Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


MODALITATI DE DEPASIRE A BLOCAJELOR IN COMUNICARE

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Forme de comunicare
Familiarizarea cu sunetul „s”
Propaganda versus eveniment
COMUNICAREA DE MASA
Modele comunicationale; Elemente ale procesului de comunicare
COMUNICAREA PUBLICA
ARGUMENTARE SI LOGICA NATURALA
Comunicare . Persuasiune
COMUNICAREA IN AFACERI - Comunicarea in cadrul grupului
Comunicarea informala

TERMENI importanti pentru acest document

:
Warning: mysql_num_rows() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/svadan38/public_html/replace_diacritice.php on line 143
:
Warning: mysql_num_rows() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/svadan38/public_html/replace_diacritice.php on line 143
:
Warning: mysql_num_rows() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/svadan38/public_html/replace_diacritice.php on line 143
:
Warning: mysql_num_rows() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/svadan38/public_html/replace_diacritice.php on line 143
:

MODALITATI DE DEPASIRE A BLOCAJELOR IN COMUNICARE

 

1. PRECIZARI CONCEPTUALE

 

        Comunicarea educationala sau pedagogica mijloceste realizarea fenomenului educational in ansamblul sau, indiferent de continuturile, nivelurile, formele sau partenerii implicati.     

        Comunicarea didactica apare ca forma particulara, obligatorie in vehicularea unor continuturi determinate, specifice unui act de invatare sistematica, asistata. Acest tip de comunicare constituie baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor in cadrul institutionalizat al scolii si intre parteneri cu status – roluri determinate: profesori – elevi. Atat comunicarea educationala cat si cea didactica reprezinta forme ale comunicarii umane. 

       Comunicarea este in acelasi timp relatie, informatie actiune, tranzactie etc.. Se poate face o clasificare a formelor de comunicare in functie de diferite criterii, asa cum reiese din tabelul de mai jos.

Nr. crt.

Criterii

Forme de comunicare

1

Parteneri

a)Intrapersonala – cu sine

b)      Interpersonala – intre doua persoane

c)In grup mic – in cazul unui grup, relatie de tipul „fata in fata”

d)      Publica – auditoriul este un public larg in relatie directa sau indirecta cu emitatorul

2

Statutul interlocutorilor

a)Verticala – intre parteneri care au statute inegale

b)      Orizontala - intre parteneri care au statute egale

3

Codul folosit

a)Verbala – prin cuvant si prin tot ceea ce tine de acesta sub aspect fonetic, lexical, morfo-sintactic

b)      Paraverbala – prin elemente prozodice si vocale care insotesc cuvantul (caracteristicile vocii, particularitati de pronuntie, intensitatea vorbirii, ritmul si debitul vorbirii, etc.  )

c)Nonverbala – miscare, gesturi, mimica, etc.

d)      Mixta

4

Finalitatea actului comunicativ

a)Accidentala – transmiterea intamplatoare de informatii

b)      Subiectiva – exprima direct starea afectiva a locutorului

c)Instrumentala – focalizarea pe un scop precis, urmarirea atingerii lui, capacitatea de a se modifica in functie de reactia partenerilor, pentru a-si atinge obiectivul

5

Capacitatea autoreglarii

a)      Lateralizata (unidirectionala) – fara feed-back

b)      Nelateralizata – cu feed-back determinat de prezenta interactiunii emitator – receptor

6

Natura continutului

a)      Referentiala – vizeaza un anumit adevar

b)      Operationala / metodologica – vizeaza intelegerea acelui adevar care trebuie transmis sa fie descifrat

c)      Atitudinala – valorizeaza cele transmise

   2. BLOCAJE IN COMUNICARE

         In cadrul activitatilor scolare curente se creeaza multiple raporturi interpersonale intre cadre didactice si elevi. Interactiunile nu se limiteaza la comunicarea unor continuturi stiintifice, ci se extind la modalitati de conducere a activitatii, la aprecierea performantelor, la sentimentele si atitudinile personale. 

Prin natura misiunii sale, omul scolii trebuie sa stie ca „a comunica” inseamna mult mai mult decat a stapani cuvintele; putem vorbi fara sa comunicam si sa ne „impartasim” celorlalti fara a rosti nici un cuvant. Absenta intentiei comunicative nu anuleaza comunicarea. Nehotararea, blazarea, neputinta etc. le transmitem elevilor chiar si atunci cand nu o dorim. Ele se incorporeaza in baza relationala care filtreaza mesajul didactic centrat pe continuturile disciplinei. Aceasta face ca profesori diferiti, cu aceeasi clasa si chiar aceeasi tema, sa obtina rezultate diferite.

Nu intotdeauna relatiile profesor-elev sau elev-elev sunt cele optime. Situatiile conflictuale apar in viata cotidiana a clasei de elevi, a scolii, datorita divergentelor existente intre perceptiile, convingerile, atitudinile, scopurile, modalitati de actiune diferite sau fata de o situatie generata de procesul de orientare, conducere, dirijare a activitatilor si apreciere a performantelor.     

