AUTOPSIA CAPULUI

Reguli generale:

In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului cu doua exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cind se sectioneaza coastele de pe partea stinga a toracelui.

Orice organ se examineaza intai pe suprafata si apoi pe sectiune.

Epicraniul

Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza epicraniul printr-o sectiune ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul posterior; cel anterior se rasfringe catre anterior si cel posterior catre posterior. Se sectioneaza muschii temporali de fiecare parte.

Examinare: se pot pune in evidenta infiltrate hemoragice si hematoame, ambele fiind expresia unor leziuni traumatice.

Cavitatea craniana

Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior la 2 cm. superior de arcurile orbitare si posterior la 1 cm. inferior de protuberanta occipitala.

Examinarea calotei - putem intilni:

fracturi

metastaze

malformatii congenitale - acrania, hemicrania, macro/microcefalia, meningocelul, encefalocelul

orificii de trepan

prin diafanoscopie se pot evidentia hemoragii, lacune de osificare in osteoporoza sau in rahitism (persistenta fontanelelor sau craniotabes)

Examinarea spatiului exrtadural si a fetei externe a durei mater de pe fata convexa a creierului:

putem intilni mirosuri specifice - substante toxice (alcool etc.)

staza venoasa

rupturi ale durei mater

pahimeningita externa - dura este ingrosata, mata, neregulata, aderenta la calota

pahimeningita purulenta externa - care apare in dreptul unui focar de TBC osos sau osteomielita - dura este ingrosata, de culoare galben-verzuie

pahimeningita luetica - dura este ingrosata, cu aspect slaninos

hematomul extradural - colectie de singe delimitata de o capsula fibroasa

abcesul extradural - colectie purulenta circumscrisa

Scoaterea si sectionarea durei mater - tehnica: se sectioneaza sinusul sagital superior in sens antero-posterior, se recolteaza singe (pentru examenul toxicologic), se sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular dura in lungul liniei de fierastruire a calotei.

Examinarea fetei interne a durei si spatiului subdural:

continut patologic al sinusului sagital superior (trombi, emboli, puroi)

pahimeningita interna - dura este ingrosata, cu depozite fibrinohematice brun-rosietice aderente la fata interna a durei

goma luetica- nodul mic, cenusiu-roscat

hematomul subdural - colectie hematica subdurala;

abcesul subdural - colectie purulenta subdurala;

meningiomul - nodul incapsulat, cu dimensiuni mari (poate atinge dimensiunile unui pumn de adult), pe sectiune roz-sidefiu;

sarcomul - nodul care pe sectiune este albicios cu puncte rosii;

Examinarea leptomeningelui:

staza si edem - vase dilatate cu continut lichidian;

leptomeningita purulenta - leptomeninge opacifiat ingrosat, infiltrat, galben-verzui;

leptomeningita TBC - cu granulatii cenusiu-galbui;

leptomeningita luetica - leptomeninge ingrosat opacifiat cu granulatii albicioase;

hemoragia subarahnoidiana

hidrocefalia externa - acumulare de LCR in spatiul subarahnoidian

Examinarea fetei convexe a creierului:

edem cerebral - circumvolutiuni latite, santuri sterse, creierului proemina la sectionarea durei

microgirie - care poate fi localizata (in lues) sau generalizata (senila sau congenitala)

Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii frontali, se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului, apoi se ridica fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare parte. Se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala sectionandu-se profund  jonctiunea bulbo-medulara. Se aseaza apoi creierul pe masa cu fata bazala in sus.

Examinarea fetei bazale a creierului si a cercului arterial (poligonul Wills):

edemul cerebral - angajarea emisferelor cerebeloase in gaura occipitala (aspect de "dop de sampanie")

ateroscleroza cerebrala - vase sinuoase cu pereti ingrosati, indurati, cu placi alb-galbui aderente la intima

tromboza - cheaguri friabile, adrerente la intima

embolie

anevrisme - dilatatie sacciforma a peretelui vascular

rupturi vasculare

Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga se ridica si se sectioneaza la marginea posterioara a pedunculilor cerebrali.

Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza si se examineaza ventriculul IV apoi se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos in lungul santului transversal expunandu-se si examinandu-se sectiunile.

Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,5 cm una fata de cealalta dinspre mezenxefal spre bulb.

Sectionarea creierului - tehnica:

Metoda Pitres - consta in 6 sectiuni in plan frontal dinspre polul anterior spre cel posterior

Metoda Virchow - se patrunde cu cutitul lung in sntul interemisferic pana la nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la 45^o catre lateral de fiecare parte

Metoda Flechsig-Brissaud - consta intr-o sectune orizontala ce trece la nivelul nuclilor cerebrali

Examinarea scoartei cerebrale

atrofii corticale - pot fi senile, in lues sau ateroscleroza

contuzii corticale - apar sub forma unor puncte rosii ce nu dispar la stergere, dispuse intr-o zona triunghiulara cu baza la periferie

Examinarea substantei albe si a nucleilor bazali:

staza cerebrala - puncte rosii ce dispar la stergere

edemul cerebral - substanta alba este lucioasa umeda

chiste - cu pereti subtiri, lichid clar (chistul hidatic)

hemoragia intracerebrala - coagul sferic

ramolismentul - a carei culoare variaza cu vechimea: alb, rosu si apoi galben iar in caz de supravietuire se transforma in pseudochistic

abcesul cerebral - cavitate cu puroi sau lichid seros

abcesele cerebrale miliare - multiple cavitati mici diseminate cu continut purulent

Examinarea cerebelului si a trunchiului cerebral: - se pot observa aceleasi aspecte patologice ca si la examinarea emisferelor cerebrale.

Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos, se desprinde diafragma si procesele clinoide anterioare, se extrage hipofiza din care se fac sectiuni paramediane.

Examinarea hipofizei:

procese inflamatorii nespecifice - glanda este tumefiata de culoare rosu aprins

TBC hipofizar - glanda atrofiata cu granulatii galben cenusii

Adenomul hipofizar - glanda hipertrofiata, moale, de culoare alb-roz, transformate chistic

Cancerul hipofizar - cu dimensiuni mari (poate atinge dimensiunea unei portocale) de culoare rosie, cu prelungiri.

Deschiderea stancii temporalului: - se sparge peretele anterior si cel posterior si se evidentiaza urechea medie si cea interna

Examinarea urechii medii si a celei interne:

otita medie supurata - puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat

labirintita - puroi in urechea interna

Deschiderea proceselor masatoide unde putem intalni mastoidite sau otomastoidite.

Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal acesta se sparge apoi se trage catre posterior de nervul optic aducand globul ocular in interiorul cutii craniene

Examinarea cavitatii orbitare:

fracturi ale peretilor orbitei

abcese sau flegmoane intraorbitare

contuzii oculare

plagi penetrante ale ochiului

corp strain intra ocular

Deschiderea sinusurilor paranazale: se face prin trepanare si putem observa sinuzitele.

Autopsia fetei: se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte apoi se practica o sectiune orizontala de la un acomion la celalalt trecand prin furculita sternala dupa care se apuca tegumentul cu mana stanga si prin sectiuni succesive se decoleaza acesta de pe fata anterioara a gaului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.