scopul general al sistemelor de operatiuni:

a)      obtinerea unor produse de calitate

b)      crearea unui tip de valoare adaugata

c)      satisfacerea consumatorilor

Valoarea adaugata se realizeaza atunci cand:

a)      se produce mai mult decat este necesar consumului propriu al intreprinderii

b)      se genereaza fluxuri financiare suplimentare necesarului intreprinderii

c)      produsele valoreaza mai mult pentru consumatori decat suma mijloacelor de productie individuale

Valoare adaugata este obtinuta atunci cand se combina mijloacele de productie intr-un produs sau serviciu si reprezinta:

a)      se genereaza fluxuri financiare suplimentare necesarului intreprinderii

b)      cresterea valorii iesirilor in comparatie cu suma valorilor intrarilor

c)      se produce mai mult decat este necesar consumului propriu al intreprinderii

Fluctuatiile aleatoare in sistemul de operatiuni sunt:

a)      influente neplanificate sau necontrolabile care cauzeaza diferenta dintre productia reala si cea estimata

b)      avantaje dezavantaje obtinute de firma ca urmare a conjuncturii favorabile nefavorabile a pietei

c)      evenimente neprevazute aparute in functionarea intreprinderii

Feedback - ul, in sistemul de management al operatiunilor, reprezinta:

a)      capacitatea managerului de a luat decizii ca urmare a unor evenimente negative din firma

b)      informatii in procesul de control care ii permit managementului sa decida daca activitatile organizatiei trebuie modificate

c)      capacitatea de reorganizare si restructurare rapida a productiei

Tehnologia se defineste ca fiind:

a)      nivelul de experienta tehnica al fabricii, echipamentului si cunostintelor in procesul de conversie

b)      capacitatea de prelucrare a materialelor si materiilor prime utilizate in intreprindere

c)      experienta tehnica a managerilor implicati in procesul de productie

Pentru a face distinctia dintre operatiunile de productie si servicii, luam in considerare caracteristici cum ar fi:

a)      natura tangibila /intangibila a productiei

b)      numarul de salariati

c)      consumul de produse

d)      capacitatea de productie

e)      forma juridica de organizare

R:

a)      a + b

b)      a +b + c

c)      b + c

d)      a + c

Pentru a face distinctia dintre operatiunile de productie si servicii, luam in considerare caracteristici cum ar fi:

a)      capacitatea de productie

b)      natura activitatii (posturi)

c)      gradul de contact cu clientul

d)      forma juridica de organizare

Pentru a face distinctia dintre operatiunile de productie si servicii, luam in considerare caracteristici cum ar fi:

a)      capacitatea de prelucrare a materialelor si materiilor prime utilizate in intreprindere

b)      experienta tehnica a managerilor implicati in procesul de productie

c)      participarea clientului la procesul de conversie

d)      masurarea randamentului

Managementul operatiunilor reprezinta managementul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ care transforma intrarile - teren, forta de munca, capital si management - in iesiri - bunuri si servicii

R: PROCESULUI DE CONVERSIE

Sarcina managerului operatiunilor este _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ procesului de transformare a intrarilor in iesiri.

R: administrarea

Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ si _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ organizatiei.

R: SCOPURILOR SI STRATEGIEI

Cele mai raspandite tipuri de abordari intalnite in managementul industrial sunt:

a)      abordarea morfologica, tipologica, functionala si sistemica;

b)      abordarea tipologica, functionala si organizationala;

c)      abordarea morfologica, tipologica, sistemica si situationala.

Abordarea morfologica :

a)      pune in evidenta insusirile definitorii si dominante;

b)      considera intreprinderea un organism complex aflat in continua transformare si evolutie;

c)      incearca in special reliefarea structurii de organizare si a verigilor componente.

Abordarea tipologica :

a)      pune in evidenta doar insusirile definitorii si dominante;

b)      considera intreprinderea un organism complex aflat in continua transfornare si evolutie;

c)  incearca in special reliefarea structurii de organizare si a verigilor componente.

Abordarea functionala:

a)      considera intreprinderea un organism complex, aflat in continua transformare si evolutie;

b)      pune in evidenta doar insusirile definitorii si dominante;

c)  incearca in special reliefarea structurii de organizare si a verigilor componente.

Abordarea sistemica :

a)      pune in evidenta doar insusirile definitorii si dominante;

b)      considera intreprinderea un organism complex aflat in continua transformare si evolutie.

c)      incearca sa propuna un model al intreprinderii, care sa evidentieze in principal, interactiunile care au loc in cadrul ei;

Ce este sarcina ?

a)      Sarcina este cea mai mica unitate de munca individuala avand un sens complet;

b)      totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa);

c)      reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite.

Sarcina este cea mai mica unitate de munca individuala avand un sens complet

R: A

Ce este atributia ?

a)      reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite;

b)      totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa)

c)      reprezinta este ansamblul de sarcini identice necesare pentru realizarea unui anumit proces de munca precis conturat;

Sarcinile reprezinta un ansamblul de atributii identice necesare pentru realizarea unui anumit proces de munca precis conturat

R: F

Ce reprezinta activitatea?

a)      reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite, rezultate din obiectivele fundamentale ale unitatii;

b)      activitatea este totalitatea atributiilor de o anumita natura, care determina procese de munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicat;

c)      totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa).

Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura, care determina procese de munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicat

R: A

Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa).

R: F

Definiti functiunea.

a)      functiunea reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite, rezultate din obiectivele fundamentale ale unitatii;

b)      functiunea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa);

c)      functiunea reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite.

Pe baza caror criterii se face gruparea activitatilor pe functiuni?

a)      omogenitate, complementaritate si divergenta;

b)      neomogenitate, complementaritate si divergenta.

c)      omogenitate, complementaritate ,convergenta;

Ce cuprinde functiunea de productie?

a)      functiunea de productie cuprinde activitatile prin care se realizeaza miscarea, transformarea si prelucrarea unor resurse primare pana obtinerea unui produs finit;

b)      cuprinde activitatile prin care se realizeara miscarea si transformarea produselor catre benificiar;

c)      reprezinta transformarea si prelucrarea unor surse primare pentru obtinerea de semifabricate.

In ce consta activitatea de  P.L.U.( Programarea, lansarea si urmarirea productiei)?

a)      fabricarea si executarea produselor si lucrarilor industriale conform cerintelor stabilite;

b)      controlul tehnic si  intretinerea

c)      cantitatile de produse ce trebuie realizate, comunicarea executantilor, verificarea realizarilor.

Activitatile principale ale functiunii de productie sunt:

a)      P.L.U.P, fabricatie, control, mentenanta, productia auxiliara, transportul extern;

b)      P.L.U.P, fabricatie, control, mentenanta, productia auxiliara, transportul intern;

c)      P.L.U.P, fabricatie, control, intretinere, productia auxiliara, transportul extern;

Ce reprezinta sistemul ?

a)      Sistemul este o sectiune infinita in timp si spatiu a realitatii;

b)      Sistemul este un complex de factori interdependenti.

c)      Sistemul este o sectiune finita in timp si spatiu a realitatii;

Sistemele industriale sunt cibernetice ? :

a)      da, deoarece prezinta legaturi feed-back intre intrari si iesiri si legaturi feed-forward ;

b)      nu, deoarece prezinta legaturi feed-back si nu prezinta feed-forward;

c)      da, deoarece prezinta legaturi feed-bak si nu prezinta legaturi feed-forward.

Productia auxiliara - se asigura din :

a)      surse externe: SDV - uri energia (electrica, termica, abur) si apa;

b)      surse interne : SDV - uri energia (electrica, termica, abur) si apa;

c)      surse atrase: SDV - uri energia (electrica, termica, abur) si apa.

Care sunt noile sisteme productive?

a)      TMM, TIE, TEI, TQM

b)      TMN, TNQ, TIP

c)      MQP, TIQ, TEQ.

Etapele din ciclul de viata sunt:

a)      aparitia, expansiunea, maturitatea;

b)      aparitia, expansiunea, maturitatea, recesiunea;

c)      aparitia, maturitatea, recensiunea.

Planul :

a)      este un ansamblu coerent de obiective ce trebuie infaptuite;

b)      stabileste  sarcinile de executat pe fiecare loc de munca;

c)      o activitate continua, in care programele existente deja se combina cu noile prognoze, estimari.

Planificarea operativa numita si programare operativa stabileste :

a)      sarcinile de executat pe fiecare loc de munca;

b)      sarcinile de executat pe fiecare loc de munca si ea este analizata in capitolele de conducere operativa a fabricatiei;

c)      fabricarea si executarea produselor si lucrarilor industriale conform cerintelor stabilite.

Planificarea tactica repartizeaza :

a)      resursele disponibile pentru realizarea obiectivelor;

b)      obiectivele ce trebuiesc infaptuite;

c)      produsele de catalog si produsele personalizate.

Standardele ISO 9000 definesc 3 tipuri de intreprinderi:

a)      intreprinderi mari, intreprinderi mijlocii si intreprinderi mici;

b)      intreprinderi complexe,  intreprinderi productive, intreprinderi comerciale;

c)      intreprinderi complexe, intreprinderi standardizate si intreprinderi comerciale.

Tipul produsului cerut pe piata necesita :

a)      anumite repere sau subansamble;

b)      restrictii ce tin de procesul respectiv;

c)      un alt termen de livrare si implicit un alt orizont de planificare.

Timpul fizic de desfasurare al unor activitati depinde de:

a)      unele restrictii ce tin de procesul respectiv;

b)      aumite repere sau subansamble;

c)      un alt termen de livrare si implicit un alt orizont de planificare.

Avantajele cumpararii sunt:

a)      timpul managerilor nu mai este afectat pentru rezolvarea problemelor de fabricatie;

b)      pretul este mai mare

c)      se evita investitia in utilaje, dispare preocuparea de a incarca utilajele pentru o folosire integrala;

Dezavantajele cumpararii sunt:

a)      calitatea trebuie controlata, este necesar un timp pentru gasirea furnizorilor;

b)      se evita investitia in utilaje, dispare preocuparea de a incarca utilajele pentru o folosire integrala;

c)      timpul managerilor nu mai este afectat pentru rezolvarea problemelor de fabricatie.

Managementul proceselor :

a)      se elaboreaza pornind de la planul agregat lunar;

b)      ofera capacitatea de a descoperi si preveni in mod sistematic problemele;?

c)      realizeaza o verificare preliminara a resurselor disponibile.

Planificarea este :

a)      un proces natural desfasurat preponderent;

b)      o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune

c)      o activitate continua , in care programele existente deja se combina cu noile prognoze, estimari, comenzi din portofoliu;

Planul general de productie (PGP) este :

a)      valoric dar cunoscand costurile pe grupe de produse, el se poate indica si in unitati conventionale;

b)      o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

c)      ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite.

Planul agregat de productie rezulta din :

a)      planul general;

b)      planul principal;

c)      planul agregat.

Planul principal (MPS) se elaboreaza pornind de la :

a)      planul general;

b)      planul agregat lunar;

c)      planificare.

In scopul simplificarii programarii resurselor se poate folosi un model al legaturilor dintre activitatile productive, numit :

a)      modelul input output care descrie implicit legaturile dintre resursele necesar desfasurarii productiei;

b)      modelul planului general;

c)      modelul planului de productie.

Sistemul se bazeaza pe :

a)      ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite;

b)      modelul input output care descrie implicit legaturile dintre resursele necesar desfasurarii productiei;

c)      portofoliul de comenzi, structura produselor, stocurile existente, fisierele cu tehnologiile disponibile, fisierele cu locurile de munca existente.

Procesul reprezinta :

a)      o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b)      activitatile conduse de oameni si desfasurate cu mijloace de munca;

c)      totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii.

Procesul de productie cuprinde :

a)      totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii;

b)      activitatile conduse de oameni si desfasurate cu mijloace de munca pentru transformarea obiectelor muncii in produse finite;

c)      activitatile care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit.

Procesul de productie este alcatuit din :

a)      procese tehnologice, procese de munca si procese naturale;

b)      procese procese de baza, procese, procese primare procese complexe;

c)      procese tehnologice, procese primare, procese de munca.

Procesul tehnologic este o parte a procesului de productie si cuprinde :

a)      activitatile manuale ale executantilor;

b)      o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune.

c)      totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii;

Procesele de munca cuprind :

a)      activitatile manuale ale executantilor;

b)      o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune.

c)      o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

Procesele de baza sunt la randul lor :

a)      Procesele de reparatii, de fabricare a SDV-urilor;

b)      Procesele de servire;

c)      Primare (turnare, forjare), de prelucrare si de finisare (montaj).

Tipul de productie reprezinta :

a)      amploarea pregatirii tehnice si nivelul de specializare;

b)      o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune;

c)      complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;

Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie:

a)      de masa, de serie si individuale

b)      mare, mijlocie, mica;

c)      evolutia nivelului tehnic al utilajelor, gradul de mecanizare si automatizare, calificarea fortei de munca.

