Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Marketing social politic – test grila

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Intemediarul si functiile acestuia (definitie,, functiile tehnice si economice)
14 intrebari fundamentale pentru clientii tai
Factorii care determina comportamentul consumatorului
POLITICILE PROMOTIONALE - Strategii promotionale
Consideratii generale privind conceptul de produs si de marketing turistic
Piata laptelui (caracteristici, oferta si factori de conditionare)
Marketing de retea - Retele de oameni si de calculatoare
PROCES DECIZIONAL DE MARKETING - Fundamentarea deciziei de marketing
PRINCIPALELE CERINTE PENTRU ACCESUL PE PIATA UNICA
INSTRUMENTE DE MANIPULARE IN NEGOCIERE

Marketing social politic – test grila




TRUE/FALSE

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

1. Aplicarea marketingului in sectorul nonprofit este justificata doar in masura in care organizatiile sociale se folosesc de politica de comunicatie promotionala pentru a-si face cunoscute actiunile.

ANS: F

Asemanator marketingului clasic, in marketingul electoral, produsul, nu poate fi schimbat sau returnat de cei care nu sunt multumiti de performantele lui.

ANS: F

3. Cercetarea calitativa vizeaza culegerea tuturor datelor deja disponibile, necesare organizatiei lucrative, sociale sau politice, pentru a-si forma o opinie generala despre mediul in care actioneaza, ca si pentru a fundamenta cercetarile ulterioare.

ANS: F

Canalele de distributie folosite de organizatiile sociale sunt lungi

ANS: F

Candidatii pot sa beneficieze gratuit si nelimitat de timpi de antena, pe unele posturi de radiodifuziune si televiziune controlate de Stat.

ANS: F

Comportamentele, se impart in actiuni nerepetitive, cum ar fi renuntarea la fumat, si introducerea unui nou model de comportament, cum ar fi semnarea unei petitii privind protejarea mediului inconjurator.

ANS: F

Componentele comunicationale utilizate in marketingul social sunt mai apropiate de marketingul clasic decat sunt cele utilizate in marketingul politic

ANS: T

8. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un submix promotional extins.

ANS: F

Componentele corporale ale candidatului joaca un rol adesea mai important decat ideile sale.

ANS: T

Datele secundare provin din inregistrari interne sau din surse externe.

ANS: T

Daca grupurile tinta sunt numeroase, cel mai potrivit mijloc de comunicatie este publicitatea.

ANS: T

Daca grupurilor tinta sunt numeroase, cel mai potrivit mijloc de comunicatie este utilizarea fortelor de vanzare.

ANS: F

Fortele de vanzare ale organizatiilor sociale si politice sunt reprezentate de militanti si voluntari.

ANS: T

14. Intr-o organizatie sociala, lucrurile se prezinta astfel: organizatia produce bunuri sau servicii, consumatorul plateste pentru a intra in posesia lor si compania obtine din aceasta tranzactie un castig sub forma de profit.

ANS: F

In marketingul social, finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari.

ANS: T

In stabilirea pretului, organizatiile sociale nu se orienteaza aproape niciodata dupa concurenta, ci in functie de cerere.

ANS: T

17. In cercetarea calitativa de marketing, cercetatorul trebuie sa aiba cunostinte de statistica, modele decizionale, sisteme de sprijinire a deciziei, marketing, cercetari de marketing.

ANS: F

In raport cu cercetarile cantitative, in cercetarile calitative, abordarea respondentului are loc intr-un cadru si pentru o durata care permit obtinerea unor raspunsuri mai profunde.

ANS: T

19. In raport cu cercetarile cantitative, in cercetarile calitative, durata si costurile cercetarii sunt mai reduse.

ANS: T

In cazul marketingului electoral, pretul unui candidat este reprezentat de gradul de acceptare a respectivului candidat in randul electoratului.

ANS: T

21. In cercetarea calitativa de marketing, obiectivul cercetarii il reprezinta explorarea fenomenului, identificarea motivatiilor populatiei studiate.

ANS: T

22. In marketingul social-politic, unele dintre activitatile de distributie au si un pronuntat caracter promotional

ANS: T

23. In cercetarea cantitativa de marketing, esantionul nu este reprezentativ pentru populatia studiata.

ANS: F

24. Marketingul social reprezinta planificarea, organizarea, implementarea si controlul strategiilor si activitatilor de marketing ale organizatiilor necomerciale care sunt indreptate, in mod direct sau indirect, catre rezolvarea unor probleme sociale.

ANS: T

Marketingul societal vizeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii lucrative, respectiv de catre intreprinderi.

ANS: T

26. Marketingul politic international a aparut odata cu deschiderea granitelor nationale in cadrul Uniunii Europene, ca urmare a asigurarii liberei circulatii a persoanelor.

ANS: F

Marketingul realizeaza un schimb reciproc de avantaje intre producatori si consumatori.

ANS: T

28. Marketingul politic international este practicat de oamenii politici aflati in campanie electorala care se adreseaza comunitatilor de conationali aflate in strainatate si care au drept de vot.

ANS: F

Mediul cultural cuprinde ansamblul elementelor legate de populatia existenta in zona vizata de organizatia sociala sau politica.

ANS: F

Militantii se recruteaza, de regula, din randurile grupurilor tinta care au beneficiat de serviciile respectivei organizatii sociale.

ANS: T

„Nota de atribuire” este atribuita in functie de raspunsurile care indica faptul ca elementul de comunicare le-a placut.

ANS: F

32. Organizatiile receptor-distributive dispun de o dotare constanta sau in crestere care are propietatea generarii de resurse ce urmeaza a fi distribuite, in vederea disponibilizarii de servicii sau bunuri pentru nevoi personale, institutionale sau comunitare.

ANS: F

33. Organizatiile receptor-distributive furnizeaza, de regula, servicii destinate persoanelor handicapate, familiilor cu venituri foarte mici, batranilor si copiilor.

ANS: T

34. Oferta organizatiilor sociale o oferta potentiala, care se transforma in oferta reala in momentul intalnirii cu cererea.

ANS: T

Organizatiile sociale si politice utilizeaza, comparativ cu intreprinderile, formule de comunicatie mai costisitoare

ANS: F

Organizatiile sociale si politice pun un accent mai mare, comparativ cu intreprinderile, pe relatiile personalizate, decat pe comunicatia de masa.

ANS: T

37. Organizatiile sociale se folosesc de intermediari in distributia serviciilor lor pentru aeficientiza distributia si pentru a maximiza profiturile

ANS: T

38. Organizatiile sociale adapteaza pretul la posibilitatile grupului tinta vizat, desi cunosc costurile efective ale produselor si se straduiesc sa le limiteze.

ANS: F

Organizatiile politice au tendinta de a actiona ca o intreprindere, in timp ce organizatiile sociale raman in mai mare masura consecvente primatului personalitatilor.

ANS: F

Organizatiile sociale si politice beneficiaza, la scara redusa si de publicitate gratuita

ANS: F

Primul concept care nu incearca numai sa adauge o noua dimensiune, sociala, marketingului clasic, ci doreste sa inlocuiasca conceptia clasica in ansamblul ei, sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului in intreprindere, subliniind necesitatea implicarii acestuia in rezolvarea problemelor societatii este marketingul societal

ANS: T

42. Prescriptorii reprezinta o categorie a subcriptorilor

ANS: F

Responsabilitatea sociala a marketingului reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii intreprinderii, fiind conceptul care s-a bucurat de cea mai larga audienta dintre toate cele referitoare la implicatiile si responsabilitatile sociale ale intreprinderii.

ANS: F

Prin activitatea lor, organizatiile social-politice faciliteaza integrarea sociala si politica.

ANS: T

Prin activitatea lor, organizatiile social-politice promoveaza idei noi in societate.

ANS: T

46. Perceptia este un proces foarte complex, care reuneste actiuni de constatare, intelegere si judecare a diversilor stimuli.

ANS: T

Principalul element care influenteaza atitudinea alegatorilor este imaginea pe care acestia o au despre candidat si ideile lui.

ANS: T

Pretul practicat de catre organizatiile sociale reprezinta contraprestatia efectuata de catre beneficiarul acestor activitati si poate imbraca forma monetara sau nemonetara.

ANS: T

49. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara obtinerea de surplus, adica aunei difernte favorabile intre venituri si cheltuieli.

ANS: T

Pretul nu devine mai putin important atunci cand scopul organizatiei sociale nu este obtinerea profitului

ANS: F

51. Politica de distributie a organizatiilor sociale si politice vizeaza punerea la dispozitia acestor grupuri-tinta a unor idei, bunuri si/sau servicii corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, in locul si la momentul dorite de catre acestea

ANS: T

Prin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale trebuie sa se adreseze membrilor grupurilor tinta vizate in directia carora se folosesc, mai ales contactele personale sau personalizate si relatiile publice.

ANS: F

Prin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale trebuie sa se adreseze subscriptorilor potentiali, in cazul carora, cele mai eficiente mijloace sunt relatiile publice si publicitatea.

ANS: F

Pretul este considerat important chiar daca organizatiile sociale se adreseaza cu produsele si serviciile lor unor grupuri-tinta defavorizate, iar produsele sau serviciile se ofera gratuit sau la un pret modic.

ANS: F

Pretul platit de clientii organizatiilor soaciale imbraca, in cele mai multe cazuri, o forma nemonetara.

ANS: T

Pentru un candidat, a fixa coordonatele politicii de distributie inseamna a stabili un program concret al activitatilor prestate de el si de echipa sa de voluntari, inaintea si in timpul campaniei electorale.

ANS: T

Pentru alegerile europene, campania electorala incepe din a cinsprezecea zi care precede scrutinul pana la data acestuia.

ANS: T

Rezultatele sondajelor preelectorale, reprezinta “cartea de vizita” cu care institutele de sondare a opiniei publice se prezinta in fata firmelor care intentioneaza sa le incredinteze efectuarea unor cercetari de marketing clasic.

ANS: T

59. Spre deosebire de intreprinderile lucrative, succesul activitatii organizatiilor sociale nu depinde de cunoasterea mediului extern intrucat ele nu urmaresc obtinerea de profit

ANS: F

Spre deosebire de marketingul electoral, in marketingul clasic, intreaga colectivitate si cei ce s-au opus achizitiei lui, si non-consumatorii absoluti, este obligata sa il „consume”.

ANS: F

Spre deosebire de marketingul clasic, in marketingul electoral, produsul, odata ales prin vointa unei majoritati, este impus tuturor cetatenilor

ANS: T

62. Sistemul de distributie al unei organizatii sociale vizeaza atat realizarea unor canale de distributie cu grupurile tinta, cat si cu subscriptorii.

ANS: T

63. Un candidat care nu face nici o promisiune va primi pretul cerut - votul - intrucat este un produs credibil.

ANS: F

Un candidat care face foarte multe promisiuni, va fi catalogat drept un demagog lipsit de credibilitate, trezind indoieli in mintea alegatorului.

ANS: T

Un candidat care doreste sa-si sporeasca gradul de popularitate trebuie sa aiba in vedere contacte personale cu alegatorii obisnuiti, vizitele „din poarta in poarta” contactele de tipul “cafeaua candidatului”, corespondenta personalizata sau nepersonalizata, , contactarea telefonica a alegatorilor.

ANS: T

Vizitele „din poarta in poarta” se practica in cartierele cu blocuri, care asigura o eficienta ridicata si mai putin in cele cu case.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Conceptul de marketing care poate fi caracterizat ca exprimand o viziune etatista, in masura in care rolul statului, respectiv al guvernului, in desfasurarea activitatilor de marketing este primordial, si utopica, in masura in care acest deziderat pare imposibil de indeplinit, se numeste:

a.

marketingul de civilizatie

c.

marketingul situational

b.

marketingul international

d.

Generic Concept of Marketing

ANS: A

2. Diferenta dintre marketingul social si cel societal este ca:

a.

marketingul social este un rezultat al dezvoltarii extensive a marketingului, pe cand cel societal are o sfera de cuprindere proprie care o excede pe cea a marketingului clasic;

b.

marketingul social are o sfera de cuprindere proprie, care o excede pe cea a marketingului clasic, pe cand marketingul societal este un concept novator, care nu excede sfera de cuprindere a celui clasic;

c.

marketingul social reprezinta rezultatul unei dezvoltari extensive a marketingului, pe cand marketingul societal este o specializare a marketingului clasic.

ANS: B

Spre deosebire de marketingul social, cel societal:

a.

vizeaza obiective rentabile si este practicat de catre organizatii sociale;

b.

izeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre institutiile statului;

c.

vizeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii lucrative.

ANS: C

Stabiliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii valabile pentru aplicarea marketingului social:

1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor

2. schimburile sunt de natura financiara

3. finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari

4. beneficiile sunt corelate cu platile facute

5. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa

6. se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile

7. piata are o singura componenta: relatia cu clientul

a.

b.

c.

d.

ANS: D

Stabiliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii valabile pentru aplicarea marketingului clasic:

1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor

2. schimburile sunt de natura financiara

3. finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari

4. beneficiile sunt corelate cu platile facute

5. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa

6. se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile

7. piata are o singura componenta: relatia cu clientul

a.

b.

c.

d.

ANS: B

Potrivit lui Denis Lindon, marketingul politic isi are originile:

a.

in politologie

b.

in marketingul clasic

c.

in sociologie politica

ANS: B

7. In campaniile electorale trebuie respectate patru reguli generale:

a.

coerenta, asigurarea, apropierea minima, repetitia;

b.

coerenta, asigurarea, apropierea minima, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente;

c.

coerenta, securitatea maxima, repetitia, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente;

d.

coerenta, securitatea maxima, distantierea minima, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente;

e.

coerenta, securitatea maxima, apropierea minima, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente.

