CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

 

Se constata ca aceasta evolutia volumului de vanzari are loc cu aproximatie dupa o parabola de forma:

unde:

y - valoarea calculata pentru productia data;

t - anul in care se obtine productia;

a, b, c - coeficientii functiei.

Asadar vom extrapola trendul de dezvoltare al productiei pornind de la premisa ca evolutia dupa parabola data nu se schimba in orizontul previzibil de timp luat in calcul.

Pentru aceasta vom parcurge urmatoarele etape:

Determinarea coeficientilor functiei

Pentru aceasta vom aplica ecuatiile lui Gauss pentru parabola data

na+bSt+cSt²=Sy

aSt+bSt²+cSt³=Sty

aSt²+bSt²+cSt⁴=St²y

Construim urmatorul tabel:

Tabelul nr.5.8

Pe baza datelor din tabel construim sistemul de ecuatii Gauss:

8a+36b+204c=1234

36a+204+1296c=6261

204a+1296b+8772c=38177

Rezolvand sistemul de ecuatii determinam coeficientii functiei:

a=108,57 b = -1,25 c=2

Putem considera intr-o prima analiza ca evolutia cererii are loc dupa parabola

Aceasta functie trebuie mai intai testata, deoarece dupa cum se observa din graficul de mai inainte, parabola este construita intr-un mod aproximativ deoarece ea nu trece prin toate punctele de coordonate.

Pentru a verifica acest obiectiv vom apela la o serie de indicatori din statistica matematica:

Abaterea standard a valorilor volumului de vanzari calculat prin relatia fata de valorile care cuantifica volumul de vanzari inserate in tabelul nr.5.9 (denumite in literatura de specialitate valori observabile -y_o).

Acest indicator se calculeaza cu ajutorul relatiei:

unde:

y_c si y_{o -} sunt cunoscute;

n- numarul timpilor luati in calcul ; in cazul nostru n=8;

k- numarul coeficientilor functiei; in cazul nostru k=3

Pentru determinarea acestui indicator construim urmatorul tabel:

Tabelul nr.5.9

Exemplificam modul de calcul al valorii calculate pentru t=1:

y_c=108,57-1,25x1+2x1=109,32

Deci:

a2) Valoarea medie a valorilor observabile (y_o) este:

Inlocuind in relatia de mai sus rezulta ca valoarea medie a valorilor observabile

este de :

Valoarea coeficientului de aproximatie va fi:

Inlocuind in relatia de mai sus rezulta ca valoarea coeficientului de aproximatie este de :

Cu cat valoarea coeficientului de aproximatie se apropie de 0 cu atat valorile calculate (y_c) se apropie de valorile observabile (y_o).

In cazul nostru deoarece coeficientul de aproximatie este mic, putem considera ca fenomenul economic evolueaza dupa functia determinata cu ajutorul ecuatiilor lui Gauss.

Asadar pentru t=9 valoarea previzionata a volumului vanzarilor este de:

Exemplele prezentate anterior pot fi rezolvate cu usurinta, utilizand Programul Excel.

Pasii de rezolvare sunt urmatorii:

1. Se deschide programul Excel;

2. Se construieste pe foaia de calcul, un tabel de urmatoarea forma:

Am luat primul exemplu.

3. Se selecteaza tabelul;

4. Se da click pe butonul Chart Wizard (Expert diagrama). Se deschide fereastra

in care sunt mai multe diagrame;

5. Se da click pe XY Scater (XY prin puncte); apar mai multe subtipuri de

diagrama;

6. Se da click pe subdiagrama in puncte; apar punctele de coordonate x si y;

7. Se da click pe Format Trendline (Formare linie tendinta); apar mai multe

tipuri de linii de tendinta (liniara, logaritmica, polinomiala, putere,

exponentiala, medie mobila); se apreciaza empiric care din respectivele linii

de tendinta este cea mai apropiata de realitate;

Se deschide o fereastra si se da click pe Options (Optiuni);

Se selecteaza Display ecuations (afiseaza ecuatia) respectiv Display -R -squared value on chart (media patratica in diagrama);

Linia de tendinta este mai aproape de realitate cu cat R este mai apropiat de valoarea 1).

In final linia de tendinta si ecuatia va fi:

Fig. nr. 5.4 Linia de tendinta si ecuatia ei

Se constata ca abaterea medie patratica a liniei de tendinta este cea mai apropiata de 1.

2. Metodele calitative de previziune - mai sunt cunoscute in literatura de specialitate din domeniu, sub numele de metode tehnologice si se bazeaza in principal pe produsul gandirii intuitive, al evaluarilor subiective si al gandirii acumulate.

Ele se constituie intr-un instrumentar deosebit de util care de regula suplimenteaza previziunile realizate cu ajutorul metodelor cantitative si nu in rare situatii reprezinta singurele metode cu ajutorul carora se prefigureaza viitorul unei variabile de marketing.

In acest sens vom aborda in continuare pe baza unor exemple, urmatoarele tipuri de metode calitative:

Metoda testului conjunctural:

Metoda Perth -derivat;

Teoria deciziilor.

Metoda testului conjunctural - permite in urma unei cercetari curente o evaluare a tendintelor conjuncturii pe baza opiniilor exprimate de specialisti in legatura cu fenomenele studiate. Metoda porneste de la premisa ca specialistii, pe baza experientei si informatiilor detinute pot emite opinii corecte in legatura cu situatia de piata din domeniul in care isi desfasoara activitatea. Informatiile sunt culese prin intermediul unor chestionare, testele conjuncturale, fiind de fapt, anchete de opinie, efectuate asupra unui esantion de specialisti.

Cu ajutorul acestei metode se previzioneaza tendinta unui fenomen, exprimat ca o medie aritmetica ponderata a raspunsurilor specialistilor, masurate cu o scala.

Pentru intelegerea metodei sa luam un exemplu:

Potrivit datelor statistice, volumul de vanzari al produsului X a cunoscut in ultimii 6 ani urmatoarea evolutie:

2001 - 20.450 u.m.;

2002 - 24.800 u.m.;

2003 - 26.500 u.m. ;

2004 - 28.000 u.m.;

2005 - 30.000 u.m.;

2006 - 33.000 u.m.

O ancheta efectuata la inceputul anului 2002 cu un esantion de 40 de specialisti in marketing, cu privire la perspectivele volumului de vanzari in anul respectiv, a relevat urmatoarele opinii:

crestere importanta - 13 specialisti;

crestere usoara - 10 specialisti;

stagnare - 7 specialisti;

scadere usoara -8 specialisti;

scadere importanta - 2 specialisti.

Rezolvare

Pentru evaluarea raspunsurilor formulate de specialisti si stabilirea tendintei in viitor se noteaza cele 5 trepte ale scalei folosite in ancheta cu valori astfel:

pentru crestere importanta: +2 puncte;

pentru crestere usoara: +1punct;

pentru stagnare: 0 puncte;

pentru scadere usoara : -1 punct;

pentru scadere importanta: - 2 puncte.

Se determina pe aceasta baza indicatorul denumit soldul conjunctural astfel:

Indicatorul sugereaza ca in opinia specialistilor in viitor va avea loc o importanta crestere a volumului de vanzari al produsului X.

Metoda Perth - derivat reprezinta o adaptare a cunoscutei metode Perth in vederea realizarii de previziuni.

Subiectului i se cere sa faca trei estimari: una optimista, alta pesimista si a treia cea mai probabila.

Cele trei estimari se pot combina pentru a forma valoarea previzionata (VP) astfel:

cu urmatoarea abatere: unde:

A-   reprezinta estimarea pesimista, B - estimarea cea mai probabila; C-estimarea optimista.

Se apreciaza ca este mai usor pentru subiect sa se pronunte in legatura cu cele trei valori, in loc sa se indice doar valoarea previzionata.

Sa luam un exemplu:

Unui grup de 10 specialisti li s-a cerut sa indice pe baza experientei lor care ar fi in opinia lor cererea din produsul X in conditiile date:

Raspunsurile lor au fost inserate in urmatorul tabel:

Tabelul nr.5.10

Pe baza datelor continute in tabelul de mai sus, vom determina valoarea previzionata si abaterea standard.

Determinarea acestor elemente se realizeaza cu ajutorul unor indicatori statistici cum sunt: mediana si coeficientul de variatie.

Din statistica, cunoastem faptul ca mediana este un indicator statistic care face posibila determinarea tendintei centrale spre care graviteaza valorile caracteristicii.

In acest scop, vom aranja valorile previzionate in ordine crescatoare:

Deci:

Tabelul nr.5.11

Mediana va fi media aritmetica a termenilor de la mijlocul seriei:

Observatie:

In cazul in care avem o serie fara sot atunci termenul de la mijlocul seriei este mediana. Mediana caracterizeaza dupa cum s-a aratat anterior tendinta centrala spre care graviteaza valorile caracteristicii, in cazul nostru valoarea previzionata. Din aceasta perspectiva, variatia in cadrul colectivitatii este ascunsa de medie.

Indicatorii de variatie ne vor permite sa apreciem cat de omogena este structura colectivitatii.

Pentru aceasta vom determina un indicator statistic - coeficientul de variatie care este dat de relatia:

unde: - abaterea medie standard; - media aritmetica a seriei statistice

Pentru a determina variatia aprecierilor de mai sus vom construi urmatorul tabel:

Tabelul nr.5.12

Coeficientul de variatie va fi:

O valoare ridicata a acestui indicator ne arata ca avem un grad de imprastiere mare al termenilor seriei. In cazul nostru variatia este mica, motiv pentru care putem considera ca avem o colectivitate omogena.

Desi metoda are unele limite, se apreciaza ca subiectul poate asigura informatia, iar distributia celor trei estimari se inscrie pe o curba normala. Ea este de cele mai multe ori singura metoda de previziune cand nu exista date disponibile pentru alte metode sau cand previziunea trebuie realizata in timp scurt.

Teoria deciziei - in forma ei clasica sau bayesiana ofera de asemenea un instrumentar adecvat pentru realizarea de previziuni bazate pe abordari calitative.

Din perspectiva acestei teorii, valoarea previzionata este data de valoarea probabila care se asteapta sa rezulte ca urmare a ponderii nivelurilor specifice diferitelor variante de evolutie a fenomenului (stari ale naturii) cu probabilitatile corespunzatoare de realizare.

Formula de calcul a valorii previzionate este urmatoarea:

unde: P(S_I) - probabilitatea de realizare a starii naturii (i);

Q_I - nivelul variabilei in cazul naturii (i);

n-numarul de stari considerate.

Sa luam urmatorul exemplu de aplicare a teoriei deciziei in forma ei clasica:

Tabelul nr.5.13

Aplicand formula de calcul rezulta ca:

Se poate aprecia ca folosirea efectiva a acestei modalitati de previziune poate conduce la bune rezultate cu conditia ca starile naturii, probabilitatile si nivelurile variabilei caracteristice sa fie corect evaluate.

Estimarile calitative facute de subiecti sunt transformate in previziuni cantitative.

Lucrarile de previziune au ca finalitate elaborarea de strategii si politici.

A.    DIAGNOSTICAREA STRATEGICA

In subcapitolul 2.3 au fost analizate elementele de caracterizare ale diagnosticarii

strategice, insotite si de un exemplu de diagnosticare strategica a firmei din perspectiva mediului extern si intern. Din acest motiv nu vom mai reveni la aceasta problema, decat pentru a sublinia ca o data ce aceasta analiza a fost intreprinsa, se trece la conceperea obiectivelor specifice pentru perioada de planificare.

Cele mai multe firme folosesc un mix de obiective care include: profitabiliatea, cresterea vanzarilor, imbunatatirea cotei de piata, prevenirea riscului, inovatia si imaginea.

Unitatile de activitate stabilesc aceste obiective si apoi folosesc managementul prin obiective (MBO). Dupa cum scot in evidenta studiile specialistilor pentru ca aceasta metoda sa dea rezultate se impune indeplinirea urmatoarelor criterii:

1. Sistemul de obiective trebuie sa fie format din obiective derivate deci pornind de la cele mai importante spre cele mai putin importante.

Sa luam un exemplu:

Obiectivul esential al unitatii de activitate ar putea fi sporirea ratei de rentabilitate a investitiei. Rata rentabilitatii investitiei este un indicator care masoara eficienta utilizarii investitiilor de forma:

unde:

Ph -profit anual mediu; D -durata de functionare; It-investitii totale

unde: T - termenul de recuperare al investitiei

Profitul poate fi obtinut prin sporirea nivelului incasarilor si reducerea costurilor de investitie. Incasarile pot fi obtinute prin sporirea cotei de piata si a unei politici adecvate de preturi.

In acest mod obiectivul fixat se poate deriva in obiective specifice pentru

compartimente si persoane titulare de post.

2. Obiectivele trebuie stabilite cantitativ ori de cate ori este posibil. Obiectivul " cresterea ratei rentabilitatii investitiilor" poate fi cuantificat prin "cresterea ratei rentabilitatii investitiilor cu 20% in decurs de 3 ani"

3. Obiectivele trebuie sa fie veridice. Ele trebuie sa rezulte in urma identificarii si

analizei oportunitatilor si nu din dorinte. Pentru aceasta exista un instrumentar metodologic adecvat.

4. Obiectivele trebuie sa fie rationale. Trebuie asadar realizate o serie de compromisuri cum ar fi:

sacrificarea pe termen scurt a cresterii profiturilor in raport cu cresterea profiturilor pe termen lung;

consolidarea pietelor existente in detrimentul celor noi;

maximizarea profitului prin reducerea riscului.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1250
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/management/marketing/Coordonate-generale-ale-manage95743.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/management/marketing/Coordonate-generale-ale-manage95743.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/management/marketing/Coordonate-generale-ale-manage95743.php">Coordonate generale ale managementul strategic in cadrul activitatilor de marketing</a>