Cunoasterea tipului de productie este importanta deoarece :

a)      el cuprinde succesiunea de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b)      el conditioneaza caracterul si amploarea pregatirii tehnice;

c)      el se refera la  reproiectarea proceselor strategice.

Proiectarea proceselor economice necesita intocmirea unor scheme si grafice pentru vizualizarea lor precum:

a)      graficul general al desfasurarii procesului de fabricatie, graficul detaliat al procesului de fabricatie, schema fluxului de productie, scheme de circulatie;

b)      reproiectarea proceselor strategice;

c)      testarea pietei si lansarea comerciala.

Modelul proceselor critice cuprinde sase procese numite :

a)      procesul de inovare, procesul de schimbare, procesul de corelare, procesul de valorizare, procesul de dezvoltare, procesul de satisfactie;

b)      procesul de valorizare, procesul de dezvoltare, procesul de satisfactie, procesul de informare, procesul tehnologic, procesul de inovare;

c)      procesul de schimbare, procesul de inovare, procesul de valorizare, procesul de dezvoltare, procesul de satisfactie, procesul de informare.

Reengineering se refera la :

a)      reproiectarea proceselor strategice;

b)      redefinirea misiunii intreprinderii;

c)      testarea pietei si lansarea comerciala.

Procesul de schimbare se refera la:

a)      conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala;

b)      strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

c)      testarea pietei si lansarea comerciala;

Procesul de inovare se refera la:

a)      complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;

b)      strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

c)      conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala.

Procesul de valorizare :

a)      porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b)      porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a expedierea produselor finite;

c)      creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii si controlul rezultatelor.

Procesul de satisfactie :

a)      porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b)      porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a expedierea produselor finite;

c)      creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii si controlul rezultatelor.

Procesul de informare :

a)      porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b)      porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a expedierea produselor finite;

c)      creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii si controlul rezultatelor;

Amplasarea reprezinta :

a)      stabilirea pozitiei relative dintre utilaje;

b)      elaborarea si fundamentarea planului de productie;

c)      fundamentarea variantelor de dezvoltare a sectiilor intreprinderii.

Clasificarea liniilor de fabricatie :

a)      dupa capacitatea tehnica si dupa dimensionarea unitatilor de productie;

b)      alegerea solutiei strategice optime de productie si dupa specializare.

c)      dupa specializare, dupa continuitatea lucrului, dupa pozitia pieselor in timpul lucrului;

Veriga este :

a)      un cuplu de doua masini care se succed in procesul de schimbare;



b)      un cuplu de doua masini care se succed in procesul de dezvoltare

c)      un cuplu de doua masini care se succed in procesul tehnologic;

Gama fictiva reprezinta :

a)      un proces tehnologic fictiv;

b)      un proces de dezvoltare fictiv;

c)      un proces de informare fictiv.

Efectul automatizarii se regaseste in :

a)      micsorarea ciclului de fabricatie;

b)      capacitatea de productie;

c)      productia maxima de o anumita structura si calitate.

Capacitatea de productie reprezinta :

a)      productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea potentialului productiv;

b)      productia maxima de o anumita structura si calitate;

c)      reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

Capacitatea tehnica reprezinta :

a)      productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea potentialului productiv;

b)      productia maxima de o anumita structura si calitate;

c)      reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

Capacitatea de regim reprezinta :

a)      productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea potentialului productiv;

b)      productia maxima de o anumita structura si calitate;

c)      productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

Legea proceselor de productie este:

a)      o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces;

b)      o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de schimbare;

c)      o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de productie.

Legile productiei exprima :

a)      legaturile esentiale, cauzale, relativ stabile si repetabile ale proceselor de productie;

b)      legaturile esentiale, cauzale, relativ instabile si repetabile ale proceselor de productie;

c)      legaturile esentiale, cauzale, relativ stabile si repetabile ale proceselor economice.

Formele de organizare sunt:

a)      organizare succesiva, organizare manageriala, organizare mixta;

b)      organizare procesuala, organizare manageriala, organizare paralela.

c)      organizare succesiva, organizare paralela si organizare mixta;

Principiul proportionalitatii presupune:

a)      desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele muncii;

b)      existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;

c)      ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.

Principiul paralelismului impune:

a)      desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele muncii;

b)      existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;

c)      ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.

Legea specializarii consta in:

a)      procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu aceluiasi operator;

b)      produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;

c)      reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

Legea diviziunii efortului consta in:

a)      Operatiile repartizate unui organizator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul celorlalti organizator;

b)      Operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa nu fie egal cu efortul celorlalti operatori.

c)      Operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul celorlalti operatori;

Legea transferului de calificare.

a)      Calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie invers proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

b)      Calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie direct proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

c)      Calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului general trebuie sa fie direct proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

Legea standardizarii.

a)      Conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu aceluiasi operator;

b)      Produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;

c)      Reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

Legea simplificarii.

a)      Conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu aceluiasi operator;

b)      Produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;

c)      Reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

Conducerea operativa cuprinde :

a)      un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de productie;

b)      un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de schimbare;

c)      un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului economic.

Programarea productiei este :

a)      o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b)      o activitate continua , in care programele existente deja se combina cu noile prognoze, estimari, comenzi din portofoliu.

c)      activitatea ce esaloneaza in timp si in spatiu sarcinile de productie.

Lansarea in fabricatie este :

a)      activitatea prin care se elaboreaza documentatia organizatorica ce insoteste produsul si care se trimite la executanti;

b)      activitatea ce esaloneaza in timp si in spatiu sarcinile de productie;

c)      un ansamblu coerent de obiective ce trebuie infaptuite.

Urmarirea productiei se ocupa de :

a)      culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea procesului primar de productie;

b)      culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea procesului de productie;

c)      culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea procesului secundar de productie.

Programarea fabricatiei consta in :

a)      multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;

b)      repartizarea in timp si spatiu sarcini1or de productie;

c)      defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare.

Lansarea in fabricatie are urmatoarele activitati principale:

a)      elaborarea documentatiei organizatorice;

b)      multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;

c)      defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare.

R: a + b

a + c

b + c

Productia trasa poate fi obtinuta

a)      cu conceptul KEIZEN;

b)      cu urmarirea feed-back-ului.

c)      cu metoda KANBAN;

Scopul urmaririi fabricatiei este:

a)      defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare;

b)      stabilirea stadiului productiei, interpretarea rezultatelor, introducerea unor masuri corective;

c)      multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;

Sistemul de urmarire a; fabricatiei se caracterizeaza prin:

a)      gradul de detaliere, timpul de raspuns, frecventa;

b)      urmarirea feed - back;

c)      urmarirea feed - forward.

Principalele modalitati de urmarire a productiei sunt:

a)      feed - back, feed - forward

b)      just in time;

c)      pas cu pas, continuu;

productiei reprezinta : repartizarea in timp si spatiu sarcini1or de productie (pe fiecare loc de munca si in fiecare unitate imp).

R: PROGRAMAREA

Lotul de fabricatie este:

a)      este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire - incheiere a fabricatiei

b)      principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri ai procesului de fabricatie

c)      este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico - economici, in special de corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare

Lotul optim reprezinta:

a)      este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire - incheiere a fabricatiei

b)      principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri ai procesului de fabricatie

c)      este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico - economici, in special de corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare

Lotul optim este lotul de fabricatie calculat pe baza:

a)      maximizarii profitului

b)      minimizarii cheltuielilor de productie

c)      minimizarii parametrilor programarii operative

Lotul economic este:

a)      cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire - incheiere a fabricatiei

b)      principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri ai procesului de fabricatie

c)      este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico -  economici, in special de corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare

Algoritmul Johnson consta in identificarea lotului care are cel mai mic timp de prelucrare pe un utilaj si acesta se va plasa pe primul sau pe ultimul loc in ordonantare, daca este primul sau al doilea utilaj. Se procedeaza in acest mod pana se - stabileste ordinea exacta de lansare in fabricatie.

R: A

Algoritmul Johnson consta in reprezentare grafica in spatiul cu doua dimensiuni: pe doua perpendiculare se reprezinta operatiile facute asupra a doua loturi; se hasureaza zonele in care loturile ar trebui prelucrate simultan, dupa se cauta un drum ce porneste din origine si ajunge in coltul diagonal opus, alcatuit numai din drepte orizontale, verticale sau inclinate la 45 grade.