Blocajele (dificultatile) care apar in comunicarea profesor - profesor si elev - elev pot fi:

a)      Blocaje datorate stilului didactic autoritar al profesorului. Un profesor adept al stilului de lucru traditional cauta sa dispuna in clasa de intreaga putere decizionala si de o autoritate deplina. El pune accentul pe dirijare si ordine rigida, impunere severa si sanctiune, stimuleaza insusirea docila a cunostintelor si supunerea neconditionata. Predarea este privita ca o simpla transmitere si nu ca o stimulare a dezvoltarii cognitive si emotional – atitudinale a elevilor. Profesorii care controleaza pregatirea elevilor de pe pozitii rigide, autoritariste, aratandu-se preocupati mai ales de propriul punct de vedere afirmat, pot provoca stari conflictuale in relatia cu elevii.

b)      Blocaje datorate caracteristicilor mediului psiho–social. In timpul activitatilor desfasurate in clasa, relatiile de comunicare ale profesorului cu elevii pot fi afectate, in sens negativ, de o atitudine autoritara, ce presupune adeziunea neconditionata a elevilor la continutul activitatii. Se ignora faptul ca exista posibilitatea sa apara si refuzul, motivat de starea elevului, de experientele lui anterioare, de volumul cunostintelor comunicate sau de incapacitatea de a le utiliza.   

c)      Blocaje sociale. Conformismul este unul dintre ele: dorinta profesorilor ca toti elevii sa se poarte si sa gandeasca in mod obisnuit. Cei cu idei neobisnuite sunt priviti cu suspiciune si chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajarea gandirii inovatoare.

d)      Blocaje metodologice. Exista o rezistenta la schimbare, o rigiditate a algoritmilor anteriori. De obicei, intr-o problema incercam sa folosim un algoritm si desi nu pare potrivit, tindem a starui, in loc sa cautam altceva. Un alt blocaj se datoreaza criticii premature.

e)      Blocaje creative: teama de a nu gresi, de a ne face de ras sau graba de a accepta prima idee (fiindca rareori solutia apare chiar de la inceput). Alta eroare este descurajarea rapida, dat fiind ca munca de inovare este dificila, solicita eforturi de lunga durata.

3. MODALITATI DE DEPASIRE A BLOCAJELOR IN COMUNICARE

      Didactica moderna este marcata de o serie de mutatii produse in status-ul profesorului, dar si elevilor. Acestea se repercuteaza asupra relatiilor dintre ei. Un aspect esential al acestor schimbari il reprezinta trecerea de la rolul predominant al profesorului la o participare sporita a elevilor la activitate, ca subiecti activi ai propriei lor formari. In cadrul interactiunii profesor – elev, fiecare afecteaza simultan comportamentul celuilalt. Profesorul urmareste, prin actiunile intreprinse, o modificare a comportamentului cognitiv, afectiv – atitudinal, al elevului. Exista o interdependenta comportamentala profesor-elev, pentru ca actiunea profesorului provoaca modificari la nivelul comportamentului elevului si reactiile elevului pot provoca o schimbare a comportamentului profesorului.

     Pentru inlaturarea blocajelor in comunicare se pot folosi diverse modalitati, unele dintre acestea fiind aratate in continuare.

  • Folosind unele strategii activ – participative de predare si invatare, profesorul trebuie sa ii determine pe elevi sa aiba initiative, stimuleaza comunicarile dintre ei, acorda sprijin, incurajeaza si le apreciaza contributiile aduse precum si progresul pe care l-au inregistrat. 
  • Profesorul trebuie sa devina, in raport cu elevul, un partener de dialog. 
  • In relatiile profesor-elev trebuie eliminat caracterul autocratic, specific scolii traditionale, care nu favorizeaza comunicarea autentica, intretine anonimatul si inhiba elevul, care va fi redus la pasivitate si inertie.
  • Profesorii trebuie sa foloseasca strategii didactice apte sa stimuleze participarea elevilor la activitati, sa le sporeasca independenta si posibilitatile de initiativa, sa le dezvolte simtul responsabilitatii.
  • Instituirea unui dialog autentic cu elevii face ca profesorul sa manifeste flexibilitate si deschidere spre pluralitatea modurilor de gandire, confruntarea punctelor de vedere sau ajustarea raspunsurilor. Trebuie urmarite reactiile de interes sau de plictiseala, de intelegere sau nu, pe care activitatea didactica le provoaca elevilor.  
  • Trebuie sa se treaca de la predominarea rolului profesorului la o participare sporita a elevilor la activitate, ca subiecti activi ai propriei lor formari.
  • Pe parcursul activitatii, elevilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a pune intrebari, ei manifestandu-si, astfel curiozitatea, nedumerirea, interesul, urmand sa fie condusi, in masura posibilitatilor, sa descopere singuri raspunsurile.
  • Profesorul trebuie sa inteleaga ce semnificatie are pentru fiecare elev invatarea continuturilor vehiculate, ce dificultati trebuie invinse pentru ca un concept sa fie bine insusit, ce sarcini de activitate libera, fara amenintarea notei, sunt necesare pentru a completa pregatirea. Deschis interactiunii cu elevii, el trebuie sa ii asculte si sa le accepte judecatile, criticile sau contraargumentele. In acest fel, va ajunge sa stabileasca cu ei, si intre ei, o retea de comunicare multilaterala.
  • Relatiile dintre profesori si elevi trebuie sa fie un amestec de libertate si impunere. Uneori ele se stabilesc printr-un joc spontan si liber al interactiunilor, care au drept finalitate indeplinirea sarcinilor scolare, alteori este necesara interventia profesorului pentru a pune in miscare indatoriri si motivatii, pentru a indruma si supraveghea invatarea.
  • Surprinderea si relevarea particularitatilor structurale ale fenomenelor psiho-sociale ce au loc in grupul clasa de elevi ajuta la eliminarea blocajelor in comunicare.
  • Trebuie sa existe o preocupare permanenta a profesorului de a dinamiza si multiplica relatiile interpersonale pozitive, de a concepe si a organiza activitati care sa intensifice participarea elevilor la declansarea unor astfel de relatii cu colegii.

 Cunoasterea modalitatilor de eliminare a blocajelor in comunicare ajuta profesorul sa realizeze coeziunea grupurilor de elevi, evolutia corecta a relatiilor dintre ei, comunicarea si disciplina clasei, cu consecinte pozitive la nivelul performantelor scolare.  

  

    

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 828
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved