Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Implicarea parintilor intr-o comunicare activa cu adolescentii lor

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
V.I.A. (Interactiune vizuala augumentativa)
CAPCANELE MANIPULARII SI PERSUASIUNEA IN COMUNICAREA EFICIENTA
COMUNICAREA NON-VERBALA Kinetica si Proxemica
Comunicarea scrisa
Spatiul nostru comunicational
PREGATIREA UNEI EXPLICATII
Propaganda-caracter totalitar - Conflicte si Comunicare in secolul XX
DIFERITE TEHNICI DE A PRIVI
Formele comunicarii orale
Dificultati si constringeri in comunicare

Implicarea parintilor intr-o comunicare activa cu adolescentii lor

 REZUMAT Interactiunea parinte-adolescent, in mod particular comunicarea, este un subiect de maxima importanta in dezvoltarea socio-emotionala a adolescentului. Lucrarea de fata isi propune folosirea teoriei social-cognitive si a teoriilor dezvoltarii pentru transpunerea in practica pedagogica a informatiilor necesare in dezvoltarea unei relatii sanatoase intre parinte si adolescent. Scopul lucrarii este acela de a realiza un program de constientizare pentru parinti. Cadrele didactice vor folosi materiale si activitati ce vin in spijinul parintilor pentru ca acestia din urma sa se poata adapta mai usor la procesul de dezvoltare al copilului, pentru a aborda situatiile de criza familiala intr-o maniera constructiva. Prima parte a programului consta in realizarea si distribuirea de materiale pentru parinti, cu rol in sensibilizarea acestora la nevoile adolescentilor. A doua parte consta in intalniri cu parintii in scopul optimizarii relatiei dintre parinti si adolcescenti.



ABSTRACT The interaction teenager-parents, in particular the communication between them , is a  subject of extreame  importance in the socio-emotional development. The present study wants to use the socio-cognitiv theory and the developmental theory for transposing into pedagogical practice of the necessary  information for the development of a  healthy relation between parents and teenagers. The porpose of this paper is to create a program of  awareness  for parents.    The educators will use the material and the activities which will support the parents to adapt easyer to the process of development of teenager, to touch in a constructive way the family crisis.  In the firs part of the program we will make and distribute materials among parents, with the purpose of awareness on teenager’s needs. The second part consists in meetings  with parents for optimization the relation teenagers-parents.

Deoarece parintii exercita o influenta considerabila asupra copiilor lor este foarte important sa evaluam interactiunea dintre parinti- copii (Mahoney & Wheeden, 1997; Warren & Yoder, 1996).  Fundamentul vietii de familie il constituie relatiile afectuoase. Relatiile intre parinti si copii presupun un mecanism deosebit, filtrat social, ele au la baza comunicarea  in care se realizeaza un model, un pattern de conduita.                                                                                                                               In adolescenta, centrul de greutate al comunicarii se deplaseaza de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi si prieteni. Majoritatea se afla sub influenta colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare, pe care parintii nu le pot filtra. Nu este usor sa exercitam ca parinti o influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu avem deja o relatie foarte apropiata cu ei. Este nevoie din partea parintilor de iubire, deschidere si stabilirea unor limite foarte clare. Acestea nu se refera la restrictii, cat mai ales la atentie, orientare si stabilirea unor granite. Aptitudinile care le i-au parintii si copiii in ceea ce priveste fixarea obiectivelor si rezolvarea problemelor ii ajuta pe adolescenti sa pastreze drumul cel bun. Pentru a ne insotii copiii pe drumul dificil pe care il au de parcurs si a deveni adulti, a da dovada de inteligenta emotionala inseamna sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul nostru, sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale celorlalti, sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa urmarim atingerea lor. Trebuie sa ne folosim de cele mai bune aptitudini pentru a lucra cu copiii in relatiile noastre. Nici unul dintre noi nu poate prevedea lumea adulta in care vor intra tinerii. Contextul in care cresc adolescentii de azi este diferit de cel in care a-ti crescut dumneavoastra, insa indiferent de aceasta ei au nevoie de sprijinul si suportul dumneavoastra. Adolescentii petrec mai mult timp cu prietenii, acestia devenind mult mai preocupati de modul cum pot sa fie acceptati in grup si de modul cum pot obtine popularitate in grupul lor de prieteni si nu numai. Susceptibilitatea la influentele prietenilor creste si incep sa caute suport si ghid in acestia. Adolescenta timpurie incepe ca o perioada de distantiere de parinti. Unii autori speculeaza faptul ca adolescentii trec printr-o schimbare din punct de vedere al relatiilor sociale, de la dependenta de parinti la cea de prieteni ( Steinberg & Silverberg, 1986 ). Dar acest lucru nu dureaza mult, si anume acest fenomen se petrece in jurul varstei de 12-13 ani, insa aceasta susceptibilitate la prieteni sufera un declin pe la mijlocul adolescentei si catre sfarsit (Berndt, 1979, Steinberg & Silverberg, 1986). Relatia dintre parinti si adolescenti nu este abandonata ci renegociata pentru a se acomoda incet la adolescentul matur (Collins, 1990, Eccles, Buchanan, Midglez, 1991 si Steinberg, 1990).                                                                                                                                   Devereux (1970) a observat ca adolescentii a caror parinti sunt excesiv de restrictivi abandoneaza ideea de a cere sfaturi si suport din partea acestora orientandu-se spre grupul de prieteni. Astfel in cautarea de clarificare a unor necunoscute de ex: prin experimentarea de substante, sau primele experiente sexuale fara nici o informare prealabila din partea parintilor, acestea distanteaza si mai mult adolescentul de parinte. Daca mai inainte parintele era universul copilului, acum parintele isi pierde treptat acest statut. Susceptibil la influentele grupului de prieteni, dorinta de a fii acceptat de acestia, de a experimenta diferite lucruri necunoscute doar pentru a-si creste popularitatea s-au statutul in grupul de prieteni il poate face pe adolescent sa apuce pe cai gresite. Scoala nu v-a mai fi o motivatie in sine pentru a excela, interesele adolescentului vor fi altele decat aceasta, in functie de practicile pe care le face si care ii ofera placere. Toate acestea puse alaturi de niste parintii rigizi si restrictivi care stiu sa impuna reguli si sa ingradeasca libertatea de gandire, spiritul critic si buna intelegere cu adolescentul, nu mai e mult pana la instalarea unui comportaent deviant din partea adolescentului. Nu este neobisnuit pentru un psiholog, sa auda adolescentii care se plang de comunicarea cu parintii : „Eu le spun, dar ei nu inteleg !”. Exista o suferinta in aceste cuvinte, e ca si cum acei adulti nu ar vedea omul din fata lor, ci imagini, mai mult sau mai putin deformate, ale sale: copilul pe care si-l doresc, copilul care cred ei ca este, copilul care se tem ca ar putea fi. In spatele tuturor acestor imagini se afla, de cele mai multe ori, o fiinta neinteleasa, singura, care isi cauta refugiul in carti, in grupul de prieteni sau, uneori, din nefericire in alcool s-au droguri. A fi parinte e in aceeasi masura o bucurie imensa, dar si o sarcina extrem de grea, intr-o lume care evolueaza intr-un ritm ametitor. De felul in care comunici cu copilul tau si te comporti fata de el depinde atat viata lui (ce fel de om va fi si cum se va raporta la cei din jur), cat si relatia pe care o veti avea pe termen lung. Atunci cand intr-o familie exista emotii pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este insa usor sa fii parinte. Ca si parinti trebuie sa va asigurati ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i ajutati atunci cand apar problemele si sa-i insotiti pe aceasta portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate. Problemele pe care adolescentii le intampina sunt tratate de catre parinti cu experienta lor de adulti, uitand ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele,  neavand experienta pe care o au adultii.   Sa fim parinti poate fi atat de usor si de placut, dar si ingrozitor de greu uneori. Timpul  trece jucandu-ne cu copilul si observam la un moment dat cum copilul se schimba, nu mai este cel cu care ne obisnuisem: ori se transforma intr-un copil neastamparat, pe care de abia reusim sa-l mai controlam, ori intr-un munte de sensibilitate, irascibilitate si nu stim cum sa reactionam. Chiar daca suntem nevoiti sa fim severi si sa aplicam pedepse, indicat este sa nu le dam prilejul sa se indoiasca de faptul ca ii iubim, ii intelegem, ii admiram si dorim sa-i ajutam. De asemenea daca alegem sa ne educam copilul fara nici o urma de severitate sau pedeapsa, sa nu le dam prilejul sa se indoiasca de faptul ca ar fi bine sa asculte si sa respecte deciziile noastre de adulti astfel incat sa nu rasplateasca niciodata iubirea si libertatea oferita cu lipsa de respect.      Cel mai frecvent intalnit mit cu privire la relatiile dintre adolescenti si parinti este ca acestia nu se pot intelege. Facand o incursiunea prin literatura de specialitate aflam ca de fapt relatiile din cadrul  familiei sunt mai armonioase decat s-ar parea. De fapt este vorba despre o tensiune care apare odata cu intrarea copilului in adolescenta - perioada de tranzitie  spre adolescenta - tensiune care este prezenta de ambele parti ale relatiei. La adolescenti tensiunea este data de dorinta de a se separa de parinti dar faptul ca ei stiu ca inca sunt dependenti de ei, iar de partea opusa parintii care simt dorinta de a-si vedea copiii independenti si aceea de a-i tine cat mai mult dependeti de ei. In lipsa unei comunicari deschise a acestor stari contradictorii este firesc sa apara conflictele. Se speculeaza tot mai des ideea ca, comunicarea intre parinti si adolescenti ar fi determinata de asa zisul conflict intre generatii. Unii autori considera ca acest conflict intre generatii  izvoraste din experienta parintilor in opozitie cu lipsa de experienta a adolescentilor, insa altii o vad cu totul diferit. Si anume societatea in care s-au nascut parintii nostrii a fost una mai restrictiva din toate punctele de vedere ( perioada comunista ), ceea ce le-a imprimat acestora un anumit pattern de comportament si gandire. Problemele cu care se confrunta astazi adolescentii sunt mult mai specifice societatii de astazi, probleme pe care parintii (  generatia trecuta ) tind sa le rezolve intr-o alta maniera caracteristica lor si nu adaptata modului de gandire al noii generatii. Adolescentii de azi vor fi convinsi ca-i mposibil sa comunice cu adolescentii de ieri, 1 datorita diferentelor si 2 datorita progresului, adolescentii de azi fiind mai superiori.        






Adolescentii experientiaza si situatii de apropiere romantica fata de sexul opus. De fapt  experientele romantice se schimba substantial de-a lungul adolescentei, astfel ca in prima faza ei interactioneza pur si simplu cu sexul opus -amicitii- apoi urmand intalnirile de grup ca in final sa apara intalnirile romantice in doi. Relatiile romantice sunt centrale in vietile adolescentilor. Ele au potentialul de a influenta pozitiv dezvoltarea lor sau de asemenea sa plaseze adolescentii in situatii problematice de risc. Expectantele si experientele adolescentilor  in relatiile romantice sunt legate si depind de relatiile pe care acestia le au cu prietenii si parintii lor. Cu mai mult de un deceniu Shaver & Hayan (1988), spuneau ca relatiile romantice ar putea fi caracterizate ca si atasamente, la fel cum este relatia dintre copii si parintii. Mai mult, ei sugereaza ca experientele cu parintii afecteaza expectantele individuale ale adolescentilor cu privire la relatiile romantice. Indivizii care au relatii securizante cu parintii lor, vor avea cu siguranta expectatii mai sigure cu privire la relatiile romantice si astfel vor fi mult mai capabili sa dezvolte atasament romantic securizant decat cei care au experiente  nefavorabile cu parintii lor.                                                  Rolul parintilor este dupa cum vedem central si in acest aspect din viata adolecentilor lor, deoarece adolescentii transpun in relatiile lor ceea ce experientiaza acasa. Ei isi i-au drept model parintii prin comportamente, atitudini, etc. In acest scop  parintii trebuie sa fie mai deschisi sa-si asculte copilul, pentru a-i castiga increderea si astfel sa devina confidentul lor. In problemele sentimentale parintii nu ar trebui sa-si permita sa scape rolul de indrumator, pentru ca niciunul nu ar vrea ca adolescentul lor sa se informeze din surse eronate, care il pot determina pe acesta sa apuce pe cai gresite. Sexualitatea este un aspect normal in viata fiecarui adolescent care dezvoltata in mod pozitiv contribuie la intregirea armonioasa a unei personalitati sanatoase. Prin urmare nu trebuie evitata sau lasata sa se rezolve de la sine, pentru ca ea oricum se va dezvolta dar o va face fie in sens negativ, fie in sens pozitiv in functie de suportul, intelegerea si indrumarile oferite parintilor.

 Din punct de vedere al fluctuatiilor inerente sociale si economice se induc modificari si diferentieri in aparatul psiho-moral de conduita, de comunicare intre parinti si copii, care contine abilitati, capacitati de interrelationare dar si nevoia permanenta de a cunoaste evolutia sociala si individuala a copilului, adolescentului. Aceasta cu atat mai mult cu cat se accepta ca profesia de parinte este extrem de dificila, de solicitanta si dinamica. Parintii cei mai multi sunt nevoiti sa lucreze amandoi pentru a aduce un venit in casa. Unii se intorc seara tarziu acasa, obositi, iar ceea ce au nevoie atunci este putina liniste si relaxare. Ceea ce mai lipseste este sa asculte diferite povestiri insirate de adolescent despre ce a facut azi la scoala, ce nota a a luat, etc. Adolescentul se v-a simti respins, se v-a inchide in sine, devenind astfel un expert in a nu transmite nimic, in a nu comunica, prapastia in comunicare adancindu-se treptat. Parintii sunt responsabili de buna starea copiilor lor pe toate planurile, emotional,financiar, etc, responsabilitate foarte mare care cere maxima atentie din partea partilor, pentru a-si gestiona eficient resursele in a nu neglija copii in ideea in care considera ca celelalte relatii sociale sunt mai dificile de intretinut si cer alocarea unei atentii sporite, pe cind relatia cu copii lor este una banala care se rezolva de la sine.

           








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 706
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site