ARTICULATIA GENUNCHIULUI

ARTICULATIA GENUNCHIULUI

Este cea mai mare articulatie a corpului omenesc.

Este putin acoperita si protejata de parti moi, ceea ce o predispune la accidente.

Este foarte mult solicitata in statica si locomotie, si daca nu se face si o intretinere a ei, apare uzura.

Se incadreaza in grupul articulatiilor condiliene.

Suprafete articulare

- Epifiza inferioara a femurului este o trohlee cu doi condili.
- Epifiza superioara a tibiei care formeaza ca un platou numit PLATOUL TIBIAL.
- Rotula care este un os triunghiular,care se articuleaza pe fata anterioara a genunchiului.
- Peroneul nu participa la articulatia genunchiului,el se articuleaza lateral doar cu tibia,un pic mai jos fata de articulatia propriu-zisa a genunchiului.
- Capatul inferior al femurului, isi mareste progresiv dimensiunile, formand o trohlee cu doi condili, care sunt recurbati inapoi, conceputi sa se poata invartii in jurul unui ax transversal.
- Condilul interior este mai mare decat condilul extern, ceea ce face ca suprafata articulara a condililor sa fie o curba spirala.
- Epifiza superioara a tibiei are o forma patrulatera, latita transversal si foarte voluminoasa, numit PLATOUL TIBIAL.
- Fata superioara este fata articulara cu condilii femurului,si prezinta doua fose separate printr-o spina intercondiliana.
- Ele sunt invelite cu un cartilaj gros, de 6-7 mm, foarte elastic, care amortizeaza presiunile.

Rotula

Se articuleaza cu condilii femurului pe fata anterioara a genunchiului.Vazuta din fata, seamana cu un triunghi cu baza in sus si varful distal.

Fata superioara care se aplica pe genunchi pe condili, este concava si articulara .Superior, pe baza si margini, se insera tendonul cvadricepsului. Inferior la varf, se continua cu tendonul rotulian, care se prinde pe tibie, si intareste puternic genunchiul in partea din fata.

La acesta articulatie, oasele nu se potrivesc perfect, si atunci s-au dezvoltat niste fibrocartilaje, semilunare, care sa umple spatiile de nepotrivire, si acestea se numesc MENISCURI.
Meniscurile se gasesc la periferia fiecarei fose articulare.Meniscul extern este circular, iar meniscul intern seamana cu o semiluna.
Ele au o elasticitate mai mare decat un cartilaj obisnuit, si se fixeaza bine de articulatii.

Mijloace de unire

1. Ligamentul extern pleaca de pe condilul extern si pana pe capul peroneului.

2. Doua ligamente incrucisate care sunt in interiorul genunchiului:

cel anterior se insera sus pe condilul extern, si merge incrucisat jos spre inauntru, si se insera antero-intern pe spina tibiei

iar ligamentul posterior se insera pe condilul intern, si merge inainte si inauntru,tot pe spina tibiei.

3. Sinoviala genunchiului formeaza niste funduri de sac capsulare la nivelul meniscurilor.

4. Meniscurile in timpul miscarii, se deplaseaza pe platoul tibial si intend lichidul(uleiul) sinovial.
- In flexie, meniscurile se duc inapoi, iar in extensie meniscurile vin spre inainte.
- Meniscurile completeaza spatiul liber dintre femur si tibie, centreaza sprijinul femurului, lubrefiaza articulatia, au rol de amortizor si reduc frecarile. La presiuni foarte mari se pot rupe.

BIOMECANICA GENUNCHIULUI

Este o articulatie de gradul 1, adica cu un singur grad de libertate, doar flexie si extensie, are si mici miscari secundare de rotatie.

FLEXIA
- Este cand gamba se apropie de coapsa.

- Inceputul flexiei se face prin rostogolire, iar sfarsitul flexiei prin rotatie.
- Amplitudinea medie a miscarilor de flexie si extensie este de 135 grade.
Muschii flexori
- muschii ischio-gambieri(in special bicepsul si semimembranosul).
- muschii gambei(in special muschii gemeni).

EXTENSIA
- Este intinderea genunchiului,i se asociaza si o mica miscare de rotatie in afara.
Muschii extensori
- muschiul cvadriceps(cel mai puternic).
- muschiul tensor al fasciei lata.

Miscarile de ROTATIE INAUNTRU SI IN AFARA , ele se asociaza de fapt cu miscarile de flexie si extensie,si pot atinge 15-20 grade.

Miscarile de LATERALITATE sunt anormale, dar in semiflexie, cu ligamentele relaxate, avem si usoare miscari de lateralitate.

Muschii care misca genunchiul, sunt atat muschii coapsei,cat si muschii gambei care traverseaza articulatia genunchiului.

Rotula este mentinuta la locul ei printr-un sistem de frauri ale muschilor, ligamentelor si tendoanelor:

In sens longitudinal de tendonul cvadricepsului si de tendonul rotulian,

in sens transversal ea are doua aripioare rotuliene, care se prind inauntru pe condilul intern si de menisc prin tendonul vastului intern si ligamentul meniscului rotulian.

Aripioara externa se prinde pe condil prin intermediul vastului extern, si de menisc prin intermediul ligamentului meniscului rotulian.

Rolul rotulei:

- nu lasa tendonul cvadricepsului sa se frece de trohlee, mareste bratul de parghie al cvadricepsului, usurandu-i forta sau activitatea.
- In timpul flexiei se trage pe santul trohleic, acoperind condilii (in special condilul extern) si protejandu-i.
- In mod normal,cand stam in picioare, greutatea trebuie repartizata egal pe ambii genunchi, central asupra genunchiului, si transmisa mai apoi in mijlocul gleznei.

STRUCTURA GAMBEI

Gamba are doua oase : tibia si peroneul.

Tibia la capatul superior, prezinta platoul articular tibial, doua tuberozitati laterale si o tuberozitate anterioara, unde se prinde tendonul rotulian.

Pe tuberozitatea lateral, se gaseste o fata articulara pentru peroneu.

Trocul tibiei are trei fete si trei margini. Pe fata interna se insera "laba de gasca" care este de fapt unirea aponevrozelor, muschiului croitor, muschiului semitendinos si muschiul dreptul intern.

Peroneul este un os lung si subtire, postero-lateral fata de tibie. Superior prezinta o suprafata articulara plana, care se articuleaza cu tuberozitatea externa a tibiei. Lateral prezinta o apofiza stiloida, pe care se prinde muschiul biceps si ligamentul lateral.Capatul interior se termina cu o maleola, maleola peroneului, care intra in contact cu tibia si cu osul astragal.

La gamba avem 12 MUSCHI.

Intre tibie si peroneu exista o membrana interosoasa, care desparte loja anterioara de cea posterioara.

Muschii lojei anterioare
- m.gambierul anterior.
- m.extensor al degetelor.
- m.extensor al halucelui.
- m.peronierul anterior.

Muschii laterali
- 2 muschi peronieri(lung si scurt)

Muschii posteriori
- m.triceps sural (cel mai voluminos) format din 2 muschi gemeni (intern si extern) si muschiul solear (pe mijloc).
- m.plantarul subtire - este un muschi subtire care dubleaza tendonul lui Achile.
- m.popliteu
- m.gambierul posterior

ARTICULATIA GLEZNEI SI A PICIOARELOR

Formeaza un tot functional. In total are 26 oase scurte, legate prin ligament puternice.

OASE:
- Astragalul (talus) intra intre cele doua maleole ale glaznei,

- urmeaza calcaneul care este sub astragal, pe el calcam, este cel mai mare,

- urmeaza cuboidul care este in fata calcaneului,

- urmeaza scafoidul care este medial-intern,

- apoi cele trei oase cuneiforme, care seamana cu niste pene, si care intra intre scafoid, cuboid si metatarsiene.

- Metatarsienele sunt cele mai lungi si reprezinta mijlocul piciorului,

- iar falangele reprezinta scheletul degetelor.

Articulatia gleznei este tot o articulatie gen trohlee, intre tibie, peroneu si astragal, totul prins intr-o capsula,intarita de doua ligament laterale.

In talpa gasim aponevroza plantar,formata din doua formatiuni fibroase complexe,si care creaza BOLTA PLANTARA.Avem doua bolti,una longitudinal si una transversala.

Bolta longitudinal este data de aponevroza superficial longitudinal,care se prinde de varful calcaiului si seamana cu un triunghi cu baza la degete.Este foarte rezistenta si mentine bolta plantara la statul in picioare.

Aponevroza transversala o gasim la baza degetelor,intre degetul 1 si degetul 5.

Muschii proprii ai piciorului
- in regiunea dorsala: muschiul pedios
- in regiunea plantara interna: muschii proprii ai halucelui, muschiul flexor.
- in regiunea mijlocie: muschii flexori plantari, muschii lombricali, muschii interososi.
- pe exteriorul talpii: muschii degetului mic.

Miscarile gleznei
- flexie - extensie
- inversie - eversie
- circumductia - nu se realizeaza din glezna,ci din toata articulatia.