Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


MARKETINGUL SERVICIILOR INFORMATICE

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTELIGENTA EMOTIONALA SI LEADERSHIP- UL
Comunicarea in activitatea comerciala si organizatia romaneasca in perioada actuala
INTRODUCERE IN MLM (MULTI LEVEL MARKETING)
Somajul si exploatarea Lumii a Treia
CULEGEREA SI ANALIZA DATELOR IN MARKETING
PUBLICITATEA
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARKETING
Capacitatea si dinamica pietei. Structura si aria pietei.
Necesitatea si rolul diagnosticului in evaluarea firmei
COMPANIA DE CHERESTEA DE PIN - MARKETING, DISTRIBUTIE SI PRODUSE

SERVICIILE 
DIN DOMENIUL 
INFORMATICII





1.MARKETINGUL SERVICIILOR INFORMATICE

Rezultat al revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, informatica reprezinta semnificatii aparte pentru intreaga lume. Abordarea lumii prin trei elemente definitorii: materie, energie, informatie, explica progresul istoric al aparatului de productie al oricarei societati, aparitia la orizontul sfarsitului acestui mileniu, a societatii informationale prin introducerea informaticii in toate domeniile vietii economico-sociale.

Introducerea pe o scara larga a microcalculatoarelor si dezvoltarea circuitelor integrate a condus la dezvoltarea unei ramuri noi cu o dinamica deosebita, informatica. Aceste activitati s-au dezvoltat la inceput in cadrul firmelor producatoare de echipamente si ulterior au aparut firme de software strict specializate pe gen de aplicatie. Cifra de afaceri a acestora a ajuns sa depaseasca cu mult, in unele cazuri, cifra de afaceri a firmelor de echipament. Inceputul a vizat dezvoltarea bazei materiale prin trecerea la constructia de calculatoare ale caror performante – atat ca posibilitati de prelucrare a datelor (volum si viteza de prelucrare), cat si ca mijloace de intrare-iesire a acestora s-au imbunatatit an de an.

Pentru a putea oferi servicii informatice complete este necesar sa existe trei elemente: tehnica de calcul (microcalculatoare, periferice etc.), sisteme de operare aplicatii ale sistemelor, baze de date, limbaje de programare de transport a informatiei, sateliti, puncte de retransmisie a informatiei etc.)

Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea si transmiterea informatiei sa fie din ce in ce mai facile si mai accesibile ca tarife. Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori economice si sociale, creand imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie si factor de productie pentru economia digitala (exemplu comertul electronic la scara globala, inter-companii de tip 'business-to-business' au atins in 2001 valoarea de 282 miliarde $ si se estimeaza sa ajunga la 4300 miliarde $ in 2005, adica cu o rata de crestere anuala de 73%).

Mobilitatii personale, caracteristice erei industriale, in era informationala i se asociaza mobilitatea spirituala cu ajutorul accesului la informatii prin intermediul retelelor. Aceasta mobilitate sporita se reflecta si in posibilitatile sensibil crescute ale individului de a comunica cu alte persoane prin intermediul retelei electronice, fara limitari impuse de timp sau spatiu.

Industria TIME – Telecomunicatii, Informatii, Medii si Divertisment, forta motrice a erei informationale, se formeaza pe baze noi din telecomunicatii, ramura informaticii precum si cea mediatica si de divertisment. Respectivele ramuri industriale, impreuna cu infrastructurile lor – telefon, retele de computere (Internet), precum si televiziunea prin satelit sau cablu – se afla astazi intr-o competitie acerba pentru suprematia asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor detine rolul de precursor al societatii informationale.

1.1. Ciber-Comunicarea

In era informationala, clientul nu mai este rege. El este mai mult decat atat. Democratizarea ii confera puterea suveranului – a poporului, in democratia directa. Conducerea intreprinderii ii va lamuri pe angajati asupra persoanei care ia hotararile si determina viitorul organizatiei, si anume clientul.

Conditionata de dezvoltarea tehnologica si de raporturile sociale, activitatea de marketing este supusa permanent schimbarilor. In timp ce in era industriei accentul se punea pe marketingul de masa, in era informationala marketingul se concentreaza asupra clientului individual. Schimbarea paradigmei se poate exprima dupa cum urmeaza: locul luptei pentru cote de piata ii ia angajamentul pe cota clientului; locul confruntarii il ia cultivarea relatiei; asimetria de informatie va fi abandonata in favoarea dialogului deschis. In societatea de retele, marketingul este in principiu digital, nu tine seama de spatiu si timp, este interactiv orientat catre dialog, puternic relationat cu faptele, iar conceperea prestatiilor pe piata este indreptata in mod direct catre clienti.

Tehnologia informationala de astazi ofera posibilitati limitate in manipularea datelor. Sistemele multor intreprinderi se limiteaza la planurile corespunzatoare datelor de obiect si de atribut. Posibilitatile de a reprezenta usor planuri de intelegere suplimentare, referitoare la relatii, comportament si actiune, sunt relativ restranse.Comunicarea electronica se limiteaza din acest motiv la continuturi.

Ciber-spatiul este o realitate modelata complet artificial. Aceasta poate sa redea realitatea fizica intr-un mod realist, si, pe deasupra, are posibilitatea de a crea noi relatii. Comunicarea si dialogul in aceasta realitate virtuala nu sunt determinate in mod exclusiv de continuturi, ci si de context, in care cel caruia ne adresam nu mai este o persoana izolata, ci un participant activ. Acest fapt constituie, dupa aparitia tiparului, telefonului, televizorului si Internetului cea mai masiva transformare in raport cu posibilitatile umane de comunicare.

In era industriala, continuturile informationale erau transmise adresantilor prin intermediul mediilor de masa; era informationala creeaza prin retelele digitale premisele pentru dialogul direct al continuturilor; acest dialog este amplificat in ciber-spatiu prin contextul artificial creat al lumii virtuale. Transmiterea, atat a continutului, cat si a contextului, prin ciber-comunicare, este noua si revolutionara.

Kantul valoric informational cu verigile sale de culegere a datelor, managementul datelor, transpunere a datelor in informatii creeaza premisele pentru comunicare. Tehnologia de date intruchipeaza cea mai importanta transformare a activitatilor lantului valoric informational prin ciber-merketing. In ciber-marketing se realizeaza, suplimentar, contextul, mediul virtual. Drumul catre ciber-marketing se realizeaza prin intermediul marketingului electronic.

Generarea continutului va fi intotdeauna bazata pe tehnica digitala. Prelucrarea continutului este in cele din urma o problema a instrumentului prin intermediul caruia are loc comunicarea sau informarea. Comunicarea poate avea loc cu ajutorul combinatiei unor instrumente diferite: telemarketing, videotext, CD-ROM sau Internet, care poate varia.

Industria TIME – Telecomunicatii, Informatii, Medii si Divertisment – dominanta in era informationala, isi va baza serviciile de comunicare pe tehnologia multimedia. Instrumentele actuale ale marketingului electronic vor fi adaptate de diferitii ofertanti pentru utilizarea tehnologiei multimedia. Totusi, instrumente precum faxul, versiuni interactive de videotext si distributia fizica a purtatorilor digitali de date, precum actualmente CD-ROM, vor fi insa disponibile pentru o lunga perioada de timp si isi vor pastra importanta in unele segmente de piata, datorita preferintelor clientilor


2. SOCIETATEA INFORMATIONALA

 

Inca de la inceputul anilor 1990, termenul de „Societate Informationala” a inceput sa fie utilizat pentru a descrie numeroasele si variatele schimbari in economie, politica, cultura si, in general, in ansamblul societatii, de dezvoltarea rapida a tehnologiilor moderne de informatii si comunicatii. Semnalata de mai multa vreme, era informationala ia treptat locul celei industriale si societatea traditionala este inlocuita de societatea informationala.

In noua societate, cea de tip informational, comunicarea, transferul si schimbul de informatii se desfasoara prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci cand se vorbeste despre societatea informationala se are in vedere inainte de toate conectarea unui numar nelimitat de computere prin intermediul retelelor de telecomunicatii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului si imaginii (multimedia) au condus la raspandirea utilizarii sistemelor moderne de telecomunicatii, a computerelor personale si serviciilor electronice de informatii. Internetul, o retea globala de informatii, s-a transformat in platforma globala de comunicatii.

Societatea informationala va fi dominata in principal de industria de calculatoare, telecomunicatii si media. Aceste industrii vor deveni industrii de baza in urmatoarele decenii, avand un rol stimulator pentru celelalte. Banci, intreprinderi de productie, agricultura si servicii vor fi afectate de aceasta dezvoltare fundamentala. Acelasi lucru se va intampla si cu statele lumii. Competitivitatea globala a acestora va fi direct legata de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicatii si de a asigura conectarea la retelele globale de informatii.

Noua societate informationala aduce cu sine o serie de oportunitati deosebite: constrangerile spatiale si temporale (de granite si timp) in materie de comunicatii au fost mult reduse, informatiile pot fi prelucrate, stocate si transferate rapid, preturile serviciilor legate de transferul informatiei sunt in continua scadere.

Conceptul de societate informationala (SI), este astazi unanim acceptat. Pornind de la sinteza lui Moore[1], se pot sublinia patru aspecte:

a) informatia este o resursa a organizatiilor si persoanelor fizice, devenind principala sursa de bunastare afirmei si individului;

b) informatia sta la baza unor noi ramuri economice, in dezvoltare rapida.



c) informatia poate fi utilizata in comun fara a se consuma;

d) dezvoltarea TIC revolutioneaza activitati fundamentale ale societatii umane: afacerile, invatamantul, guvernarea, managementul intreprinderii.

Domeniul tehnologiilor informatiei numerice (TI) este domeniul tehnic probabil cel mai dinamic si cu penetrarea cea mai larga in gospodarie si societate, datorate:

a) banalizarii informatiei (orice tip de informatie: alfanumerica, grafica, cartografica, imagine fixa si mobila, voce poate fi reprezentata numeric si orice prelucrare numerica poate fi definita pe baza notiunii de suma si a logicii binare;

b) evolutiei rapide a microelectronicii, respectiv nano-electronicii precum si a electromecanicii foarte fine.

Dezvoltarea domeniului TI este caracterizata prin evolutiile exponentiale: cresterea densitatii circuitelor micro / nanoelectronice, cresterea capacitatii memoriilor, dublarea la fiecare 18…24 luni a capacitatii de prelucrare a calculatoarelor (regula empirica a lui Moore din 1965) sunt cateva exemple bine cunoscute.

In cazul TI unele dezvoltari pot fi explicate prin specializarea activitatilor, creandun efect de reactie pozitiva in cascada, implicand de exemplu:

c) furnizorii de aplicatie si intreprinderile utilizatoare;

2.1. Tehnologia InformatieiInternetul

A vorbi despre societatea informationala inseamna fara indoiala a vorbi in primul rand despre Internet.

O istorie a transmiterii informatiei cuprinde cateva etape majore: transmiterea informatiei de la persoana la persoana, comunicarea prin scris, aparitia tiparului, aparitia telefonului, radioului, televiziunii si industriei filmului, a computerelor si, in sfarsit, aparitia retelei de retele care este INTERNETUL.

Creatorii retelei Internet, oricare ar fi fost justificarile lor, au avut ca idee crearea unei retele descentralizate prin eliminarea oricarui punct central a carui distrugere sa insemne si disparitia retelei. Urmarindu-se acest deziderat, toate retelele coopereaza, toate sunt egale. Democratia a dominat spatiul virtual inca de la inceput, eliminand astfel greselile din lumea reala. In Internet nu exista monopoluri de tip national sau regional. Fiecare furnizor este independent si dependent de altii in acelasi timp. Fiecare are interesul de a-si dezvolta propria retea cat mai bine, dar si de a se interconecta. Fara a exista o autoritate care sa controleze traficul, exista o solidaritate – interesata de a mentine conectivitatea globala.

Cu siguranta, cel mai fascinant aspect al Internetului il constituie ideea de libertate: libertatea cunoasterii, a informatiilor, a schimbului de opinii. Internetul reprezinta azi cel mai deschis si democratic sistem de comunicare. Ofertantul de retea pune la dispozitie numai caile de comunicare, suportul. Ei nu pot sa influenteze considerabil ansamblul de opinii si informatii din retea.

2.2. “e” – Viitorul Prefix Al Vietii Noastre

Intr-o lume dominata de micul e, intr-o lume care nu conteneste a vorbi despre e-business (afaceri electronice), e-commerce (comert electronic), o lume care devine practic e-everything (e-orice), exista un concept interesant care pune in evidenta una dintre cele mai importante facilitati oferite de reteaua Internet omenirii: capacitatea de comunicare dincolo de granite, de timp si spatiu.

Aceasta facilitate consta in crearea asa numitelor comunitati electronice sau comunitati virtuale (e-communities).

Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revolutionare, deci tot ceea ce este sau devine e, isi pune amprenta asupra intregii vieti economice, sociale, culturale a omenirii si guverneaza practic toata lumea moderna.

2.2.1.e-commerce – cum sa demarezi propria ta afacere

O multitudine de firme utilizeaza Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme si pentru a atrage clienti. Firmele furnizeaza informatii tehnice si utilizeaza pagina de web ca o platforma pentru lansarea noutatilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele ofera produse si preiau comenzi.

Intreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce in ce mai mare, prin existenta unei competitii la nivel mondial si prin sporirea permanenta a asteptarilor clientilor. Ca sa poata raspunde acestor cerinte, intreprinderile de pe tot globul sunt in plin proces de transformare organizationala si a modului lor de functionare. Comertul electronic este o cale prin care se faciliteaza si sprijina aceste schimbari, la scara globala…

Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari – inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa.

2.2.2. e-business. MODELE DE AFACERI PE INTERNET

E-business este optimizarea continua a activitatilor unei firme prin intermediul tehnologiei digitale. Prima decizie ce trebuie luata atunci cand se demareaza o afacere pe Internet este asupra modelului. Exista deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienti, astfel: 1-catre-1 (e-shop), mai multi-catre-1 (e-mall), mai multi-catre-mai multi (e-auction) (licitatie). Se constituie astfel, un lant de servicii in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant.

2.2.3. e-governence

Furnizarea pe cale electronica a serviciilor guvernamentale catre cetateni inseamna de fapt schimbarea raporturilor dintre Guvern si cetatean, care trebuie sa fie beneficiarul principal al acestor servicii. Aceasta modernizare incurajeaza toate nivelurile guvernului sa utilizeze la maximum noile tehnologii pentru a furniza servicii mai accesibile, mai rapide, mai convenabile, responsabile si personalizate, in beneficiul cetatenilor.

Prin introducerea guvernarii electronice serviciile si informatiile oferite de administratie sunt accesibile cetatenilor 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, acestia avand posibilitatea de a interactiona cu guvernul de acasa, de la serviciu, in general din locul in care se afla si la momentul dorit. e-Governance va reduce birocratia, se vor produce tot mai putine hartii, pana la eliminarea lor completa, timpul de circulatie a datelor va fi mai scurt, toate acestea generand, in final, pe langa servicii mai bune, si economii majore a banilor publici, fonduri care vor putea fi astfel redirectionate catre sanatate, asistenta sociala, invatamant, etc.

Schimbarea domiciliului, evidenta populatiei, sanatate, legislatie, ordine publica, educatie on-line, declaratii de impozite si taxe efectuate in mod electronic, colectarea taxelor pe cale electronica, verificarea inregistrarilor proprietarilor, obtinerea sau prelungirea de licente si certificate, etc., sunt doar cateva dintre ariile vietii cotidiene care vor fi radical transformate, chiar si in Romania, prin introducerea guvernarii electronice.

2.2.4.e-communities

“O comunitate virtuala (E-Community) este un grup de oameni in schimbare constanta care colaboreaza si isi impartasesc ideile in cadrul unei retele – in acest caz Internetul. Astfel pot fi in permanenta noi intrari, idei, ganduri si cunostinte care pot fi impartasite in aceasta platforma electronica.”[2]




Pe Internet, exact ca si in realitate, oameni cu interese comune se intrunesc in comunitati, pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate.

2. 3. Convergenta tehnologiilor informatiei si comunicatiilor.

Internet computing

Arhitecturile sistemelor au evoluat inspre schema “Internet computing”. Principalul mesaj consta in:

a) centralizarea resurselor informationale (baza de metadate si date, depozitul de date, serverele de date si de aplicatii), solutie eficienta tehnic si economica, rezolvand in mod eficace si problema actualizarii datelor si aplicatiilor;

b) asigurarea accesului prin retea a utilizatorilor prin unitati locale cu capacitate de prelucrare propriesauunitati cu capacitate de prelucrareminimala (gazduire browser) stationare sau mobile. Evident, aceasta arhitectura a devenit posibila in conditiile dezvoltarii infrastructurii de comunicatii.

2.4. Schimbarea relatiei dintre furnizorulsi utilizatorul sistemului

Cu 15…20 ani in urma, intre utilizator si calculator se interpuneau inca analistul, programatorul, operatorul de date, controlorul datelor, administratorul arhivei de informatie. Entitatea organizationala caracteristica era centrul de calcul, cu zeci sau sute de persoane, majoritatea operatori.

In prezent, contactul dintre utilizator si sistemul TIC este direct, utilizatorul actionand dispozitiveprietenoase stationare (de exemplu PC) sau mobile (de exemplu PDA), eventual fiind identificat prin utilizarea cartelei cu microprocesor. Aplicatiilestandardizate pe baza celei mai bune experiente mondiale si importante posibilitati de localizare prin parametrizare sunt elaborate, intretinute si dezvoltate industrial de firme de produse program, respectand standarde de conectare si comunicare in continua evolutie si incorporand eforturi de multe zeci si sute de oameni. Utilizatorii coopereaza in exploatarea aplicatiei, realizarea interactiva de tranzactii tehnice, economice si financiare interne si cu alte organizatii din economie sau cu institutiile statului, respectiv accesul utilizatorilor la fonduri de informatie cu ajutorul sistemele TI, conectate in retea la nivelul unei organizatii sau global. Informatia de intrare care nu este introdusa de utilizator este culeasa automat sau este preluata din alte sisteme TIC. Clientul are un numar de personal de specialitate TIC redus, necesaradministrarii datelor si sistemelor, elaborarii de strategii de dezvoltare a informatizarii, asistentei managerilor si celorlalti utilizatori, dezvoltarea aplicatiei in limitele posibilitatilor sale, precum si realizarea interfetei dintre utilizatori si furnizori. Intretinerea sistemelor TIC este incredintata furnizorilor, standardizandu-se organizarea cu doua niveluri: centru de ajutor (“helpdesk”), respectiv entitatile organizationale specializate pentru realizarea problemelor tehnice. Proiectantii de produse program, din intreprinderile de produse program au la dispozitie instrumente avansate pentru planificarea proiectului, analiza aplicatiei, proiectarea solutiei, generarea automata a programului si asistarea automata a incercarii produsului program. Industria de programe furnizeaza produse nemateriale, ca si industria de continut informational.

Se constata cresterea rolului furnizorului pentru asigurarea aplicatiilor si a infrastructurii necesare, clientul concentrandu-se pe activitatile specifice specializarii sale. In stadiul actual al tehnicii si tehnologiei, nimic nu impiedica ca furnizoruluisa i se incredinteze si exploatarea aplicatiei. Pentru utilizatorul care sta in fata unui ecran si tasteaza, este foarte putin important daca terminalul sau este conectat la un calculator care este instalat in organizatia sa sau este pus la dispozitie de furnizor. Exista posibilitatea ca astfel sa se obtina o reducere a costului, ca un efectde scara, prin utilizarea in comun a aceleasi resurse. Furnizorul devine furnizor de aplicatii (ASP –“Application Service Provider”)

Exista douaoptiuni principale: a) externalizarea (outsourcing) aactivitatilor care implica tehnicitate ridicata (proiectare, implementare, intretinere, dezvoltare), b) gazduirea completa a aplicatiei necesare de catre furnizor (hosting). Aceste solutii corespund tendintei din ce in ce mai bine conturate, conform careia furnizorii de TIC se transforma din ofertanti de produse in ofertanti de servicii. Intr-un anumit sens, TI tinde sa capete caracterul unei noi utilitati a societatii moderne. (ca si electricitatea si telecomunicatiile)

Factoriposibili inhibitori ai dezvoltarii ASP pot fi de natura costului telecomunicatiilor, modului de tarifare si a neincrederii in capacitatea furnizorului de a proteja si asigura securitatea datelor dar si insuficienta dezvoltare a e-Banking.

Se apreciaza ca, in cazul tarii noastre, exista doua prime domenii candidate pentru hosting:

a)        IMM, in conditiile in care: resursele personale sunt reduse; veniturile nete sunt substantiale; aplicatia este prietenoasa si dispune de posibilitati puternice de validare a datelor introduse din activitatea curenta; se furnizeaza atat informatia operativa cat si informatia sintetica de pregatire a deciziei managementului executiv; se garanteaza protectia si securitatea informatiei; se garanteaza calitatea rezultatelor inclusiv recunoasterea lor de catre organele financiare ale statului si exista banci interesate in promovarea e-Business;

b)institutiile de stat, in care: numarul de personal din domeniul TIC este redus, iar salarizarea sa este sub cea din cazul unei firme de profil; aplicatia nu prezinta secret de stat; se asigura serviciul de comunicatii securizat si performant, se poate garanta protectia si securitatea informatiei.

2. 5. Perspective ale Evolutiei Domeniului TIin Romania

In ultimii 11 ani, in Romania tehnologiile comunicatiilor (TC), recunoscute ca strategice in 1990, s-au dezvoltat relativ rapid, pe o piata in mare parte concurentiala, care a demonstrat avantajele actiunii capitalului privat in aceste conditiuni dar si dezavantajele mentinerii monopolului. Dezvoltarea pietei TI depinde intr-o masura mai insemnata de starea economiei si de posibilitatile statului de achizitii publice in acest domeniu.

Se poate aprecia ca evolutia domeniului TI a fost limitata de obstacole culturale, economice si manageriale, de exemplu:

a) procedurile legale, aproape integral bazate pe tehnologia hartiei si creionului (THC);

b) costul ridicat al comunicatiilor;

c) elaborarea aplicatiilor de catre departamentele de informatica ale institutiilor si altor organizatii,cu necesitate bazate pe o tehnologie depasita, putand uneori deveni o frana pentru PTT al propriei organizatii;

d) insuficienta implicare a managementului executiv, avand ca rezultat risipirea de resurse pentru sisteme cu caracter insular si insuficienta constientizare a importantei standardizarii metadatelor;

e)deficiente ale multor licitatii, din motive de lipsa de rigoare in aplicarea legii si, mai ales, de transparenta, care este un acqui communautaire.

Totodata, statul este in primul rand un sistem de colectare, prelucrare si distribuire de informatie si mijloace financiare. Exemple de probleme mari ce nu pot fi rezolvate fara solutii TI (si TIC) integrate si orientate retea sunt: a) descentralizarea coerenta a deciziei,

b) blocajul financiar,

c)coruptia si economia subterana,

d) realizarea unor sisteme informatice mari: (cadastrul general si publicitatea imobiliara, impozitarea venitului global, asigurarea sanatatii etc..)

In11 ani, 1990…2000, PIB al Romaniei a fost mereu sub nivelul celui din 1990. In mod normal ar fi trebuit ca, dupa o durata de declin, PIB sa creasca peste nivelul din 1990, ca si in alte tari foste socialiste. In realitate, pierderea de PIB a Romaniei atinge echivalentul a cel putin 50 mld USD. Rezulta ca exista oportunitati mari pentru sectorul TIC in general si, mai ales, pentru sectorul TI. TI respectiv TIC pot contribui decisiv la rezolvarea multelor probleme in conditii apropiate de o adevarata criza de sistem existenta, prin imbunatatirea tehnologiilor managementului statului la nivel central si local. Aceasta implica prioritizare si planificare riguroasa a actiunilor, tinand seama de toate conditionarile care intervin si de restrictiile introduse de limitarea resurselor ce pot fi alocate.

Problema sistemului economico – social romanesc se poate formula si ca un rezultat al cresterii entropiei generate de: fluctuatia legislativa, imperfectiunile sistemului judiciar, incoerenta unor actiuni ale institutiilor guvernamentale centrale si locale, economia de piata incomplet concurentiala, economia subterana, coruptia etc. Scaderea entropiei necesita in primul rand o schimbare de mentalitate, in toate segmentele vietii socio-economice si la toate nivelurile.

Impactul economico–social considerabil al TIC este sugerat si de

deplasarea populatiei ocupate inspre infrastructura informationala, in cadrul deplasarii generale de la sectoarele primar si, in mai mica masura, secundar, spre sectorul tertiar (al serviciilor) al economiei nationale.



Cresterea importantei economice a TIC, care devine sectorul cel mai important al lumii moderne este evidenta si continua. Importanta economica a utilizarii TIC este maiputin evidenta, existand si extrema in care se afirma “calculatoarele nu aduc profit”. La cealalta extrema se situeaza parerile unor efecte economice foarte mari, ale eliminarii deficientelor manageriale la nivel macroeconomicAceasta parere intareste importanta achizitiilor publice, o parere relativ recenta estimand cheltuielile statelor la aproape 50% din PIB mondial. Desigur, obtinerea eficientei economice nu este automata. Numai perfectionarea tehnologiei, fara reingineria proceselor de afacere, poate sa genereze doar cresterea costurilor. De aceea, estenecesara colaborarea intreprinderii cu furnizorii de TIC si cu consultantii.

Din fericire, dupa cei 11 ani de dezvoltare nepolarizata, a aparut vointa politica de promovare a societatii informationale in Romania. Afirmatia se sustine prin urmatoarele argumente:

a)     infiintarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, domeniul TIC fiind deci reprezentat in Guvern;

b)    crearea Grupului de Promovare aTehnologiilor Informatiei, prezidat de PrimulMinistru, cu atributii privind: stabilirea directiilor strategice pentru trecerea la societatea informationala in Romania si aprobarea proiectelor importante de utilizare a TIC si bugetelor aferente;

c)     Prevederea unui capitol referitor la societatea infomationala in programul de dezvoltare al Romaniei2001…2004;

d)    promovarea, respectiv pregatireade acte normative specifice:legea semnaturii electronice; legea comertului electronic; legea anti-frauda electronica; legea notarului electronic; pachet de legi referitoare la comunicatii; pachet de reglementari fiscale avantajoase pentru cei ce lucreaza in domeniul TIC;

e)aprobarea a cca 25 programe din domeniul TIC, din care 12 proiecte de sisteme TI si lansarea licitatiilorpentru 7 proiecte de sisteme TI.

Cele de mai sus arata inlaturarea treptata a obstacolelor legislative si, deosebit de important, implicarea managementului executiv al statului in problema societatii informationale.

Se poate deschide o perspectiva noua:

a)      finalizarea cadrului legislativ si infrastructural necesar dezvoltarii

e-Business;

b)     dezvoltarea e-Government cu conditia asigurarii finantarii din

fonduri publice si private a actiunilor initiate.


3. SISTEMELE INFORMATICE

Rolul si continutul sistemelor informatice

BIBLIOGRAFIE

 

Ioan Fruja, Alexandru Jivan, Elena Porumb – Serviciile. Domeniu de Marketing Specific. Editura NERO-G Timisoara, 2003

Militaru Gheorghe - Sisteme Informatice pentru Management. Editura ALL; 2004

Stefan Cojanusi colaboratori- Tendintele Dezvoltarii Domeniului Tehnologiei Informatiei

Moore, N. - The information society in: World information report 1997/98UNESCO,PublishingParis, 1997

Dumitru Oprean, Dan Mihai Racovitan, Victoria Oprean – Informatica de gestiune manageriala, Editura Eurounion, Oradea, 1994

Bernard Marckgott & Gard Titlestad - E-Communities

European Commission – Information Society Directorate - General - Electronic Commerce - An Introduction

Kurt Rohner – Ciber-Marketing, Editura ALL, Bucuresti, 1999

Judy Strauss, Adel El-Ansary, Raymond Frost – E-Marketing, Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey

Agnes Ghibutiu – Serviciile si dezvoltarea. De la prejudecati la noi orizonturi. Editura Expert, Bucuresti, 1999



[1] Moore, N.:The information societyIn: World information report 1997/98UNESCO

PublishingParis, 1997

[2] Web Communities - the Gartner Group, 1998



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1143
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site