ANS: D

Primele spoturi negative despre contracandidatii politici apar in SUA:

a.

in etapa copilariei

c.

in etapa de maturitate

b.

in etapa adolescentei

d.

in etapa actuala

ANS: A

Confruntarea decisiva, specifica campaniilor prezidentiale din SUA apare:

a.

in etapa copilariei

c.

in etapa de maturitate

b.

in etapa adolescentei

d.

in etapa actuala

ANS: A

Confruntarea decisiva, specifica campaniilor prezidentiale din SUA:

a.

a aparut in etapa copilariei si a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa;

b.

in etapa adolescentei si a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa;

c.

in etapa de maturitatesi a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa;

d.

a aparut in etapa copilariei, s-a renuntat la ea si a fost apoi reluata dupa 16 ani, in etapa adolescentei, fiind in prezent nelipsita din campaniile electorale prezidentiale din SUA;

e.

a aparut in etapa adolescentei, s-a renuntat la ea si a fost apoi reluata    dupa 12 ani, in etapa maturitatii, fiind in prezent nelipsita din campaniile electorale prezidentiale din SUA

ANS: D

11. Etapa copilariei marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:

a.

reluarea practicii „confruntarii decisive”

b.

candidatii fac training in vederea prestatiilor audiovizuale

c.

suprematia constanta a televiziunii

d.

spoturi negative si agresivitate

ANS: B

12. Etapa adolescentei marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:

a.

se extinde practica spoturilor publicitare de scurta durata, plasate strategic

b.

spoturi negative si agresivitate

c.

partidele au alocat un buget special destinat comunicarii politice;

d.

realizarea spoturilor politice utilizand ipostaza obisnuita a imaginilor de stiri

ANS: D

13. Acea specializare a marketingului care ajuta guvernantii sa cunoasca dorintele populatiei si sa o informeze cu privire la masurile intreprinse este:

a.

marketingul politic

c.

marketingul puterilor publice

b.

marketingul social

d.

marketingul electoral

ANS: C

Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative sub forma comunicatiei politice este:

a.

Franta

b.

SUA

c.

Germania

d.

Marea Britanie

ANS: B

Activitatea desfasurata de delegatia Romaniei la Consiliul Europei se incadreaza in categoria

a.

activitatilor de marketing electoral

b.

activitatilor pur politice

c.

activitatilor de marketing al puterilor publice

d.

activitatilor de marketing politic international

ANS: B

Participarea cu pavilion national la targuri si expozitii internationale se incadreaza in categoria:

a.

activitatilor de marketing electoral

b.

activitatilor pur politice

c.

activitatilor de marketing al puterilor publice

d.

activitatilor de marketing politic international

ANS: D

Mediul asupra caruia intreprinderile nu isi propun, in general, sa actioneze, urmarind doar sa se adapteze la cerintele lui, dar asupra caruia organizatiile sociale si politice urmaresc sa-si puna amprenta prin modificare anumitor aspecte este:

a.

mediul politico-institutional;

c.

mediul economic;

b.

meniul socio-demografic

d.

mediul tehnologic.

ANS: A

Acele persoane vizate de organizatiile sociale sau politice, care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestora fac parte din:

a.

subscriptori

b.

prescriptori

c.

grupurile tinta

d.

militanti

ANS: C

19. Liceenii reprezinta pentru o universitate:

a.

grupuri tinta

b.

militanti

c.

prescriptori

d.

subscriptori

ANS: A

Acele persoane care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice fac parte din:

a.

subscriptori

b.

prescriptori

c.

grupurile tinta

d.

militanti

ANS: A

Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

a.

increderea pe care o au in organismele statului

b.

obtinerea de profit

c.

satisfactia morala

d.

largirea pietelor de desfacere

ANS: C

Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

a.

scutirea de taxe si impozite

b.

obtinerea de profit

c.

acoperirea riscului de pret la termen

d.

largirea pietelor de desfacere

ANS: B

Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

a.

increderea pe care o au in societate

b.

obtinerea de reduceri de la furnizori

c.

imbunatatirea relatiilor cu clientii

d.

statutul social, prestigiul si puterea politica ce pot fi obtinute

ANS: D

Acele persoane dispuse sa sprijine, prin efectuarea unor activitati cu caracter voluntar activitatea unei organizatii sociale sau campania electorala a unui candidat fac parte din:

a.

subscriptori

b.

prescriptori

c.

grupurile tinta

d.

militanti

ANS: D

25. Partidele politice sunt:

a.

organizatii orientate pe “beneficial public”;

b.

organizatii filantroprice;

c.

organizatii bazate pe principiul “beneficial reciproc” al membrilor lor;

d.

organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul;

ANS: D

26. Cluburile sociale sunt:

a.

organizatii orientate pe “beneficial public”;

b.

organizatii filantroprice;

c.

organizatii bazate pe principiul “beneficial reciproc” al membrilor lor;

d.

organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul;

ANS: C

27. Organizatiile religioase sunt:

a.

organizatii orientate pe “beneficial public”;

b.

organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul;

c.

organizatii bazate pe principiul “beneficial reciproc” al membrilor lor;

d.

organizatii bazate pe beneficiul propriu.

ANS: A

28. Organizatiile sociale din domeniul culturii cuprind:

a.

cluburile civice, cinematografe;

b.

muzee, gradini zoologice, teatre;

c.

biserici, temple, moschei;

d.

scoli, licee, colegii, universitati private;

ANS: B

29. Organizatiile sociale care furnizeaza, de regula, servicii destinate persoanelor handicapate, familiilor cu venituri foarte mici, batranilor si copiilor sunt:

a.

organizatiile paralucrative;

c.

organizatiile productiv-distributive;

b.

organizatiile receptor-distributive;

d.

organizatiile receptor-productive;

ANS: B

Bunurile si serviciile orferite de organizatiile sociale prezinta anumite limite:

a.

exced problemele sociale existente la un moment dat;

b.

sunt oferite tuturor grupurilor sociale care au nevoie de ele;



c.

exista produse substituibile.

ANS: C

Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand:

a.

preferintele oamenilor cu privire la varietatea produselor sunt omogene si puterniceca intensitate;

b.

preferintele oamenilor cu privire la varietatea produselor sunt eterogene si slabe ca intensitate;

c.

preferintele oamenilor cu privire la varietatea produselor sunt omogene si slabe ca intensitate;

d.

preferintele oamenilor cu privire la varietatea produselor    sunt eterogene si puternice ca intensitate;

ANS: D

Cererea pentru produsele sociale este negativa atunci cand:

a.

diversitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic

b.

diversitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic

c.

consumatorii au tendinta de a evita utilizarea anumitor bunuri si servicii

d.

nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile sau serviciile existente la un moment dat

ANS: C

Cererea pentru produsele sociale este latenta atunci cand:

a.

diversitatea preferintelor consumatorilor    este dispersata geografic

b.

diversitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic

c.

consumatorii au tendinta de a evita utilizarea anumitor bunuri si servicii

d.

nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile sau serviciile existente la un moment dat

ANS: D

34. Persoanele care, la un moment dat, nu sunt hotarate cu cine sa voteze fac parte din:

a.

non-alegatorii absoluti ;

b.

non-alegatorii relativi;

c.

alegatori;

d.

non-alegatori absoluti daca decid sa nu mearga la vot sau alegatori daca decid sa mearga la vot.

ANS: B

Persoanele care nu sunt interesate de politica si de alegeri si care, foarte probabil, nu vor participa la vot, fac parte din:

a.

non-alegatorii absoluti ;

c.

alegatori;

b.

non-alegatorii relativi;

d.

nu sunt inclusi in populatia de referinta.

ANS: B

36. Alegatorii care, il vor vota cu certitudine pe candidatul analizat sunt:

a.

alegatorii fragili;

c.

alegatorii exclusi;

b.

alegatorii potentiali;

d.

alegatorii castigati.

ANS: D

37. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru candidatul analizat, care, insa, se poate modifica, sunt:

a.

alegatorii fragili;

c.

alegatorii exclusi;

b.

alegatorii potentiali;

d.

alegatorii castigati.

ANS: A

Dezvoltarea pietei electorale are loc:

a.

pe cale extensiva

c.

atat pe cale intensiva cat si extensiva

b.

pe cale intensiva

 

ANS: A

Intrucat sunt cunoscute numarul, numele si adresele exacte ale celor cu drept de vot, dimensiunile pietei electorale sunt mai clare sub aspect:

a.

fizic;

b.

real;

c.

potential;

d.

efectiv.

ANS: C

40. In comportamentul consumatorului, intre stimuli si reactia individului intervine

a.

motivatia

b.

perceptia

c.

procesul de invatare

ANS: A

41. Atunci cand o persoana, constient sau inconstient, pe baza manifestarilor si actiunilor proprii, face aprecieri personale, precum „eu cred”, acesta reprezinta:

a.

o motivatie;

b.

o atitudine;

c.

o valoare;

d.

o opinie.

ANS: D

Mentinerea pe o anumita perioada a parerilor legate de o anumita situatie, care-l determina pe individ sa actioneze intr-un anumit mod reprezinta:

a.

o motivatie;

b.

o atitudine;

c.

o valoare;

d.

o opinie.

ANS: B

43. Modul in care un individ apreciaza comportamentul unui grup in totalitatea sa reprezinta:

a.

o motivatie;

b.

o atitudine;

c.

o valoare;

d.

o opinie.

ANS: C

Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca persoanele culeg mai intai informatii despre produsul social si dupa aceea isi manifesta o anumita atitudine se numeste:

a.

Puterea de receptionare

c.

invat – cumpar – simt

b.

Cumpar – simt – invat

d.

invat – simt – cumpar

ANS: D

Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca indivizii accepta intai o opinie sau un model comportamental bazat pe experienta proprie si isi modifica atitudinea fata de produsul respectiv in functie de situatie se numeste:

a.

Puterea de receptionare

c.

invat – cumpar – simt

b.

Cumpar – simt – invat

d.

invat – simt – cumpar

ANS: B

Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca persoanele tinta se hotarasc pentru un mod de comportare unic pe baza cunostintelor pe care le au in nod obisnuit din publicitate se numeste:

a.

Puterea de receptionare

c.

invat – cumpar – simt

b.

Cumpar – simt – invat

d.

invat – simt – cumpar

ANS: C

47. Organizatia sociala care militeaza pentru planificarea familiala si se adreseaza unui grup tinta format din membrii unui grup religios care considera copii ca fiind planul lui Dumnezeu asupra caruia omul nu trebuie sa intervina se va confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat:

a.

cererea este inexistenta;

c.

beneficiile sunt obtinute de terti;

b.

beneficiile sunt invizibile;

d.

beneficiile sunt greu de materializat;

ANS: A

48. Organizatia sociala care militeaza pentru reciclarea deseurilor se va confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat:

a.

cererea este inexistenta;

c.

beneficiile sunt obtinute de terti;

b.

beneficiile sunt invizibile;

d.

beneficiile sunt greu de materializat;

ANS: C

49. Organizatia sociala care se adreseaza unui grup tinta format din membrii unei comunitati nu pot sa-si permita achizitionarea unui vaccin sau nu se pot deplasa pana la clinica unde acesta le-ar fi furnizat gratuitse va confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat:

a.

cererea este inexistenta;

b.

beneficiile sunt invizibile;

c.

beneficiile sunt obtinute de terti;

d.

grupul tinta este analfabet sau foarte sarac;

ANS: D

50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza, prin relatii probabilistice, decizia electorala cu caracteristicile socio-demografice ale individului.Acestea sunt:

a.

modele psiho-sociologice;

c.

modele socio-demografice

b.

modele de inspiratie psihanalitica

d.

modele atitudinale

ANS: C

51. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza decizia electorala cu trecutul si personalitatea profunda a individului. Acestea sunt:

a.

modele psiho-sociologice;

c.

modele socio-demografice

b.

modele de inspiratie psihanalitica

d.

modele atitudinale

ANS: B

52. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care fundamenteaza comportamentul electoral pe atitudini afective profunde, chiar inconstiente, cu privire la candidati. Acestea sunt:

a.

modele psiho-sociologice;

c.

modele socio-demografice

b.

modele de inspiratie psihanalitica

d.

modele atitudinale

ANS: B

53. Consumatorul care face o alegere impulsiva, mai ales in cazul produselor de valoare mica si lipsite de conotatii afective, alegand produsul cu cel mai bun scor pentru un atribut utilizeaza in decizia sa:

a.

Regula lexicografica

c.

Regula compensatorie

b.

Regula conjunctiva

d.

Regula disjunctiva

ANS: D

54. Consumatorul care procedeaza prin excludere, stabilind niste praguri pentru fiecare atribut si alegand produsul care le depaseste, utilizeaza in decizia sa:

a.

Regula lexicografica

c.

Regula compensatorie

b.

Regula conjunctiva

d.

Regula disjunctiva

ANS: B

55. Electoratul care respinge un candidat pe care-l considera inacceptabil dintr-un anumit punct de vedere, utilizeaza in decizia sa:

a.

Regula lexicografica

c.

Regula compensatorie

b.

Regula conjunctiva

d.

Regula disjunctiva

ANS: B

56. Electoratul care compara candidatii din punctul de vedere al celui mai important atribut si il va alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multi candidati obtin scorul cel mai mare, va trece la atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:

a.

regula lexicografica

c.

regula compensatorie

b.

regula conjunctiva

d.

regula disjunctiva

ANS: A

57. Consumatorul care va alege produsul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mari ale unor atribute si cele mici ale celorlalte, utilizeaza in decizia sa:

a.

regula lexicografica

c.

regula compensatorie

b.

regula conjunctiva

d.

regula disjunctiva

ANS: C

58. Cercetarea de marketing social-politic se individualizeaza in raport cu cercetarea de marketing clasic prin cateva aspecte particulare:

a.

mass media si opinia publica manifesta un interes redus

b.

reticenta redusa din partea subiectilor cercetati in a oferi informatiile solicitate

c.

posibilitatea de a verifica rapid corectitudinea rezultatelor obtinute

ANS: C

59. In functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

a.

exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive;

b.

cercetari calitative si cercetari cantitative;

c.

cercetari de teren si cercetari de birou;

d.

cercetari neutre si cercetari proprii;

ANS: C

60. In functie de posibilitatea generalizarii rezultatelor obtinute, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

a.

exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive;

b.

cercetari calitative si cercetari cantitative;

c.

cercetari de teren si cercetari de birou;

d.

cercetari neutre si cercetari proprii;

ANS: B

61. In functie de beneficiarul cercetarii, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

a.

exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive;

b.

cercetari calitative si cercetari cantitative;

c.

cercetari de teren si cercetari de birou;

d.

cercetari neutre si cercetari proprii;

ANS: D

62. Cecetarile cunoscute si sub numele de anchete selective sau sondaje de opinie, care se desfasoara pe esantioane de mari dimensiuni, reprezentative, rezultatele putand fi generalizate la intreaga colectivitate sunt:

a.

cercetarile neutre

c.

cercetarile proprii

b.

cercetarile calitative

d.

cercetarile cantitative

ANS: D

63. Cercetarile comandate si finantate de alte organizatii sociale sau politice sau de catre mass media, destinate publicului larg si care pot reprezenta o importanta sursa de informatii, practic, gratuite, pentru organizatia respectiva sunt:

a.

cercetarile neutre

c.

cercetarile proprii

b.

cercetarile calitative

d.

cercetarile cantitative

ANS: A

64. Cercetarile comandate si finantate de organizatia in cauza, dar efectuate, de regula, de institute specializate, nefiind destinate publicitatii in marketingul electoral, dar fiind, adesea, facute publice sunt:

a.

cercetarile neutre

c.

cercetarile proprii

b.

cercetarile calitative

d.

cercetarile cantitative

ANS: C

Sondaje de opinie se refera la:

a.

cercetarile neutre

c.

cercetarile proprii

b.

cercetarile calitative

d.

cercetarile cantitative

ANS: D

66. Estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: A

Identificarea problemei de rezolvat reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: A

Stabilirea obiectivelor cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: A

Alegerea surselor de informatii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: B

Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: B

Formularea concluziilor si recomandarilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: C

Recoltarea informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: C

Prelucrarea informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

a.

faza initiala

b.

faza de planificare

c.

faza de realizare

ANS: C

74. Alegeti varianta de raspuns care stabileste ordinea corecta in care se deruleaza operatiunile aferente unei cercetari de marketing:

Definirea scopului cercetarii

Elaborarea planului de analiza a datelor

Recoltarea informatiilor

Stabilirea obiectivelor

Prelucrarea informatiilor

Estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare

Formularea ipotezelor cercetarii

Analiza si interpretarea informatiilor

Alegerea surselor de informatii

10. Formularea concluziilor si recomandarilor

11. Identificarea problemei de rezolvat

12. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia

13. Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor

a.

c.

b.

d.

ANS: C

75. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi:

a.

auditurile de magazin;

c.

Internet;

b.

datele publicate de Guvern;

d.

rapoartele de vanzari.

ANS: D

76. Sursele externe din care sunt culese datele secundare pot fi:

a.

auditurile de magazin;

c.

reactii ale grupurilor tinta;

b.

rapoarte ale distribuitorilor;

d.

rapoartele de vanzari.

ANS: A

77. Sursele externe din care sunt culese datele secundare pot fi:

a.

reactiile grupurilor tinta;

c.

rapoarte de masurare a audientei TV;

b.

rapoarte ale distribuitorilor;

d.

informatiile privind costurile.

ANS: C

78. In prezent, cea mai importanta surse de date secundare este:

a.

serviciile multimedia

c.

rapoartele distribuitorilor;

b.

Internetul;

d.

rapoartele de vanzari

ANS: B

79. Printre avantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de marketing se numara:

a.

are o acuratete foarte mare

b.

exista control asupra culegerii datelor

c.

necesita un efort scazut

ANS: C

80. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care contine numele, adresa, caracteristicile socio-demografice si comportamentale ale indivizilor, elemente despre modul in care organizatia a actionat asupra acestora si rezultatele acestor actiuni este:

a.

fisierul media

c.

fisierul membrilor grupului-tinta vizat

b.

fisierul concurentilor

d.

fisierul subscriptorilor

ANS: C

81. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care contine informatii despre aria de activitate a aorganizatiilor cu profil similar de activitate, actiunile si luarile de pozitie ale acestora, strategiile utilizate in materie de comunicatie, fondurile de care beneficiaza si sursele de provenienta, persoanele din conducerea acestora etc. este:

a.

fisierul media

c.

fisierul membrilor grupului-tinta vizat

b.

fisierul concurentilor

d.

fisierul subscriptorilor

ANS: B

82. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul alcatuit pe baza articolelor, notelor, reportajelor si emisiunilor aparute in presa audio-vizuala, care se refera la organizatie sau la subiecte care vizeaza profilul acesteia este:

a.

fisierul media

c.

fisierul membrilor grupului-tinta vizat

b.

fisierul concurentilor

d.

fisierul subscriptorilor

ANS: A




83. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'asocierea libera de cuvinte', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: A

84. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'asocierea dirijata de cuvinte', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: A

85. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'testul de aperceptie tematica', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: B

86. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'tehnica persoanei a treia', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: B

87. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'portretul chinezesc', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: B

88. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'completarea frazei', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: C

89. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'psihodrama', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: D

90. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'jocul de roluri', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de completare

b.

tehnicilor de constructie

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: D

91. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'brainstormingul', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de intuitive

b.

tehnicilor de rationale

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: C

92. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'analiza problemelor', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de intuitive

b.

tehnicilor de rationale

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: B

93. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'inventarierea caracteristicilor', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de intuitive

b.

tehnicilor de rationale

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: B

94. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'analiza morfologica', care face parte din categoria

a.

tehnicilor de asociere

c.

tehnicilor de intuitive

b.

tehnicilor de rationale

d.

tehnicilor de exprimare

ANS: B

95. Discutia individuala, de 60-90 de minute, inregistrata, in cadrul unor grupuri de 30-50 de persoane, a caror structura socio-demografica trebuie sa fie reprezentativa pentru populatia studiata se numeste:

a.

interviu in profunzime

c.

reuniune de grup

b.

focus group

d.

grupul nominal

ANS: A

96. Discutia libera, purtata cu un grup de persoane special invitate in acest scop, timp de 2-5 ore, fiind inregistrata atat audio, cat si video, pentru a se identifica persoana care ia cuvantul si pentru a se urmari reactiile diferitelor persoane atunci cand sunt exprimate anumite opinii se numeste:

a.

interviu in profunzime;

c.

reuniune de grup;

b.

focus group;

d.

grupul nominal.

ANS: C

97. Grupul de lucru cu un caracter relativ omogen din punct de vedere comportamental si chiar socio-demografic al participantilor la discutie, format din 3-6 subgrupuri, fiecare fiind alcatuit din 8-12 persoane, asemanatoare dintr-un anumit punct de vedere, se numeste:

a.

interviu in profunzime;

c.

reuniune de grup;

b.

focus group;

d.

grupul nominal.

ANS: B

98. Alcatuirea grupului prin nominalizarea membrilor unui grup abstract, construit de cercetator, care contine indivizi ce nu se cunosc intre ei si care – spre deosebire de celelalte metode de cercetare calitativa de grup – sunt chestionati pe rand, cu acelasi instrument, fara a putea comunica sau interactiona direct intre ei, este:

a.

metoda grupului nominal;

c.

metoda reuniunii de grup clasice;

b.

metoda focus-grupului;

d.

metoda mini-grupurilor.

ANS: A

99. Printre regulile de desfasurare a unui interviu in profunzime se numara:

a.

formularea intrebarilor utilizand principiul palniei;

b.

largirea    permanenta a temei prin abordarea elementelor de influenta indirecta;

c.

asigurea descentralizarii asupra fondului problemei;

d.

asigurarea unei subiectivitati binevoitoare a anchetatorului.

ANS: A

100. Printre regulile de desfasurare a unui interviu in profunzime se numara:

a.

respondentilor li se va preciza tema care va fi abordata ;

b.

asigurarea recentrajul permanent asupra elementului trait;

c.

asigurea directivitatii asupra fondului problemei;

d.

asigurarea unei subiectivitati binevoitoare a anchetatorului.

ANS: B

101. “Underdog effect” presupune ca:

a.

o parte a electoratului care ar fi votat cu candidatul mai slab cotat de sondaje renunta sa se prezinte la vot, considerand infrangerea inevitabila

b.

o parte a electoratului, care ar vota cu candidatul favorit, considera ca acesta va castiga si fara ajutorul lor si are tendinta de a absenta de la vot

c.

o parte a electoratului are, intr-adevar, tendinta de a vota cu candidatul pe care sondajele il considera drept favorit

d.

o parte a electoratului, care in mod normal ar fi absentat de la vot, va sari in ajutorul celui mai slab

ANS: D

102. Utilizarea cercetarilor cantitative in domeniul electoral a dat nastere unei serii de controverse, precum:

a.

esantioanele utilizate sunt nereprezentative in sens statistic

b.

sondajele de opinie efectuate adesea pe strada, il iau pe respondent prin surprindere, cerandu-i sa raspunda rapid si transant la intrebari formulate prea complex despre probleme simple, precum alegerea unui candidat

c.

sondajele de opinie efectuate adesea pe strada, restrang posibilitatile de raspuns ale celor intervievati

d.

sondajele preelectorale deformeaza rezultatele reale ale scrutinului, datorita faptului ca alegatorii au tendinta de a “miza pe castigator”

ANS: D

103. Popularizarea unor idei prin intermediul campaniilor electorale, care, intr-un interval scurt, concentreaza atentia cetatenilor este un tip de activitate care se incadreaza in:

a.

marketingul politic international

b.

marketingul electoral

c.

marketingul puterilor publice si administrative

ANS: B

104. In situatia in care un candidat se confrunta cu absenta cererii , rolul marketingului este de:

a.

creare a cererii

c.

dezvoltare a cererii

b.

“revitalizare” a cererii

d.

“demistificare” a cererii

ANS: A

105. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere latenta , rolul marketingului este de:

a.

creare a cererii

c.

dezvoltare a cererii

b.

“revitalizare” a cererii

d.

“demistificare” a cererii

ANS: C

106. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere in declin, rolul marketingului este de:

a.

creare a cererii

c.

dezvoltare a cererii

b.

“revitalizare” a cererii

d.

“demistificare” a cererii

ANS: B

107. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere completa, rolul marketingului este de:

a.

distrugere a cererii

c.

regularizare a cererii

b.

mentinere a cererii

d.

reducere a cererii

ANS: B

108. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere excesiva, rolul marketingului este de:

a.

distrugere a cererii

c.

regularizare a cererii

b.

mentinere a cererii

d.

reducere a cererii

ANS: D

109. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere indezirabila, rolul marketingului este de:

a.

distrugere a cererii

c.

regularizare a cererii

b.

mentinere a cererii

d.

reducere a cererii

ANS: A

110. In situatia in care un candidat se confrunta cu absenta cererii, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

a.

strategiei de conversiune

c.

strategiei de dezvoltare

b.

strategiei de remarketing

d.

strategiei de stimulare

ANS: D

111. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere latenta, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

a.

strategiei de conversiune

c.

strategiei de dezvoltare

b.

strategiei de remarketing

d.

strategiei de stimulare

ANS: C

112. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere in declin, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

a.

strategiei de conversiune

c.

strategiei de dezvoltare

b.

strategiei de remarketing

d.

strategiei de stimulare

ANS: B

113. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere completa , specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

a.

strategiei de demarketing

c.

strategiei de sincromarketing

b.

strategiei de antimarketing

d.

strategiei de intretinere

ANS: D

114. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere excesiva, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

a.

strategiei de demarketing

c.

strategiei de sincromarketing

b.

strategiei de antimarketing

d.

strategiei de intretinere

ANS: A

115. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere indezirabila, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

a.

strategiei de demarketing

c.

strategiei de sincromarketing

b.

strategiei de antimarketing

d.

strategiei de intretinere

ANS: B

116. Candidatul care se prezinta simplu, popular, lipsit de pretentii, incearca sa se identifice cu majoritatea alegatorilor sai si sa-i faca pe acestia sa se identifice cu el, adopta o imagine de:

a.

erou;

b.

lider seducator;

c.

parinte intelept al natiunii

d.

om obisnuit;

e.

parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna

ANS: D

117. Candidatul care se prezinta ca un anti-erou, cu un stil decontractat, tineresc, surazator, care incearca sa seduca, in mai mare masura decat sa convinga, adopta o imagine de:

a.

erou;

b.

lider seducator;

c.

parinte intelept al natiunii

d.

om obisnuit;

e.

parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna

ANS: B

118. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, capul intelept al unei familii care numara milioane de membri, conducatorul revolutionar sau fauritorul independentei nationale, foarte apropiat de imaginea de erou, adopta o imagine de:

a.

erou;

b.

lider seducator;

c.

parinte intelept al natiunii

d.

om obisnuit;

e.

parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna

ANS: E

119. Cand o circumscriptie sustine, in mod traditional un anumit partid, candidatul respectivului partid trebuie sa le reaminteasca alegatorilor ca el - si nu altcineva - este reprezentantul partidului in cauza a-i determina sa se prezinte la vot fara a fi nevoie de eforturi materiale si financiare, se aplica:

a.

strategia apartenentei partinice;

b.

strategia crearii unei imagini pozitive;

c.

strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare;

d.

strategia crearii unei distinctii ideologice;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii;

ANS: A

120. Cand candidatul va crea o distinctie clara fata de oponentul sau, punand accentul pe diferentele de natura ideologica, se aplica:

a.

strategia apartenentei partinice;

b.

strategia crearii unei imagini pozitive;

c.

strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare;

d.

strategia crearii unei distinctii ideologice;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii;

ANS: D

121. Candidatul care-si defineste si, apoi, si construieste o imagine bazata pe calitatile sale care sa conduca la obtinerea unui numar suficient de voturi, aplica:

a.

strategia apartenentei partinice;

b.

strategia crearii unei imagini pozitive;

c.

strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare;

d.

strategia crearii unei distinctii ideologice;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii;

ANS: B

122. Un candidat poate sa cheltuiasca mari sume de bani, nu atat pentru a-si indeplini anumite puncte din planul campaniei sale electorale, cat pentru a-si demoraliza adversarul si ai determina pe sustinatorii acestuia sa renunte sa-l mai sprijine daca vor considera ca un om care cheltuieste atatia bani nu poate pierde alegerile. Respectivul astfel de candidat foloseste:

a.

strategia apartenentei partinice;

b.

strategia crearii unei imagini pozitive;

c.

strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare;

d.

strategia crearii unei distinctii ideologice;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii;

ANS: C

123. Candidatul care doreste va crea o distinctie clara fata de oponentul sau, accentuand o anumita caracteristica: o trasatura de caracter, experienta, eficienta, chiar o diferenta fizica, foloseste:

a.

strategia crearii unei imagini negative;

b.

strategia propunerii unice;

c.

strategia constituirii unei organizatii;

d.

strategia crearii unui contrast clar;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii;

ANS: D

124. Candidatul care va gasi o tema de larg interes si isi va orienta intregul discurs asupra acestei teme, pentru a-i determina pe alegatori sa-i acorde votul, foloseste:

a.

strategia crearii unei imagini negative;

b.

strategia propunerii unice;

c.

strategia constituirii unei organizatii;

d.

strategia crearii unui contrast clar;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii;

ANS: B

125. Atunci cand candidatul se foloseste de o echipa de voluntari suficient de numeroasa, bine organizata si bine instruita, pasionata de activitatea pe care o desfasoara, care poate inclina balanta alegerilor in favoarea candidatului pe care il sprijina, aplica:

a.

strategia crearii unei imagini negative;

b.

strategia propunerii unice;

c.

strategia constituirii unei organizatii;

d.

strategia crearii unui contrast clar;

e.

strategia constituirii de diverse coalitii.

ANS: E

126. Strategia potrivit careia candidatul mizeaza pe interesul creat in jurul alegerilor pentru a transmite idei sau pentru a apara o cauza, fara a avea o atitudine agresiva fata de oponenti, fara a dispune de resurse financiare importante si fara sa mizeze pe castigarea alegerilor este:

a.

Strategia castigarii alegerilor

b.

Strategia maximizarii scorului

c.

Strategia promovarii ideilor

ANS: C

127. Strategia potrivit careia candidatul va actiona atat in directia identificarii si convingerii diferitelor segmente de alegatori dispusi sa-l voteze, utilizand mijloace specifice marketingului electoral, cat si in directia contactarii diverselor formatiuni politice concurente, pentru negocierea unor aliante sau a unor avantaje la care ii da dreptul numarul de voturi obtinut este:

a.

Strategia castigarii alegerilor

b.

Strategia maximizarii scorului

c.

Strategia promovarii ideilor

ANS: B

128. In functie de obiectivele stabilite, candidatul poate aborda:

a.

strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata;

b.

strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor;

c.

strategie deschisa sau strategie inchisa;

d.

strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;

e.

strategia austeritatii, strategia echilibrului sau strategia coplesirii adversarului.

ANS: B

129. In functie de structura electoratului, candidatul poate aborda:

a.

strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata;

b.

strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor;

c.

strategie deschisa sau strategie inchisa;

d.

strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;

e.

strategia austeritatii, strategia echilibrului sau strategia coplesirii adversarului.

ANS: A

130. In functie de cerintele electoratului, candidatul poate aborda:

a.

strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata;

b.

strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor;

c.

strategie deschisa sau strategie inchisa;

d.

strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;

e.

strategia austeritatii, strategia echilibrului sau strategia coplesirii adversarului.

ANS: C

131. In functie de resursele disponibile, candidatul poate aborda:

a.

strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata;

b.

strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor;

c.

strategie deschisa sau strategie inchisa;

d.



strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;

e.

strategia austeritatii, strategia echilibrului sau strategia coplesirii adversarului.

ANS: E

132. Strategia adoptata de favoriti, care presupune atragerea majoritatii alegatorilor, prin abordarea unor teme cu caracter general si propunerea unor solutii larg acceptate intrucat acestia au tot interesul de a mentine statutul, si nu se vor hazarda in a face promisiuni concrete, care risca sa le submineze credibilitatea sau chiar sa indeparteze alegatorii care s-ar simti neglijati sau afectati de aceste propuneri, este

a.

strategia diferentiata;

b.

strategia concentrata;

c.

strategia nediferentiata.

ANS: C

133. Strategia de atac, pe care o adopta favoritii nesiguri, care presupune eforturi si costuri ridicate, putand genera si probleme de coerenta si credibilitate si care vizeaza coagularea intereselor diverselor segmente de alegatori, prin integrarea in discursul politic a unor teme, a unui limbaj si a unor solutii specifice fiecarui segment, este:

a.

strategia diferentiata;

b.

strategia concentrata;

c.

strategia nediferentiata.

ANS: A

134. Strategia care presupune adoptarea unei atitudini extrem de receptiva la dorintele electoratului, candidatul adaptandu-si atat programul, aspectul fizic si comportamentul la exigentele alegatorilor, este:

a.

strategia inchisa

d.

strategia deschisa;

b.

strategia pozitiva;

e.

strategia negativa.

c.

strategia pasiva;

 

ANS: D

135. Strategia agresiva care pune accentul pe discreditarea favoritului pentru a recupera decalajul care ii separa pe candidatul care o aplica de acesta, este:

a.

strategia inchisa

d.

strategia deschisa;

b.

strategia pozitiva;

e.

strategia negativa.

c.

strategia pasiva;

 

ANS: E

136. Strategia adoptata de acei candidati de stanga care nu dispun de suficiente resurse financiare pentru desfasurarea unei campanii electorale normale si care incearca sa transforme acest handicap intr-un avantaj, prin suscitarea compasiunii alegatorilor, in special a celor din categoriile defavorizate, este:

a.

strategia coplesirii adversarului;

b.

strategia austeritatii;

c.

strategia echilibrului.

ANS: B

137. Strategia care presupune alocarea echilibrata a resurselor de care dispune candidatul, evitand atat risipa, cat si insuficienta finantare actiunilor acestuia, este:

a.

strategia coplesirii adversarului;

b.

strategia austeritatii;

c.

strategia echilibrului.

ANS: C

138. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile politice este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: A

139. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile culturale este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: C

140. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile religioase este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: A

141. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de caritate este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: A

142. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile politice este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: C

143. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile culturale este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: D

144. Gradul de utilizare a politicii de pret in servicii publice este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: A

145. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile religioase este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: C

146. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de caritate este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: D

147. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile politice este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: D

148. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile culturale este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: A

149. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile religioase este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: D

150. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de caritate este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: E

151. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile politice este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: A

152. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile culturale este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: D

153. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in servicii publice este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: D

154. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile religioase este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: E

155. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de caritate este:

a.

inalt

b.

mediu-inalt

c.

mediu

d.

mediu-scazut

e.

scazut

ANS: B

156. Intr-o campanie de crestere a securitatii rutiere, produsul de baza oferit este:

a.

cresterea sigurantei rutiere;

b.

determinarea comportamentului de a purta centura de siguranta;

c.

centura de siguranta.

ANS: B

157. Varsta, sexul, aspectul fizic, timbrul vocii, imbracamintea candidatului politic reprezinta:

a.

componentele corporale ale produsului politic;

b.

componentele acorporale ale produsului politic;

c.

comunicatiile cu privire la produsul politic;

d.

imaginea produsului politic.

ANS: A

158. Numele candidatului si originea sa, apartenenta partinica, programul politic, comportamentul public al candidatului, anturajul, experienta, moralitatea candidatului politic reprezinta:

a.

componentele corporale ale produsului politic;

b.

componentele acorporale ale produsului politic;

c.

comunicatiile cu privire la produsul politic;

d.

imaginea produsului politic.

ANS: B

159. Mitingurile, campaniile de afisaj, spoturile televizate, anunturile in presa, interviurile si dezbaterile la televiziune si radio reprezinta:

a.

componentele corporale ale produsului politic;

b.

componentele acorporale ale produsului politic;

c.

comunicatiile cu privire la produsul politic;

d.

imaginea produsului politic.

ANS: C

160. Sinteza reprezentarilor mentale ale candidatului in randul alegatorilor reprezinta:

a.

componentele corporale ale produsului politic;

b.

componentele acorporale ale produsului politic;

c.

comunicatiile cu privire la produsul politic;

d.

imaginea produsului politic.

ANS: D

161. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea pe care candidatul ar dori sa o aiba in randurile electoratului si care nu se poate indeparta prea mult de imaginea existenta sau, in absenta acesteia, de caracteristicile reale ale candidatului este:

a.

imaginea transmisa;

c.

imaginea dorita;

e.

imaginea reala.

b.

imaginea efectiva;

d.

imaginea receptionata;

 

ANS: C

162. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea pe care candidatul o transmite, cel mai adesea prin intermediul unei agentii de publicitate, si, care nu ar trebui sa fie diferita de imaginea dorita, este:

a.

imaginea transmisa;

c.

imaginea ideala;

e.

imaginea reala.

b.

imaginea efectiva;

d.

imaginea receptionata;

 

ANS: A

163. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alegator si-o formeaza despre respectivul candidat si care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitatii de intelegere si a sistemului de valori al persoanei receptoare, este:

a.

imaginea difuzata;

c.

imaginea dorita;

e.

imaginea reala.

b.

imaginea efectiva;

d.

imaginea receptionata;

 

ANS: D

164. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Sinteza a imaginilor receptionate la nivel individual, la un moment dat, prelucrate la nivel social si singura categorie de imagine care poate si trebuie sa fie studiata cu mijloace specifice cercetarii de marketing, este:

a.

imaginea difuzata;

c.

imaginea dorita;

e.

imaginea transmisa.

b.

imaginea efectiva;

d.

imaginea ideala;

 

ANS: B

165. Componenta cantitativa a imaginii, care, in marketingul electoral se exprima ca procent al alegatorilor care au auzit de respectivul candidat, iar in marketingul social, ca procent al persoanelor care au auzit de organizatia in cauza, este:

a.

notorietatea

d.

claritatea imaginii

b.

continutul imaginii

e.

istoricul imaginii

c.

intensitatea imaginii

 

ANS: A

166. Componenta preponderent calitativa a imaginii, care vizeaza conotatiile existente in mintea persoanelor intervievate in legatura cu o organizatie sociala sau politica, cu un candidat, cu o institutie publica, reprezinta:

a.

notorietatea

d.

claritatea imaginii

b.

continutul imaginii

e.

istoricul imaginii

c.

intensitatea imaginii

 

ANS: B

167. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva cat de puternica,cat de bine este conturata o anumita imagine, reprezinta:

a.

notorietatea

d.

claritatea imaginii

b.

continutul imaginii

e.

istoricul imaginii

c.

intensitatea imaginii

 

ANS: C

168. Componenta imaginii care arata cat de distincta este imaginea unei organizatii sau a unui candidat in raport cu concurentii sai, reprezinta:

a.

notorietatea

d.

claritatea imaginii

b.

continutul imaginii

e.

istoricul imaginii

c.

intensitatea imaginii

 

ANS: D

169. Incercarea de reducere a distantei existente intre pozitia candidatului si asteptarile electoratului, fara a tine cont de ceilalti candidati reprezinta:

a.

teoria maximizarii voturilor;

b.

teoria maximizarii performantelor;

c.

teoria maximizarii pluralitatii.

ANS: A

170. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, taxele practicate de universitatile particulare reprezinta:

a.

contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri

b.

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

c.

contraprestatii directe imateriale

d.

contraprestatii indirecte imateriale

ANS: A

171. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, multumirile adresate de catre o persoana cu handicap locomotor unei organizatii caritabile care i-a facilitat obtinerea unui carucior reprezinta:

a.

contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri

b.

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

c.

contraprestatii directe imateriale

d.

contraprestatii indirecte imateriale

ANS: C

172. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele si impozitele platite la bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, invatamant, siguranta publica, reprezinta:

a.

contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri

b.

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

c.

contraprestatii directe imateriale

d.

contraprestatii indirecte imateriale

ANS: B

173. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, satisfactia generata de formarea unei constiinte ecologice in randurile populatiei, reprezinta:

a.

contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri

b.

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

c.

contraprestatii directe imateriale

d.

contraprestatii indirecte imateriale

ANS: D

174. Campania electorala se poate construi in jurul unei axe minimala, care nu creeaza o diferenta intre candidati, ci doar reafirma o diferenta existenta, care, in principiu, este cunoscuta. Aceasta este:

a.

axa ideologica

c.

axa personala

b.

axa politica

d.

axa tematica

ANS: A

175. Campania electorala se poate construi in jurul unei axe care poate fi utilizata atat de catre puterea politica in exercitiu, si pune accentul fie pe unire, convergenta, reconciliere, fie pe continuitate, cat si de candidatii opozitiei, care vor accentua necesitatea schimbarii, a reinnoirii. Aceasta este:

a.

axa ideologica

c.

axa personala

b.

axa politica

d.

axa tematica

ANS: B

176. Campania electorala se poate construi in jurul calitatilor personale ale candidatului

care doreste sa se delimiteze intr-o oarecare masura de partidul pe care il reprezinta, datorita faptului ca se bucura de o notorietate mai mare si/sau de o imagine mai buna decat a acestuia. Aceasta este:

a.

axa ideologica

c.

axa personala

b.

axa politica

d.

axa tematica

ANS: C

177. Campania electorala se poate construi in jurul unei axe „circumstantiale”, care vizeaza abordarea de catre candidat a temelor importante pentru electorat, la momentul respectiv. Aceasta este:

a.

axa ideologica

c.

axa personala

b.

axa politica

d.

axa tematica

ANS: D

COMPLETION

Completati spatiile libere.

In redactarea raspunsului, va rugam sa nu folositi diacritice sau semne de punctuatie. Separarea cuvintelor se va face cu un singur spatiu. De asemenea, substantivele trebuie declinate si acordate astfel incat sa se potriveasca in propozitie.

1. Ancheta .este o cercetare instrumentala, realizata pe un numar restrans de subiecti (20-50), care isi propune sa valideze chestionarul utilizat in cercetare.

ANS: pilot

2. Cand rolul marketingului este de a spori notorietatea omului politic si de a incerca o pozitionare originala in raport cu concurentii pentru a contracara indiferenta alegatorilor fata de acesta, se aplica strategia de

ANS: stimulare

3. Cand alegatorii sunt nesatisfacuti de oferta actuala si asteapta aparitia unui om politic nou, marketingul trebuie sa valorifice aceasta situatie si sa creeze omului politic o imagine care sa corespunda asteptarilor alegatorilor indecisi sau nesatisfacuti de nici unul dintre candidatii existenti aplicand strategia de .

ANS: dezvoltare

4. Oamenii politici trebuie sa evite aplicarea strategiei de . prin innoirea permanenta a temelor abordate sau chiar retragerea in momentul in care constata ca temele sustinute in plan public apartin iremediabil trecutului.

ANS: remarketing

5. Cand un candidat conteaza pe un numar de alegatori constant si suficient de numeros pentru a-si atinge, specialistii de marketing trebuie sa aplice strategia de , care sa-l ajute pe candidat sa mentina relatiile cu cei care l-au votat.

ANS: intretinere

6. Aplicarea strategiei de . este o situatie mai putin obisnuita in viata politica, dar poate fi aplicata atunci cand candidatul care doreste sa castige alegerile trebuie sa reduca interesul anumitor segmente de alegatori, altfel riscand sa fie etichetat ca reprezentant al acestor segmente si sa piarda sprijinul altor alegatori.

ANS: demarketing

7. Cand un candidat este fi pus in situatia de a respinge sprijinul oferit de o anumita categorie de alegatori, pentru a evita ca imaginea necorespunzatoare pe care o au acestia sa se rasfranga asupra sa, marketingul va utiliza strategia de .., pentru a distruge interesul pe care o categorie de alegatori cu o imagine indezirabila o are pentru candidatul respectiv .

ANS: antimarketing



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 983
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site