R: F

Rezolvarea cu algoritmul Akers este o reprezentare grafica in spatiul cu doua dimensiuni: pe doua perpendiculare se reprezinta operatiile facute asupra a doua loturi; se hasureaza zonele in care loturile ar trebui prelucrate simultan, dupa se cauta un drum ce porneste din origine si ajunge in coltul diagonal  opus, alcatuit numai din drepte orizontale, verticale sau inclinate la 45 grade.

R: A

Rezolvarea cu algoritmul Akers consta in identificarea lotului care are cel mai mic timp de prelucrare pe un utilaj si acesta se va plasa pe primul sau pe ultimul loc in ordonantare, daca este primul sau al doilea utilaj. Se procedeaza in acest mod pana se - stabileste ordinea exacta de lansare in fabricatie.

R: F

Algoritmu1 Gimer - Thompson permite prelucrarea a mai mult de doua loturi. Pentru a usura prelucrarea datelor se introduce notiunea de secventa (pasi de calcul). Algoritmul isi propune stabilirea unei solutii satisfacatoare si nu cautarea cu orice pret a solutiei optime, deoarece doar pentru analiza lansarii a cinci loturi pe cinci utilaje trebuie analizate variante.

R: A

Transportul extern (comercial) reprezinta:

a)      transportul uzinal

b)      transportul operational.

c)      transporturile de la furnizori si catre beneficiari

Transportul dintre depozite si sectii, dintre sectii sau in interiorul sectiilor reprezinta:

a)      transportul uzinal

b)      transportul intern

c)      transportul operational.

Proiectarea transportului intre sectii, inclusiv a celui dintre depozite si sectii sau intre sectii si magaziile de piese finite are la baza:

a)      planul general al intreprinderii

b)      caracteristica tipologica a procesului de productie.

c)      defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare

R: a + b

a + c

b + c

Transportul operational este in stransa dependenta de:

a)      caracteristica tipologica a procesului de productie.

b)      procesele tehnologice ce au loc in sectia sau atelierul respectiv

c)      de tipul procesului de productie

R: a + b

a + c

b + c

Problemele ce trebuie rezolvate pentru transportul comercial sunt:

a)      criteriul costului

b)      criteriul performantei

c)      alegerea mijlocului de transport

d)      alegerea transportatorului

R: a + d

c + d

b + c

Criteriile folosite pentru alegerea transportului comercial:

a)      criteriul costului

b)      caracteristica tipologica a procesului de productie.

c)      criteriul performantei

R: a + b

a + c

b + c

Criteriul performantei in alegerea transportului constau in:

a)      durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

b)      durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta

c)      durata transportului, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

d)      costul transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

Materialele din depozite sau produsele din magazii formeaza un stoc. Stocul reprezinta:

a)      asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

b)      o cantitate de resurse materiale care satisfac sunt necesare productiei

c)      o cantitate de resurse materiale care satisfac cerintele obiective ale desfasurarii procesului de productie

Stocul curent (Sc) reprezinta:

a)      cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a procesului de productie intre doua livrari

b)      cantitate de materiale destinata sa asigure desfasurarea continua a procesului de productie in cazul eventualelor intreruperi in aprovizionare

c)      asigura desfasurarea normala a procesului de productie in cazul cand aprovizionarea se face de la un depozit central, care necesita un timp intre lansarea comenzii si aducerea materialelor

Stocul de siguranta (Ss) reprezinta:

a)      cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a procesului de productie intre doua livrari

b)      cantitate de materiale destinata sa asigure desfasurarea continua a procesului de productie in cazul eventualelor intreruperi in aprovizionare

c)      asigura desfasurarea normala a procesului de productie in cazul cand aprovizionarea se face de la un depozit central, care necesita un timp intre lansarea comenzii si aducerea materialelor

Stocul de pregatire (Sp) se realizeaza la:

a)      la materialele pregatite de muncitori

b)      la materialele care necesita o pregatire anterioara inceperii procesului de productie (imbatranire naturala, uscarea lemnului etc.)

c)      la materialele aflate in proces de executie

Stocul pentru transportul intern (St):

a)      cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a procesului de productie intre doua livrari

b)      asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

c)      asigura desfasurarea normala a procesului de productie in cazul cand aprovizionarea se face de la un depozit central, care necesita un timp intre lansarea comenzii si aducerea materialelor

Stocul de iarna (Si) este:

a)      cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a procesului de productie intre doua livrari

b)      asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

c)      creat pentru materialele la care datorita conditiilor climatice, aprovizionarea nu se face in lunile de iarna

Stocul curent se fundamenteaza pe baza:

a)      normativelor de productie

b)      normelor de consum si a normelor stoc

c)      capacitatii de productie

Defectul reprezinta:

a)      pierderea capacitatii de productie

b)      pierderea unei functii a echipamentului

c)      pierderea mentenabilitatii

Defectul apare atunci cand:

a)      nu mai functioneaza un utilaj

b)      se observa aparitia unor neconformitati (abaterea unei caracteristici de la nivelul prevazut)

c)      se inlocuieste un reper

Defectul apare din cauza unor factori:

a)    neprevazuti

b)    materiali, umani si economici

c)    aleatorii

Factorii materiali ce produc defectele sunt:

a)    uzura fizica, rezistenta materialelor, conditiile materiale

b)    uzura maeriala, conditiile fizice si naturale

c)    uzura dinamica, uzura statica si oboseala materialelor

Uzura dinamica apare ca urmare a:

a)      procesului de frecare si are drept consecinta degradarea suprafetelor, modificarea dimensiunilor, a formei geometrice si a jocurilor;

b)      influentei mediului (coroziunii)

c)      influentei factorilor umani

Uzura statica apare ca urmare a:

a)    influentei factorului uman

b)    influentei mediului (coroziune)

c)    influentei frecarii

Oboseala este un fenomen de . a materialului la solicitari obisnuite, datorita modificarii structurii sale in timp.

R: RUPERE

Capacitateade munca a omului este disponibilitatilor fizice si senzoriale utilizate in desfasurarea muncii.

R: SUMA

Productivitatea masurata la nivel de intreprindere se calculeaza in functie de ansamblul eforturilor necesare realizarii unei productii vandabile la clienti R: A

Productivitatea masurata la nivel national reprezinta raportul dintre

a)      ansamblul eforturilor necesare realizarii unei productii vandabile la clienti

b)      populatia ocupata si venitul national

c)      venitul national si populatia ocupata

Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica numita " ".

R: ERGONOMIA

reprezinta aptitudinea produsului de a functiona in conditii specificate un timp dat fara a se defecta.

R: FIABILITATEA

isi propune sa asigure usurarea eforturilor muncitorilor (economie de munca vie), inlaturarea monotoniei muncii (pentru mentinerea capacitatii de munca) si dezvoltarea profesionata a omului in procesul muncii, cu scopul cresterii productivitatii muncii.

R: ORGANIZAREA MUNCII

de munca a omului este suma disponibilitatilor fizice si senzoriale desfasurarea muncii.

R: CAPACITATEA

Reducerea capacitatii de munca constituie care poate fi fizica, senzoriala, cerebrala si ea apare datorita consumului de energie.

R: OBOSEALA

este eficienta cu care se cheltuieste munca omeneasca.

R: PRODUCTIVITATEA

Biroul International al Muncii considera ca este influentata de urmatorii factori: factori genera1i; factori tehnici ; factori umani.

R: PRODUCTIVITATEA

de imbunatatire a calitatii pot fi orientate pe produs, orientate pe procese, sau orientate pe sistem.

R: STRATEGIILE

Intelegerea conceptului implica o comparatie intre doi termeni utilizati de japonezi, Kaizen si Kairyo.

R: KAIZEN

este o imbunatatire continua si in toate domeniile iar Kairyo este o imbunatatire obtinuta prin inovare.

R: KAIZEN

Managementul orientat pe conduce la diversificarea pietelor de desfacere marind mai repede cantitatea decat calitatea.

R: REZULTATE

In literatura japoneza se pune accent pe utilizarea diagramei .. (diagrama cauza - efect), in scopul imbunatatirii calitatii; diagrama incearca sa identifice toate cauzele ce duc la un anumit efect.

R: ISHIKAWA

este capacitatea unui proces tehnologic de a realiza piese cu caracteristici in limitele de toleranta prescrise /7/.

R: CAPABILITATEA

Principala activitate a .. . este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.

R: CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE

Controlul .. de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare sau respingere a loturilor.

R: STATISTIC

Fractia .. reprezinta raportul dintre numarul de piese defecte dintr-un esantion (d) si marimea esantionului (n):

R: DEFECTIV

Controlul statistic al .. are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor.

R: FABRICATIEI




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2542
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved