Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Atestat - Etica in afaceri

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LEADERSHIP- UL IN PROCESUL DE COMUNICARE
Mediul de marketing al firmei – teste grila
Cercetari de marketing
Organizarea unei firme
MODIFICAREA ACTULUI CONSTITUTIV
IMOBILIZARI NECORPORALE CA SURSA “INVIZIBILA” DE BENEFICII ECONOMICE LA S.C. NINA ROMAN S.A. LUCRARE DE LICENTA
Marcarea ecologica a produselor alimentare
CERCETARI DE MARKETING - Organizarea cercetarii de marketing
Dobandirea si stingerea dreptului de marca
Plan de afaceri

TERMENI importanti pentru acest document

: etica in afaceri atestat : studiu de caz ford pinto : scandaluri de natura etica : :

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA CALIFICARI PROFESIONALE

                                                                                    Atestat

Etica in afaceri

Competente:

Competenta 1: Aplica dispozitii legale in materie de practici comerciale

Criterii de performanta:

a) Identificarea surselor de informare privind reglementarile legale necesare desfasurarii activitatii economice

b) Analizarea informatiilor necesare propriei activitati

c) Utilizarea dispozitiilor legale in materie de practici comerciale in propria activitate

Competenta 2: Actioneaza in spiritul concurentei licite

Criterii de performanta:

a)      Identificarea partilor implicate si a conduitelor in raporturile de concurenta

b)      Prezentarea formelor concurentei licite comparativ cu practicile monopoliste si neloiale

c)      Actioneaza in sensul limitativ actelor restrictive de concurenta

Competenta 2: Aplica prevederi contractuale in termeni favorabili agentului economic

             Criterii de performanta:

a)      Intocmirea documentatiei necesare desfasurarii unei activitati economice

b)      Identificarea caracteristicilor contractelor economice

c)      Utilizarea contractelor economice in propria activitate

d)      Identificarea masurilor ce pot fi aplicate in caz de nerespectare a obligatiilor contractuale

                                                                                   

Cuprins

Capitolul 1 Cadrul conceptual al eticii in afaceri 7

1.1Etica - concept general 7

1.2 Conceptul de etica in afaceri 8

1.3 De ce este importanta in zilele noastre etica in afaceri?. 8

Capitolul 2. Etica in afaceri si elementele cu care intra in corespondenta. 10

2.1 Clientii si etica. 11

2.2 Angajatii si etica. 14

2.3 Comunitatea locala si etica. 15

2.4 Furnizorii si etica. 17

Capitolul 3 Factori care determina etica in afaceri 18

Capitolul 4 Stadii de dezvoltare morala ale unei organizatii 23

Studiul de caz Egger Romania

Capitolul 1 Cadrul conceptual al eticii in afaceri

1.1Etica - concept general

'Dictionarul explicativ al limbii romane', prin editia sa din 1975 defineste etica ca fiind: 'stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati'

O intelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta insasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile noastre. Ea inseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de comunitatea in care ne aflam si unii fato de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le avem cu alte persoane - toti avem legaturi unii fata de altii - ci la calitatea acestor legaturi.

Aceste elemente se refera la etica in sensul larg al cuvantului, care se imparte in mai multe tipuri de etici dupa cum urmeaza:

·        etica normativa

·        etica descriptiva

·        etica explicativa

·        etica aplicata

Ceea ce ne intereseaza in mod special se refera la etica aplicata. Acesta este formata dintr-un ansamblu de discipline care incearca sa analizeze cazuri, situatii, dileme relevante pentru lumea reala. Printre aceste dicipline se numara etica tehnologiei informatiei, etica bunastarii animalelor, etica in afaceri , etica medicala, etica mediului, etica cercetarii stintifice, etica in politicile publice, etica relatiilor interationale etc.

1.2 Conceptul de etica in afaceri

Etica in afaceri se concentreaza cu precadere asupra partilor implicate (stakeholders ) in activitatile economice desfasurate in interiorul unei piete. In categoria partilor implicate intra corporatiile, clientii acestora, furnizorii si distribuitorii acestora, actionarii, angajatii si de asemenea comunitatea.

Unul dintre cei mai proeminenti autori din domeniul privind etica in afaceri este R.T.De George, care defineste conceptul de etica in afaceri drept “ perspectiva etica, fie implicita in comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri”. Asadar De George plaseaza etica in afaceri la nivelul unei descrieri a ceea ce declara si face efectiv un agent econonomic, in raport cu anumite considerente etice.

P.V.LEWIS are o alta parere in privinta eticii in afaceri si anume: “ acel set de principia sau argumente care ar trebui sa guverneye conduita in afaceri, la nivel individual sau colectiv”. Asadar, dupa Lewis, etica in afaceri isi delimiteaza problematica la nivelul normelor de comportament moral care indica agentilor economicice trebuie si ce nu trebuie sa faca in activitatea lor specifica.

O alta definitie, foarte scurta, a fost data de Andrew Care si Dirk Matten, intr-un  recent tratat intitulat Business Ethics. A European Perspective: “Etica in afaceri este studiul situatiilor, activitatilor si deciziilor de afaceri in care se ridica probleme in legatura cu ceea ce este moralmente bine si rau.

Aceste sunt doar cateva din multitudinea de definitii a conceptului de etica in afaceri, in sensul larg al cuvintului si in diverse variante gandite de autorii enumerati mai devreme.

1.3  De ce este importanta in zilele noastre etica in afaceri?

In primul rand, trebuie evidentiat faptul ca puterea si influenta firmelor asupra intregii societati este mai mare decat a fost pana acum iar politicile imorale, foarte des intalnite in mediul de afaceri, pot provoca imense daune si prejudicii indivizilor, comunitatii si mediului.

Atat in tarile occidentale, cat si in tara noastra programele de privatzare au determinat numeroase intrprinderi aflate o vreme in proprietatea statului sa se adapteze cerintelor de eficienta si rentabilitate ale unor afaceri comerciale. Urmarea a fost ca noii managerii au dispus masive concedieri de personal, acordandu-si lor insa remuneratii marite. Moralitatea acestor masuri a fost vehement criticata si pusa sub semnul intrebarii, cu privire la obiectivele ce trebuie urmarite de societatile comerciale : trebuie ca acestea sa se puna in primul rand in serviciul bunastarii sociale sau sa serveasca mai presus de orice interesele actionarilor?

Deasemnea odata cu cresterea influentei secorului privat asupra vietii economice si sociale, interesul canalelor mediatice fata de lumea afacerilor a sporit constant. Tot mai frecvent apar pe prima pagina a ziarelor malversatiunile oamenilor de afaceri care determina critici si comentarii  aprinse din partea opiniei publice, sporind interesul general fata de moralitatea agentilor economici. Din acest punct de vedere, ne putem mandri cu faptul ca suntem la un nivel comparabil cu lumea occidental, dupa 1990 Romania a avut parte de o multime de scandaluri mediatice, numai ca fata de occidental noi suntem in asteptarea rezolvarii acestor scandaluri.

Cresterea importantei eticii in afaceri se explica si prin modificarile survenite de strategiile si structurile corporatiilor. In teoria dar mai ales in practica managerial apar curente precum total quality management, dar si procesele de restructurare a firmelor de top au condus la abandonarea multor practice traditionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile managerial rigide s-au aplatizat considerabil asadar raspunderea decizionala s-a dispersat din ce in ce mai mult in cadrul firmei. Decizii importante sunt luate la toate nivelurile ierarhice. De aceea se impune ca fiecare salariat, nu numai top managerul sa inteleaga cit mai bine complexitatea problemelor de natura etica: toti membrii unei firme trebuie sa inteleaga si sa cunoasca valorile si telurile esentiale ale organizatiei deorece nerespectarea acestor atrage si sanctiuni indiferent de nivelul ierarhic unde este situata persoana in cauza.

Fireste ca lista acestor schimbari de natura sa sporeasca importanta eticii in afaceri este incompleta, multe alte aspecte pot intra in discutie si chiar devansa cele prezentate. Aceste aspecte sustin ideea ca interesul crescand  fata de etica in afaceri nu este doar o moda, indusa de “imperialismul cultural” nord-american. In intreaga lume si in special in Europa se configureaza un consens tot mai deplin aupra importantei eticii in afaceri fie ca e vorba de consumatori , functionari guvernamentali si in special de firmele comerciale. Deja  se poate vorbi de o noua „industrie” in domeniu: in marile corporatii exista deja directori pe problema de etica, a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica afacerilor dar si prezenta pe pietele de capital a trusturilor de ethical investment.

Dupa cum se vede “deschidere” partidei  a fost castigata, iar eticii in afaceri i se poate prevede un viitor notabil in evolutia previzibila a firmelor si corporatiilor angrenate in economia de piata.

     

Capitolul 2. Etica in afaceri si elementele cu care intra in corespondenta

Discutia despre etica porneste de la ipoteza ca afacerile ar trebui sa contina si acea dimensiune numita responsabilitate sociala. Sustinatorii acestei idei cred ca atat marile corporatii cat si firmele mici au oblicatii si fata de societate, obligatii care se situeaza deasupra celei de maximizare a profitului. Firmele trebuie conduse, managementul sa fie indreptat, sa-si asume responsabilitati sociale adica sa fie in beneficiul tuturor celor care au interese in aceste firme  adica clientii, furnizorii, angajatii si comunitatea locala.

In primul rand atunci cand vorbim de elementele cu care intra in contact ne gandim la ce reprezinta acest concept de etica in afaceri. Asadar faptul ca etica afacerilor se refera la modul in care se desfasoara activitatea intreprinderii dar nu numai. In primul rind trebuie sa ne gandim la cine da acest calificativ, de afacere etica. Ei bine acest calificativ este dat de catre clienti, furnizori precum si comunitatea locala, si angajatii.

2.1 Clientii si etica

Clientii reprezinta elemental principal in inceperea unei afaceri. Daca nu exista clienti atunci nu exista afacerea respectiva.

Marile companii au realizat faptul ca cel mai importanta componenta a unei afaceri o reprezinta clientii si anume satifacerea dorintelor acestora. Firmele mari dar si cele mai mici ca dimensiune, au realizat acest lucru si de aceea au aparut o multime de sloganuri indreptate spre client.

Inainte de a ajunge la punctul in care firmele isi schimba obiectivele si planurile, trebuie sa ne familiarizam cu unele tehnici folosite de catre firme ce denota un  comportament neetic fata de clienti prezentand urmatoarele cazuri:

·        Promisiunile false, au fost frecvente o perioada de timp, prin afirmatii de genul: produsul intinereste, nu da gres. O reclama a companiei Coca Cola din 1905 se plasa la limita adevarului , comunicand faptul ca “produsul racoreste gatul ars de sete, invigoreaza trupul ostenit si iuteste mintea obosita”;

·        Prezentarea la superlativ a produselor sau serviciilor in publicitate, prin afirmatii de genul :”cel mai bun”, “numarul unu”, “singurul”. Sub aspect etic, este permis sa lauzi un produs atata timp cat superlativele sunt generice sau reprezinta doar opinii. In Germania, superlativele care nu pot fi dovedite sunt interzise.Astfel, sloganul Coca Cola “refreshes you best” a trebuit reformulat ca “refreshes you right”

·        Descrierea incompleta- desi intr-o reclama nu se pot niciodata comunica toate aspectele unui produs, ar fi moral sa se atinga toate aspectele relevante sau care pot modifica continutul comunicarii.

·        Demonstratiile false- este celebra demonstratia falsa initiata de General Motors si furnizorul sau de geamuri Libby Owens Ford, care, pentru a demonstra superioritatea geamurilor lor, au filmat masinile Ford cu geamurile coborate complet, iar masinile concurentei cu geamurile ridicate si manjite cu ulei.

·        Distorsionarile vizuale- se refera la utilizarea tehnologiei digitale si a aparatului de fotografiat pentru a imbunatati imaginea produsului. Aceasta practica poate genera nemultumiri ale consumatorilor, care identifica in magazin produse cu calitati inferioare celor prezentate in reclama;

·        Testimonialele false-constau in declaratii false ale unor persoane care prezinta intr-o lumina favorabila produsul sau serviciul, desi il cunosc probabil de foarte putin timp (actorii care prezinta produse, dar nu le utilizau anterior);

Un caz concret in ceea ce priveste etica afcerilor legata de clienti, poate fi luat drept cazul cunoscut sub numele de cazul Ford Pinto. In anii 1970 Ford a proiectat un nou model cunoscut sub numele de Fiat Pinto, care nu a fost testat in ceea ce priveste rezistenta la socuri la spate. Inlaturarea defectului ar fi costat mai mult dupa calcule facute de ei decat cele care ar fi rezultat din procesele intentate de catre clienti cu privire la securitatea masinii. Calculele insa erau eronate iar Ford a platit de 100 de ori mai mult decat in cazul in care ar fi indreptat greseala. Acest lucru a avut efecte nefaste din punct de vedere financiar dar mai ales din punct de vedere al imaginii firmei la aceea vreme astfel:

-         firma a fost criticata aspru ca a pus deasupra securitatii clientului, profitul ei;

-         a fost criticata ca nu a avertizat clientii cu privire la pericolele la care sunt expusi

-         a incalcat propriul crez moral unde se regasea sintagma „a nu leza alte persoane

Datorita acestor probleme, critici, Ford a fost nevoita sa-si educe angajatii in ceea ce priveste etica cu privire la clienti si in general in ceea ce priveste etica in afaceri, un lucru destul de scump, costisitor si rusinos pentru o firma de prestigiu de nivel mondial.

Vorbeam adineauri despre faptul ca cei care dau calificativul despre  firma daca aceasta este sau nu este etica sunt clientii. Este un lucru deosibit de important datorita faptului ca acestia sunt conditia esentiala a unei afaceri.

Atunci cand vorbim despre clienti in ceea ce priveste considerentele acestora despre etica in afaceri, trebuie sa analizam categoriile de clienti.

O prima categorie de clienti sunt cei care nu sunt interesati de catre etica afacerilor, acest aspect fiind unul foarte provocator pentru toate intreprinderile care exista, cu exceptia acelor firme care detin monopolul pe o anumita piata.

Prima categorie de firme, cei interesati de faptul ca unii clienti sunt interesati de modul in care firmele fac afaceri,  sunt nevoite sa aiba un comportament care sa ii multumeasca pe clienti. Daca comportamentul pe care firme il au nu il satisfac pe consumator, client, atunci acesta se indrepta spre o alta firma cu siguranta. De exemplu daca un consumator doreste a cumpara un anumit produs iar pe respectivul produs nu va fi afisat intr-un mod vizibil termenul de valabilitate, atunci respectivul client se va orienta catre acelasi produs dar de la alta firma care va oferi aceasta facilitate. Acest lucru se intampla daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii si anume: clientul este unul care este interesat sa fie repectat de catre firma care produce respectivul bun, altfel zis daca este interesat de etica afacerilor si a doua conditie este ca acest lucru sa ss intample intr-un domeniu in care nu se poate vorbi de monopol.

Daca pe o anumita piata o firma detine monopulul atunci etica in afaceri este “facultativa”.  De ce se intampla acest lucru? Atunci cand o intreprindere detine monopolul pe o piata ea este sigura de faptul ca clientii sai nu dispun de alte alternative pentru achizitia respectivului bun sau serviciu pe care il doresc.

O a doua categorie de clienti, sunt cei care sunt mai putini responsabili in ceea ce priveste etica afacerilor. Acest lucru este relevat de faptul ca aceasta categorie de clienti au o gandire de genul : nu ma intereseaza termenul de valabilitate, nu ma intereseaza daca firma are un comportament etic fata de societate etc. Cu toate acestea acest tip de clienti este unul pe cale de disparitie datorita faptului ca mass-media incearca sa educe clientii in aceasta privinta.

2.2 Angajatii si etica

Angajatii sunt o componenta care determina respectarea sau nerespectarea eticii in afaceri. Modul cum isi trateaza clientii, modul in care participa la procesul de productie, comportamentul acestora atat in unitate cat si in afara acestei determina un grad mai redus sau mai ridicat al eticii si al valorilor morale al acestora si automat al eticii practicate in firma.

De fapt si de drept, etica cu privire la angajati este complementara cu etica in rapor cu clientii si anume: comportamentul angajatilor fata de clienti este determinat de codurile de etica practicate de firme.

Aceste coduri de etica, care sunt elaborate de catre fiecare intreprindere in parte, sunt seturi de norme, valori si principii de respectat.

In principiu, un cod de conduita cuprinde elemente referitoare la:

·        Principii de actiune: professionalism, spirit de echipa, inovatie, respectarea legilor si reglementarilor in vigoare, transparenta informatiilor si uneori secretul profesional

·        Respectarea omului si a mediului: respectarea drepturilor fundamentale ale omului, integritate si echitate, respectul vietii private, neutralitate politica precum si mediul fata de mediul inconjurator.

·        Respectarea pietelor pe care firma activeaza care trebuie sa se bazeze pe dezvoltare durabila

Respectarea acestor norme de conduit a angajatilor constituite intr-un cod de conduita interior trebuie respectata de catre toti angajatii, altmiteri acestia nu numai ca sunt sanctionati dar pot atrage si pagube imense pentru intrprindere in care lucreaza.

Aceste norme sunt pentru angajatii efectivi, dar daca ne gandim la procesul de recrutare si evaluare a noilor angajati, sau analiza posturilor, remunerarea angajatilor atunci apar o multitudine de probleme de ordin etic, dar totusi pentru a incuraja etica in domeniul resurselor umane, managerii pot sustine anumite atitudini cum ar fi:

·        Recrutarea unor oameni ale caror ambitii personale sunt temperate de alte obiective, ambitia excesiva poate motiva salariatii  sa incalce legea si sa ignore contrangerile etice

·        Incurajarea increderii in sine si a loialitatii depline: aceasta ii va ajuta pe salariati sa se simta bine atunci cind se pun probleme de etica sau legalitate la nivelul firmei

·        Cresterea contactelor dintre personal si conducatori, incurajarea comunicarii, structurarea sarcinilor de serviciu astfel incit angajatii sa fie motivati si sa se simta apreciati si respectati

·        Stabilirea mecanismelor interne impotriva comportamentului ilegal si lipsit

de etica, care este la fel de destructiv ca si productivitatea redusa sau furtul

·        Stabilirea unor pedepse moderate, dar dese atunci cand este cazul; pedepsele

moderate, cand sunt impuse intr-o maniera previzibila si categorica, sunt

mult mai eficiente decat cele dure si rare.

2.3 Comunitatea locala si etica

Pe zi ce trece auzim din ce in ce mai mult vorbindu-se de mediul inconjurator, de poluarea acestuia precum si de dezvoltare durabila. Marile companii producatoare de bunuri sau servicii, sunt obligate de societate sa-si schimbe atitudinea fata de mediul inconjurator, si sa aiba grija de acesta.

Etica in afaceri cu privire la comunitate in care isi desfasoara activitatea, se refera la minimizarea amprentei firmelor asupra acestuia, din punct de vedere ecologic. Acest lucru se poate realiza prin:

·        Cresterea nivelului de cunostinte despre mediul inconjurator la toti angajatii

·        Imbunatatirea continua a activitatii depuse in favoarea mediului inconjurator

·        Indeplinirea cerintelor legale in domeniul mediului inconjurator

·        Folosirea tehnicilor legate de ciclul de viata drept instrument calauzitoare

·        Folosirea “proiectarii in favoarea mediului” pentru obtinerea de rezultate reale

·        Cooperarea cu elementele circuitului furnizorilor, pentru a evita riscurile asupra mediului inconjurator

 In afara de aceste elemente care vizeaza mediul inconjurator si protectia acestuia, firmele in demersul lor de a se face simtite in comunitate apeleaza la diverse intrumente:

·        Sponsorizari a diferitelor acte de divertisment

·        Sponsorizari a diferitelor sporturi si sportivi (fotbal, tenis, sah, handbal)

·        Organizarea de diferite acte de caritate

·        Implicarea in diferite acte care privesc comunitatea in general

In Romania foarte putine firme, in special ompaniile multinationale sunt cele care practica un management care sa protejeze mediul inconjurator. Firmele romanesti sunt firme care nu prea sunt interesate de acest aspect, datorita educatiei clientilor care este una destul de redusa in Romania. Educatia acestora nu se refera la gradul de cultura. Se refera la modul cum acestia percep modul de comportare al firmelor. In tarile dezvoltate un comportament neadevat al firmelor fata de mediul inconjurator este santionata de clienti prin diferite modalitati, insa in Romania acest lucru se dezvolta mai greu.

In legatura directa cu acest element cu care intra etica in afaceri in corespondenta, mediul inconjurator, este luat in vizor de catre Uniunea Europeana. Acest lucru este foarte vizibil in momentul in care ne uitam la cerintele de mediu pe care le impune U.E. Romaniei. Exista o multime de fonduri neramburasbile ce provin de la U.E. pentru dezvoltarea economiei si in special pentru dezvoltarea de noi intrprinderi precum si modernizarea celor deja existente. Pentru a accesa aceste tipuri de fonduri intreprinderile trebuie sa promoveze o activitate care prin desfasurarea ei sa nu aduca pagube mediul inconjurator, ci dimpotriva sa incurajeze protejarea acestuia. Acest lucru se doreste pentru ca Romania sa poata ajunge la standardele europene in ceea ce priveste protectia mediul inconjurator.

2.4 Furnizorii si etica

In ceea ce priveste legatura dintre etica afacerilor si furnizorii, cu care organizatiile lucreaza, se poate afirma ca este o legatura direct proportionala si anume: cu cat afacerile desfasurate de firma sunt mai etice cu atat relatia cu furnizorii va fi una de durata si de incredere.

In cele mai multe firme, precum si in teorie regasim elemente referitoare la etica privind furnizorii dupa cum urmeaza:

-furnizorii trebuie sa fie informati ca politica firmei este de a nu accepta cadouri si a-i incuraja sa reclame tratamentul injust din partea angajatilor

-furnizorii trebuie selectati si pastrati dupa criteriul calitate-pret sau dupa nivelul calitativ al serviciilor oferite

-se urmareste onestitatea si respectul in relatia cu furnizorii

Stelian Ciulacu, Directorul de Achizitii al Carpatcement, remarca cateva din aspectele importante ale eticii in legatura cu furnizorii. O prima astfel de remarca face referire la contractele de achizitie care ar trebui sa contina clauze clare privind protectia mediului si responsabilitatea partilor in manipularea deseurilor rezultate din activitatile desfasurate de furnizorii in cadrul unui astfel de contract. Deasemenea etica afacerilor ce tine de furnizori priveste incheierea de contracte doar cu acele societati comerciale care sunt atestate pentru efectuarea de anumite servicii, si nu cu toate societatile prestatoare care pot a nu fi atestate in anumite domenii. O alta remarca este cea legata de respectarea clauzelor contractual, cu privire la drepturile furnizorilor in special ceea ce priveste plata serviciilor sau a produselor furnizate.

Aceasta este doar una din opiniile mediului de afaceri existent in Romania, dar mai avem si alte variante dupa cum urmeaza:

.

Capitolul 3 Factori care determina etica in afaceri

Principalii factori care determina un comportamentul etic in afaceri al organizatiilor sunt reglementarile guvernamentale, codurile de etica, caracteristicile individuale, regulamentele interne, presiunea sociala si gradul de profitabilitate.

Reglementarile guvernamentale:

Aceste interzic anumite activitati, procese de productie sau folosirea unor materiale. Companiile trebuie sa cunoasca aceste prevederi si sa le respecte. Datorita caracterului lor imperativ, reglementarile guvernamentale fac ca activitatile unei organizatii sa fie legale sau ilegale. Daca reglementarile legale sunt insuficiente si permit desfasurarea unor activitati incorecte sau care ar leza interesele partenerilor, afacerile pot fi legale, dar neetice, incorecte. Aceasta situatie este frecvent intalnita in practicile firmelor din Romania, datorita inexistentei unui sistem legislativ coerent. In alte situatii, chiar in sensul reglementarilor legale determina caracterul neetic al unor afaceri.

In formarea unui mediu de afaceri prielnic, numit si economie functionala de piata, o importanta deosebita o are si aplicarea nediscriminatorie a prevederilor legislative. Orice actiune de aplicare incorecta a sistemului de reglementari legale, aplicarea selectiva si discriminatorie a legislatiei, favorizarea unor companii si oameni in detrimentul altora afecteaza functionalitatea sistemului economic .

Aici putem vorbi de mai multe aspecte legate de reglementari guvernamentale dupa  cum urmeaza.

Afacerile internationale – Exista legi si reglementari specifice care se aplica procesului de participare la afacerile internationale. Angajatii implicati in tranzactiile legate de afaceri internationale trebuie sa fie familiarizati si sa accepte aplicarea tuturor legilor si reglementarilor interne si internationale de profil. Angajatii implicati in tranzactiile legate de afaceri internationale trebuie, de exemplu, sa aiba cunostinta de reglementarile in vigoare referitoare la problemele de export – import, prevederile impotriva boicotului, embargoul comercial si sanctiuni in vigoare.

Actiuni anti-trust – Competitia corecta reprezinta fundamentul dezvoltarii si inovarii in afaceri. Toti angajatii vor fi in continua competitie pe piata libera, cu toata vigoarea si caracterul constructiv posibil, insa cu permanenta aplicare a legii in vigoare in fiecare dintre tarile in care opereaza compania. Problemele juridice anti-trust trebuie sa fie gestionate in concordanta cu legile in vigoare.

Rapoartele contabile si financiare – companiile trebuie sa urmeze in mod strict principiile si standardele activitatii contabile, sa foloseasca informatii corecte si complete in intocmirea rapoartelor financiare, si sa aiba elemente adecvate de proceduri si control intern, pentru a se asigura ca rapoartele contabile si financiare sa respecte legile, reglementarile si cerintele referitoare la cotizatiile la bursa. Trebuie sa faceti tot ceea ce este posibil pentru a sprijini eforturile depuse de companie in acest domeniu.

Vanzarea interna – Toti angajatii companiilor vor actiona pentru respectarea cu strictete a tuturor regulilor si reglementarilor in vigoare referitoare la vanzarea interna si manipularea actiunilor. Nu se permite direct sau indirect cumpararea de catre angajati sau vanzarea de actiuni sau titluri.

Codurile de etica:

Intr-o economie concurentiala modern corectitudinea in afaceri este unul din elementele definitorii pentru success. Datorita acestui fapt, firmele incearca sa dezvolte la proprii angajati un comportament etic. Codurile de etica se adreseaza atat personalului propriu cat si partenerilor de afaceri. Codurile de etica ce au in vedere angajatii se refera la incadrarea pe functii, promovarea acestora dar si la salarizarea lor.

Codul de etica trebuie sa comunice cu claritate continutul si deasemenea sa atraga atentia cititorului.

Precizari esentiale privind un cod de etica:

a.Codul de etica ar trebui sa aiba componente care:

-sa fie clare obiectivele ce vor fi realizate prin indeplinerea codului

-sa precizeze conduitele interzise

-scopul codului este de a realiza o maniera de conduita si  a concretiza o cultura organizationala precum  si de a avertiza salariatii privind regulile de conduita

b.Functiile codului de etica:

-jurisdictional: De cine va fi aplica? Cui i se adreseaza?

-definire: Ce aspect ale activitatii organizatiei vor fi avute in vedere si impactul includerii in acest cod?

-masurare si verificare: Cum vor fi masurate performantele organizationale si cum vor fi verificate informatiile?

-responsabilitate si sistemul de raportare: Fata de cine va raspunde organizatia pentru performante si cum vor fi facute publice informatiile?

c.Valori cheie acestea vor fi identificate de organizatie si vor fi influentate de:

-scopul si obiectivele scopului

-ramura de activitate in care opereaza organizatia

-aspectele esentiale care ii intereseaza pe utilizatori

d.Structura prevederilor codului porneste de la urmatoarele intrebari:

-Care sunt principalele reglementari legale in domeniu?

-Ce nu a fost bine in trecut?

-Ce este necesar sa confirmam sau sa explicam?

Caracteristici individuale:

Aici ne referim la fiecare persoana in parte si la modul de a face distintie intre bine si rau, intre corect si incorect.

Regulamentele interne

Membrii organizatiilor tind sa respecte conduita prescrisa de regulamentele de organizare si functionare, regulamentele de conduita precum si cele de ordine interioara.

Presiunea social si gradul de responsabilitate:

Acestea au o influenta deosebit de mare asupra eticii afacerilor si a responsabilitatilor sociale. De obicei in situatii de criza, firmele au tendinta de a face rabat de la standardele etice si de responsabilitatile sociale,

Capitolul 4 Stadii de dezvoltare morala ale unei organizatii

Dezvoltarea morala a unei organizatii este determinata de cultura sa, de valoarea membrilor sai, in special a managerilor, precum si de succesul sau in rezolvarea problemelor.

Atunci cand se studiaza si apreciaza stadiul de dezvoltare morala a unei organizatii se pot avea in vedere urmatoarele ipoteze:

-nu toate organizatiile(firmele) trec prin toate treptele de dezvoltare morala;

-organizatia isi poate incepe activitatea in orice stadiu de dezvoltare morala;

-dezvoltarea morala nu este un process continuu;

-nu este o perioada fixa de timp dintre stadiile de dezvoltare morala.

In functie de caracteristicile specifice, vorbim de urmatoarele tipuri de organizatii:

-imorale

-orientate spre respectarea legalitatii

-responsabile

- orientate spre respectarea princiipiilor eticii

 -etice

4.1 Organizatii imorale

            Aceste tipuri de oragnizatii sunt tributare unui sistem de valori in care unicul rationament este profitul iar practicile manageriale sunt de regula, in afara legii. Aceste firme in dorinta lor de a obtine cat mai mult castig incalca principiile eticii, valoarea dominanta fiind profitul.

            Rationamentul unor astfel de firme imorale se bazeaza pe :  nu am stiut pana acum, toata lumea face asa, nu putem fi descoperiti, munciti din greu si cat mai repede. Toate aceste elemente denota faptul ca aceste firme nu au un cod de etica, ele ghidandu-se doar de obtinerea profitului.

4.2 Organizatii orientate spre respectarea legalitatii

Cultura organizationala a acestor tipuri de organizatii se bazeaza pe respectarea legilor, de obicei ele isi desfasoara activitatea intr-un cadru legal. Rationamentele folosite sunt de genul: tot ceea ce nu este interzis prin lege este permis, daca este legal, este foarte bine, daca nu suntem siguri punem juristii sa verifice. Aceste tipuri de organizatii adera mai mult la legalitate decat la etica afacerilor. Principala preocupare a organizatiilor indreptate spre respectarea lgalitatii este profitabilitatea, iar codul de etica in caz ca exista, are un caracter intern.

In cadrul organizatiilor orientate spre respectarea legalitatii regasim majoritatea firmelor de dimensiuni mici din Romania. Acest lucru se datoreaza faptului ca se lucreaza intr-un mediu ostil si corupt, in care capitalul romanesc nu a avut timp sa-si creeze o identitate proprie, care sa fie definita in jurul unor valori, al unor principii de operare pe piata, al unor practici de management. Afacerea romaneasca este una lipsita de anvergura, care rareori urmareste sa se dezvolte si sa inoveze domeniul in care opereaza si cu atat mai mult sa creeze un cod de etica care sa fie respectat de catre cei legati de acest cod. Ceea ce doresc firmele romanesti este sa supravietuiasca la limita legalitatii. Afacerile din Romania nu au probleme de etica, pentru ca apar peste noapte si dispar peste noapte si de aceea ele se incadreaza in aceasta categorie a organizatiilor indreptate spre respectarea legalitatii si nu spre resptarea unui cod de etica.

4.3 Organizatii responsabile

 In cadrul acestora cultura organizationala cuprinde si un alt sistem de valori decat cel legat de profitabilitate si legalitate. Organizatia incepe sa accepte din ce in ce mai mult atitudinea “cetateanului responsabil”, iar managerii sunt mult mai sensibili la cerintele sociale, recunoscand ca firma are si responsabilitati in acest domeniu, si nu doar obtinerea profitului si respectarea legalitatii.

Organizatia are inca o mentalitate reactiva, fiind preocupata de imbunatatirea comportamentului etic pentru schimbarea imaginii nefavorabile a unor actiuni pe care le-a desfasurat in activitatea ei trecuta. Trecerea la acest nivel, de organizatie responsabila este determinata in cele mai multe cazuri de evenimente exterioare, care obliga organizatia sa lucreze complet invers modului  de lucru anterior. In aceste tipuri de organizatii codurile de conduita sunt mai mult indreptate spre exterior datorita evenimentelor externe care au determinat trecerea la aceasta treapta de etica in afaceri.

4.5 Organizatii orientate spre respectarea princiipiilor eticii

            In cadrul acestor organizatii are loc o schimbare esentiala in ceea ce priveste cultura organizationala, care este mai putin reactiva. Valorile eticii devin o parte a culturii organizationale, si servesc la orientarea managerilro precum si a salariatilor in diferite situatii. In aceste tipuri de organizatii se realizeaza un echilibru mai mare intre profituri si etica.

4.6 Organizatii etice

            Cultura organizationala este promovata ca un echilibru intre etica si profit, iar valorile etice stau la baza comportamentului  zilnic al actiunilor individuale. In cadrul acestor tipuri de organizatii exista un sistem de penalizare care urmareste atat pedepsirea cat si corectarea comportamentului acelora care iau decizii eronate si care nu respecta principiile de etica din cadrul organizatiei.

            Deciziile sunt juste, cinstite si in acelasi timp profitabile, iar fundamentarea acestora se bazeaza pe un set de valori, care pot fi definite dupa cum urmeaza:

            -trateaza pe ceilalti, in mod curent, cu respect, preocupare si cinste, asa cum ai vrea si tu sa fii tratat;

            -fabrica si vinde produse, astfel incat sa fii satisfacut atunci cand tu si familia ta le-ati folosi;

            -trateaza mediul ca si cum ar fi proprietatea ta.

Studiu de caz Egger Romania

                Compania EGGER, cu sediul central in St. Johann/Tirol, Austria, se numara printre cei mai mari producatori europeni de materiale lemnoase. Pe langa placile aglomerate din lemn (PAL), placile din fibre de lemn de densitate medie (MDF) si placile OSB (Oriented Strand Boards), EGGER produce si o gama de produse innobilate care in totalitatea lor alcatuiesc un sortiment armonic si complex cu domenii de utilizare de la parchet pana la tavan.

                Utilizarea sustenabila a materiei prime este prioritatea numarul 1 in EGGER si este puternic ancorata in valorile companiei noastre. Locatiile noastre sunt integrate in lantul de aprovizionare, incepand de la productia de cherestea in fabrica de cherestea si pana la productia de materiale lemnoase, precum laminatele pentru podele. Reziduurile lemnoase si lemnul reciclat care nu mai poate fi folosit in productie sunt utilizate in calitate de combustibil in centralele noastre pe baza de biomasa. Prin intermediul acestor actiuni putem afirma justificat ca facem 'MORE FROM WOOD'.  Aceasta este o prima dovada a faptului ca aceasta firma promoveaza un management indreptat spre etica in afaceri.

                Cea mai mare prioritate la Egger este dezvoltarea durabila forestiera. Acesta perpectiva este cuprinsa in misiunea firmei care este publica si se regaseste pe www.egger.com. Perspectiva privind aceasta dezvoltare durabila este profound inradacinata in valorile firmei. Egger utilizeaza inclusive produsele reziduale, acest lucru fiind o dovada a grijii fata de mediul inconjurator. In continuarea acestei idei Egger foloseste lemnul din preajma fabricilor unde sunt construite, pentru a evita distantele lungi de transport, astfel reducandu-se poluare de catre utilaje. Toata activitatea desfasurata este una care prevede o contributie in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator.

 

Valorile firmei EGGER

Ø      Relatii cu clientii de lunga durata: pentru a putea avea un succes reciproc, firma Egger creeza relatii de lunga durata cu toti clientii firmei. Produsele oferite, care sunt de o calitate superioara, designul acestora precum si competenta tehnica, dar si echilibrul dintre pret si performanta produselor se afla la baza acestor relatii de lunga durata cu clientii firmei.

Ø      Asigurarea calitatii produselor. Egger si-a luat angajamentul ca produsele realizate sa fie imbunatatite in permanenta, si ca aceste produse realizate vor fi in corelatie cu nevoile directe ale clientilor iar calitatea produselor va fi certificata international.

Ø      Gestionarea activitatii angajatilor. Firma Egger promoveaza idea respectului reciproc, astfel nu vor exista discrepante intre manageri si muncitori. Toti angajatii vor beneficia de training gratuit din partea firmei Egger iar experienta in cadrul firmei va fi atat respectata cat si rasplatita pe masura. Managerii sunt predominant recrutati intern si sunt caracterizati de o inalta competenta si cu un comportament pozitiv de urmat.

Ø      Mediul inconjurator sau comunitatea locala. In aceasta privinta firma noastra adopta stilul si cultura tarii in care isi desfasoara activitatea. Deasemenea firma Egger este una care se integreaza in mod activ in comunitatea in care isi desfasoara activitatea. Se promoveaza o ocupare cat mai mare a fortei de munca din regiunea in care sunt amplasate uzinele firmei Egger.

In ceea ce priveste intr-un mod mai direct etica in afaceri practicata de catre Egger, avem cateva declaratii ale unor manageri din cadrul firmei care puncteaza direct aceasta problema dupa cum urmeaza:

Thomas Leissing
Chief financial
EGGER Group Executive Commitee

'Noi suntem o familie Europeana pe baza de companie, cu sediul in Austria. Capactitatea noastra de auto-finantare ne ofera posibilitatea de a sustine cresterea economica si durabila a tarilor in care ne desfasuram activitatea. Aceasta crestere se datoreaza in special faptului ca promovam dezvoltarea resurselor umane din regiunea in care actionam. Acesta este viitorul: sa avem grija de oamenii nostri '.

            Acesta afirmatie ne arata faptul ca se promoveaza o activitate durabila, pe termen lung indreptata spre oameni. Foarte putine firme din Romania fac acest lucru, dar este un lucru care trebuie realizat pentru ca o companies sa poata avea success pe o piata din ce in ce mai competitiva si mai dinamica.

Walter Schiegl Walter Schiegl
Member of the Executive
EGGER Group Executive Committee
Chief Technical Officer

'De calitatea materiilor prime si cat mai sofisticate depinde calitatea produselor noastre. Cand am ajuns la un astfel de standard ridicat de productie, asa cum am facut-o, este de o importanta fundamentala sa se acorde atentie la calitatea produselor de baza. Acest lucru se datoreaza furnizorilor nostri care ne ofera cele mai bune materi prime si cu care derulam toate activitatile. De aceea avem doar relatii foarte bune cu furnizorii care sunt tratati de catre firma noastra regeste.”

            Declaratia priveste in mod direct unul din elementele cu care etica in afaceri este in stransa corelatie, si anume furnizorii. Este evident faptul ca pentru a avea produse de calitate este nevoie de furnizori de calitate, care se obtin de pe urma unei increderi cat mai mari pe care trebuie sa le-o acorzi, lucru pe care il si face Egger.


Ulrich Bühler
Ulrich Bühler
Marketing & Sales
EGGER Group Executive Committee
Chief sales officer

'Noi, ne ui
tam  la produsele noastre prin ochii clientilor nostri si clientii lor. Cu produse inovatoare, o reprezentare internationala si procese clare, ne indreptam in directia cea buna in calitate de lider in furnizarea de panouri pe baza de lemn din Europa.'

            Prin aceasta declaratie, Egger pune in mijlocul activitatii sale pe CLIENT. Din acest punct de vedere putem afirma faptul ca Egger este o companie care stie ce vrea si in acelasi timp isi respecta principalul element din cadrul unei afaceri, fara de care nu ar fi posibila supravietuirea firmei.

            Aceste afirmatii facute de diferiti reprezentanti ai firmei Egger, precum si dovezile reale pe care le ofera, ne indruma spre concluzia ca aceasta firma este una cu un adevarat comportament etic, cu angajati de o inalta calitate morala care sunt instruiti pentru a putea adduce companie la un nivel cat mai inalt posibil.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 964
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved