Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


TEHNICI DE LUCRU IN STIRILE TV - NOTIUNI MINIMALE

Cominicare



+ Font mai mare | - Font mai mic



TEHNICI DE LUCRU IN STIRILE TV

NOTIUNI MINIMALE



Definitie Stirea de televiziune este acea forma de exprimare jurnalistica ce imbina - in transmiterea informatiilor - imaginea de televiziune, sunetul, textul redactat de reporter si declaratiile persoanelor implicate in desfasurarea unui eveniment. Principala caracteristica este insasi imaginea, care face din stirea tv cea mai credibila, mai veridica modalitate de exprimare jurnalistica.

REPORTERII DE STIRI TV

Au ca activitati: Consolidarea permanenta a unei retele de surse proprii, documentare, informare, verificarea informatiilor, tehnici de lucru in teren, editare texte,

1. Consolidarea permanenta a unei retele de surse proprii: Consolidarea surselor presupune intretinerea relatiilor profesionale deja stabilite, cultivarea lor si dezvoltarea unora noi. In acest sens reporterul are obligatia de a contacta zilnic principalele surse personale. Pe de alta parte reporterul trebuie sa aiba o evidenta a domeniilor, institutiilor de unde primeste rar informatii si trebuie sa gaseasca solutii pentru acoperirea lor. Consolidarea relatiilor profesionale nu poate fi realizata numai prin apeluri/covorbiri telefonice frecvente. Construirea unui sistem complet de surse presupune in mod obligatoriu deplasarea in teren, schimbul de informatii intre reporter si potentialele surse.

2. Documentare informare: Reporterul trebuie sa priveasca stirea "in ansamblu"tinand cont pe de-o parte de informatiile conexe pe care le detine despre locul sau persoanele implicate (evenimente anterioare deja cunoscute), iar pe de alta parte luand in considerare faptul ca el, reporterul, face parte dintr-o structura (redactie) care in anumite cazuri ii poate completa informatiile. Reporterul are obligatia de a obtine informatii referitoare la o stire, raspunzand celor sase intrebri fundamentale: unde, cand, cum, cine, ce, de ce. Absenta unui element dintre cele sase mai sus amintite anuleaza valoarea informativa a unei stiri; toate cele sase intrebari trebuie sa aiba raspuns.

3. Verificarea informatiilor Verificarea informatiilor inaintea redactarii unei stiri este obligatia fundamentala a oricarui jurnalist. Nu este masura profesionalismului unui jurnalist si mult mai mult: conditia pe care trebuie sa o indeplineasca orice informatie pentru a dobandi valoarea de stire. Verificarea informatiilor presupune existenta a minim trei surse de informatie. Informatia avand o singura sursa nu are valoare de stire decat in cazuri exceptionale, care trebuiesc tratate ca atare (de exemplu: Seful Statului Major al Aviatiei informeaza despre un accident aviatic. Daca declaratia este facuta intr-o conferinta de presa, in mod evident informatia este certa; daca insa informatia este transmisa telefonic unui jurnalist, este recomandat ca acesta sa o verifice totusi).

4. Tehnici de lucru in teren: Reporterul areb obligatia de a comunica operatorului, in timp util, (inainte de inceperea filmarii) informatiilor pe care le detine despre stirea ce urmeaza a fi realizata. Este obligatia reporterului ca in cazul in care nu are subiect de filmare sa propuna o tema de documentare.

5. Editarea textelor: Practica recunoaste urmatoarele genuri din punct de vedere al constructiei si a formei in care este difuzata stirea de televiziune:

I. SOT (sound on track) cunoscut si sub denumiri ca: VT/BETA/MGS. SOT este o forma clasica a unei stiri tv, genul cel mai des intalnit. Din punct de vedere al constructiei, este compus din: INTRO - enuntul stirii, citit de catre crainic; VT - materialul montat (text imagine, sincroane, voxuri, eventual grafica)

II. V.O. (voice over) cunoscuta si sub numele de OFF. Din punct de vedere al constructiei este compus din: INTRO - enuntul stirii citit de catre crainic; VO - textul propriuzis/ fara sincroane/ este citit integral de catre crainica dar este ilustrat cu un montaj de 50' - 01'30".

III. VO - SOT ( voice over & sound on track). Foarte rar folosit, acest gen presupune continuarea unui Vo standard cu un sincron.

IV. SPG (stire pe gura) cunoscuta si sub denumirea de stire video. Sedatoreaza faptului ca pe intreaga durata a stirii, crainica ramane "in video"/pe sticla. Are o durata de maximum patru pozitii, aproximativ 15"-20".

V. HEAD este aproape identic din punct de vedere al continutului si formei cu SPG. Diferenta este ca SPG consuma pe scurt toate informatiile detinute, pe cand head-ul enunta stirea (spune ce s-a intamplat) dar o lasa in suspans. Este practic o "reclama" facuta stirii.

6. Editare texte: Practica probeaza existenta unor tipare in redactarea stirii de televiziune de o maniera in care ea sa aiba randamentul scontat: sa informeze, sa incite, sa capteze atentia telespectatorului. In tehnica editarii este esentiala nu doar folosirea ci si exploatarea la maximum a elementelor constitutive obligatorii << unde-cand-cum-cine-ce-de ce>>. Stirea poate avea in consecinta urmatoarea structura: I. LEAD; II. CORPUL STIRII.

I. LEAD/INTRO/VIDEO/STUDIO. Lead-ul este practic introducerea facuta stirii de catre crainic. Indiferent de denumirea folosita pentru primul enunt al unei informatii acesta trebuie sa urmeze calea fireasca a exprimarii, sa exprime actiunea, faptul, evenimentul in cel mai simplu mod, printr-o constructie subiect - predicat.

II. CORPUL STIRII.

a) Expunerea, debutul propriu-zis al materialului montat repeta cateva din intrebarile din lead, fiind dezvoltate mai cu seama cine?, ce?, de ce?. Ca forma de redactare sunt acceptate doua versiuni: una in care sunt reluate mai amplu informatiile din lead printr-o reformulare si una in care informatiile din lead sunt pur si simplu continuate;

b) Argumentarea, este segmentul explicativ care trebuie sa raspunda cu precadere la intrebarile cum? Si variatiuni de exploatare pentru de ce?;

c) Background-ul, confera credibilitate insusi reporterului care isi probeaza profesionalismul si prin cunoasterea in ansamblu a unei situatii;

d) Editorialism justificat se refera la poate singurul moment in care, sub rezerva impartialitatii, reporterul poate sa sugereze ca are o parere personala despre stirea prezentata. Acest segment, folosit mai bine in interventii directe sau stand-up de final, necesita atentie si abilitate pentru ca el nu trebuie in nici un fel sa modifice mesajul stirii.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3218
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved