Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Astmul bronsic la copil

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Fisa de specializare - Obstetrica, Ginecologie
RESUSCITAREA CARDIO – RESPIRATORIE ( RCR )
Paraliziile cerebrale
PRINCIPALELE BOLI SI AFECTIUNI ALE DIFERITELOR SISTEME SI APARATE ALE ORGANISMULUI UMAN
DEFECTUL SEPTAL INTERVENTRICULAR
Adrenalina semnalizeaza actiune iminenta
Cum ne putem apara de raceli si gripe?
Polipoza rectocolonica
Narcissus pseudonarcissus (Narcisa)
POSTULATELE FUNDAMENTALE ALE BIOFOTONICII

TERMENI importanti pentru acest document

: astmul bronsic la copil : astmul bronsic : tuse pesristenta la copii tratament naturist : astmul bronsic la copii :

Astmul bronsic la copil

Definitie*: astmul este o boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, in care un rol important il au multe celule si elemente celulare, in special mastocitele, eozinofilele, limfocitele T, macrofagele, neutrofilele si celulele epiteliale. La subiectii susceptibili, aceasta inflamatie produce episoade repetate de wheezing, sete de aer, dureri toracice si tuse, in special noaptea sau dimineata la trezire. Aceste episoade se insotesc de obicei de obstructia variabila a cailor aeriene, care adesea este reversibila spontan sau cu tratament. Inflamatia determina si o crestere in hiperreactivitatea bronsica (HRB) preexistenta la o varietate de stimuli.

Dovezi recente sugereaza  instalarea fibrozei la  un nivel inferior membranei bazale, ceea ce ar explica anomaliile persistente ale functiilor pulmonare existente la unii pacienti cu astm bronsic.(*= cfm NHLBI)

EXPLICATIE: SIMPTOME .BRONHOOBSTRUCTIVE CRONICE/RECURENTE + HRB +DG =al NEGATIV

Etiopatogenie:

  1. Hiperreactivitatea bronsica = raspuns bronhoconstrictor exagerat la o varietate de stimuli; aceasta se poate masura  prin teste de provocare la :

metacolina sau histamina, stimuli nonfarmacologici cum ar fi hiperventilatia cu aer rece, exercitiul fizic,  inhalarea de substante hipo sau hipertone;

 variabilitatea PEF masurat dimineata si seara reprezinta un indicator fidel al hiperreactivitatii bronsice, severitatii sau controlului neadecvat al astmului.

Principalul factor care contribuie la instalarea hiperreactivitatii bronsice il constituie inflamatia cailor aeriene, fapt sustinut de corelatia dintre markerii inflamatori din caile aeriene si severitatea hiperreactivitatii; de asemenea tratamentul antiinflamator reduce atit severitatea simptomelor cit si concentratia de markeri ai inflamatiei.

B. Obstructia cailor aeriene/Limitarea fluxurilor aeriene:

1.                          Bronhoconstrictia acuta. Alergenii pot provoca bronhoconstrictie acuta prin eliberarea, IgE dependenta, a mediatorilor chimici din mastocite  (histamina, leucotriene, prostaglandine, triptaza, etc).

2.                          Aspirina si alte antiinflamatoare nonsteroidiene pot declansa o criza de astm prin alterarea balantei intre produsii de sinteza ai enzimelor ciclooxigenaza/lipooxigenaza.

3.                          Diferiti alti stimuli, cum ar fi substantele iritante, aerul rece/frigul, efortul fizic, stressul pot duce la o limitare acuta a fluxurilor aeriene, prin mecanisme incomplet elucidate , dar care includ formarea de citokine proinflamatorii.

C. Edemul cailor aeriene. Atit mediatorii eliberati imediat, din clasa histaminei, cit si produsii sintetizati in faza a 2-a, din clasa leucotrienelor,  induc cresterea permeabilitatii capilare si hipersecretia de mucus; in consecinta peretele bronsic se ingroasa, devine mai rigid si interfera cu fluxul de aer.

D. Hipersecretia de mucus, adesea viscos, este unul din factorii ce contribuie la severitatea si caracterul cronic al simptomelor din astm.

                                    ¯

Remodelarea cailor aeriene = fenoptip cronic de inflamatie si reparare

Afectarea ireversibila a functiei pulmonare

Tratament precoce antiinflamator

Stabilirea diagnosticului de astm se face parcurgind urmatoarele etape:

Identificarea unor simptome compatibile cu bronhoobstructia (vezi tabelul factori cheie de diagnostic)

Demonstrarea reversibilitatii (macar partiale) a obstructiei bronsice.

Excluderea altor cauze de hiperreactivitate bronsica.

Mijloacele  necesare pentru evidentierea etapelor diagnostice sunt:

Text Box: Anamneza sugestiva*Obstructie bronsica	
						 Hiperreactivitate bronsica
Spirometrie pozitiva*Reversibilitate			

								ASTM											

Investigatii specifice	*	*	*Diagnostic diferential


ANAMNEZA –dg de Astm = DG RETROSPECTIV

Wheezing-ul (respiratie suieratoare, muzicala); lipsa acestuia nu exclude diagnosticul.

Istoric de:

Tuse, accentuata nocturn

Wheezing recurent

Dificultati recurente de respiratie

Dureri toracice recurente

Simptome declansate sau agravate de:

Efort fizic

Infectii virale

Animale cu blana sau pene

Acarienii prafului de casa (din saltele, perne, covoare, etc)

Mucegai

Fum (tutun, lemn)

Polen

Modificari de temperatura

Stari emotionale puternice (ras sau plans puternic)

Pulberi industriale/aer poluat

Menstruatie

Simptomele apar sau se inrautatesc in timpul noptii

Niciunul din elementele cheie nu are valoare diagnostica in sine; prezenta mai multor factori creste probabilitatea de astm. Pentru a stabili diagnosticul este necesara spirometria.

Anamneza are valoarea maxima, diagnosticul de astm bronsic este intotdeauna unul retrospectiv, si trebuie sa aiba in vedere:

1. Exista sau nu acuze/simptome compatibile cu obstructia bronsica (vezi tabelul)

2. Eventualitatea unui istoric personal sau familial de atopie (astm, dermatita atopica, alergii cutanate).

3. Determinarea severitatii astmului (frecventa si severitatea simptomelor, toleranta la efort, medicatia curenta)

4. Identificarea factorilor precipitanti: infectii virale, expuneri la domiciliu, scoala, loc de munca la alergeni inhalatori sau iritanti -fumul de tigare, etc.

Examenul fizic-puncte de interes:

Hiperinflatia toracica (torace in butoi, cu diametrul anteroposterior marit, bombarea foselor supraclaviculare, excursii respiratorii limitate).

Semnele de lupta respiratorie-pentru evidentierea unei eventuale insuficiente respiratorii.

Prezenta wheezingului sau a expirului prelungit.

Rinoreea, hipertrofia si polipii de mucoasa nazala.

Dermatita /eczema atopica sau alte manifestari cutanate alergice.

Testarea Functiei Pulmonare-Spirometria

Obiectiv: det DISFUNCTIE DE TIP OBSTRUCTIV + HRB

Cei mai importanti parametrii masurati sunt:

FVC (forced vital capacity)-volumul maxim de aer expirat fortat, dupa realizarea unei inhalatii maxime

FEV1- volumul de aer expirat in prima secunda a FVC (forced expiratory volume in 1 second).

Reducerea raportului FEV1/FVC (sub 65%) indica disfunctie obstructiva, iar scaderea FVC cu raport FEV1/FVC normal arata disfunctie de tip restrictiv.

Sindromul bronhoobstructiv se caracterizeaza prin scaderea valorilor FEV1 si FEV1/FVC fata de valorile de referinta/prezise.

Exista 2 tipuri de situatii:

1. Istoricul sugestiv de astm si valori spirometrice de tip bronhoobstructiv impun efectuarea testului de bronhodilatatie:

Reversibilitatea semnificativa inseamna cresterea cu minim 12% sau 200 mL a FEV1 dupa administrarea unui bronhodilator cu actiune rapida (salbutamol).

2. Istoric sugestiv de astm si valori normale ale functiei pulmonare la spirometrie impun efectuarea testului de provocare bronsica. Bronhoconstrictia poate fi indusa prin:

-histamina, metacolina

-substante saline

-efort standardizat:

NB! Un test de bronhoconstrictie negativ exclude diagnosticul de astm *

EXCEPTIE: bolnavii cu astm usor,in perioadele de functie pulmonare normala-HRB poate lipsi!

Testul de provocare bronsica este contraindicat la pacientii cu afectarea semnificativa a functiei pulmonare.

Evidentierea prin spirometrie a obstructiei bronsice si a caracterului (partial) reversibil al acesteia nu este patognomonica pentru astmul bronsic. Parcurgerea primelor 2 etape din algoritmul diagnostic: simptome compatibilespirometrie pozitiva, demonstreaza doar obstructie bronsica hiperreactivitate bronsica. Pentru a stabili diagnosticul de astm, trebuiesc eliminate alte cauze de hiperreactivitate bronsica.

Diagnostic Diferential

Tusea si wheezingul recurent se datoreaza aproape intotdeauna astmului bronsic, atit la adulti cit si la copii. Problema primordiala in managmentul acestui boli o reprezinta subdiagnosticarea, mai ales la copiii care fac crize de astm numai la infectiile respiratorii; ei sunt adesea etichetati ca avind : bronsiolite repetate, bronsita obstructiva, pneumopatie interstitiala cu componenta obstructiva, desi semnele si simptomele sugereaza clar astmul bronsic. Caracterul inflamator cronic si remodelarea permanenta a cailor aeriene cu posibila afectare ireversibila a functiei pulmonare la unii pacienti impun diagnosticarea cit mai precoce.

Totusi nu orice wheezing inseamna astm.Cauzele de wheezing recurent/cronic sunt numeroase. Exista insa si boli cronice care asociaza simptome de obstructie bronsica  si demonstreaza hiperreactivitate la spirometrie :

1. boala bronhoobstructiva cronica, diaree cronica/steatoree, falimentul cresterii, hipocratism digital = fibroza chistica; se impune efectuarea testului sudorii la orice copil “astmatic” care creste prost si are hipocratism digital, chiar in absenta istoricului de diaree cronica/malabsorbtie!

2. diferite cauze de bronsiectazii: a. sindromul cililor imobili (Kartagener): situs inversus, pansinuzita, infertilitate, b. dupa infectii pulmonare severe, atit bacteriene cit si virale, c. in imunodeficiente-deficitul de IgA secretor.

3. refluxul gastroesofagian cu aspiratii repetate in caile aeriene: manifestarile           “ vizibile” de tip regurgitatii/ varsaturi sau pirozis (la copilul mai mare) pot lipsi; se impune

·        efectuarea de pH-metrie esofagiana la orice “astm” cu raspuns prost la un tratament corect, mai ales daca are frecvente simptome nocturne 

·        eventual  si un trial terapeutic cu medicatie antiacida/prokinetica.   

4. Sinuzita cronica poate induce hiperreactivitate bronsica prin mecanisme incomplet elucidate-sindromul sinobronsic. -ex ORL!

5. Vasculite alergice -boala Churg Strauss, sindromul Loffler (raspuns alergic cu infiltrate pulmonare fugace la diferite infectii parazitare), aspergiloza bronhopulmonara alergica.

6. La adolescentii/adultii tineri fumatori, testul capacitatii de difuzie este util in diferentierea astmului de emfizem. 

TIPURI DE EVOLUTIE: a astmului bronsic infantil: wheezing alergic si nonalergic. A. Copiii cu wheezing nonalergic devin simptomatici numai la infectii respiratorii virale, dar pe masura ce cresc, marirea calibrului bronsic duce la disparitia wheezingului.

B. Cei cu wheezing alergic vor fi dezvolta simptome si la infectiile virale, dar prezinta o serie de manifestari alergice ca: sinuzita, eczema, rinita alergica, alergie alimentara, etc; este probabil ca acestia sa dezvolte un astm de mai lunga durata.

Tratamentul Crizei de Astm

Principiul de baza al tratamentului intr-o exacerbare de astm este o interventie precoce, agresiva, care sa vizeze:

1.corectia hipoxemiei

2.bronhospasmul

3.inflamatia subiacenta. 

1. Oxigenoterapia

-toti pacientii cu crize severe de astm trebuie sa primeasca oxigen ca prima masura terapeutica.

-obiectivul este de a mentine o SpO2 peste 93%.

-hipoxemia contribuie la setea de aer, anxietate, bronhoconstrictie si cresterea reactivitatii bronsice.

- tubuletele nazale (nasal prongs) sunt adesea ineficace in cazurile cu detresa respiratorie severa, pacientul vehiculind cantitati semnificative de aer atmosferic.

-mastile faciale, care asigura o FiO2 de cca 35% reprezinta metoda de electie.

-adm de oxigen suplimentar va combate agravarea initiala a hipoxemiei pe care o induce adm. de beta mimetice, ce realizeaza mai intii dilatatia arteriolelor pulmonare si apoi bronhodilatatia, ducind la hiperperfuzia unor zone neventilate.

2. Medicatia bronhodilatatoare de urgenta (quick relief medication) este reprezentata de simpatomimetice, si are ca substrat actiunea 2mimetica a acestora.

A. mimetice selective -au actiune predominant de tip 2 . Exemple: salbutamol (Ventolin, Proventil), terbutalina (Bricanyl), fenoterol, pirbuterol, bitolterol.

Sunt disponibile sub forma de Spray (MDI-metered dose inhaler), solutii de nebulizare (nebulizare ”umeda” pe masca cu aparat de aerosoli), solutii injectabile de uz iv -salbutamol sau subcutan-sabutamol, terbutalina, precum si preparate orale: tablete, suspensii-putin utilizate.

Mod de actiune: stimularea receptorilor simpatici de tip 2 induce bronhodilatatie, cresterea clearanceului mucociliar, scadera permeabilitatii vasculare, si inhibitia fibrelor nervoase, modularea eliberarii de mediatori din mastocite si alte celule inflamatorii.

Salbutamolul, administrat via spray/MDI, are efect rapid, cu debut la 1 minut, virf la 45 minute si durata de actiune de 4-6 ore. Terbutalina si pirbuterolul au un profil farmacolgic similar salbutamolului ca debut, activitate intrinseca si durata. Fenoterolul are potenta si activitate intrinseca mai mari decit salbutamolul, dar este mai putin 2 selctiv.

Efecte adverse:

-stimularea receptorilor 2 produce atit bronhodilatatie cit si dilatatia arteriolelor pulmonare, inducind hiperperfuzarea (vasodilatatie pulmonara) unor zone neventilate, cu agravarea hipoxemiei si risc fatal; este de aceea obligatoriu ca administrarea de  2 mimetice in crizele severe sa se faca concomitent cu administrarea de oxigen suplimentar.

-hipopotasemia (stimularea secretiei de insulina-efect mimetic-, duce la cresterea up-take-ului celular de glucoza si potasiu ), apare la utilizatorii cronici de pufuri.

-tahicardia (prin efecte 1, -2 selectivitatea nu este 100%) nu este un impediment, ameliorarea hipoxemiei prin administrarea suplimentara de oxigen si obtinerea dilatatiei bronsice ducind la mentinerea AV la valori acceptabile; in caz de raspuns bun, AV va scade in final, traducind normalizarea/ameliorarea SpO2.

Calea de administrare de electie este cea inhalatorie, datorita ajungerii rapide in caile respiratorii si efectelor sistemice net diminuate. Exista 2 variante:

1. Nebulizarea “umeda” pe masca cu aparat de aerosoli reprezinta metoda de electie de folosit in:

·        crizele severe

·        copiii de virsta mica < sub 6 ani

2. “Pufurile”, nebulizarea uscata prin intermediul dispozitivelor de tip spray/MDI; acestea elibereaza o cantitate precisa (metered dose) pe actuatie. Dezvoltate initial pentru  tratamentul la domiciliu al adultilor cu astm-in tratarea sau preventia simptomelor usoare/moderate, au devenit de interes pentru pediatru, deoarece unii autori au raportat o eficienta comparabila cu nebulizarea umeda, cind spray-ul este atasat la un dispozitiv de inhalatie-spacer. Aceasta eficacitate echivalenta (dupa unii chiar superioara nebulizarii umede) a fost si este subiect de controversa; ideea este tentanta, deoarece, rapiditatea este mult mai mare (secunde fata de minute), pretul tratamentului scade, iar tratamentul de urgenta ar putea fi initiat de parinte la domiciliu.

Care este echivalenta intre Salbutamolul adm via MDI si prin nebulizare?

 In ambele metode, studii de depunere pulmonara a particulelor au aratat ca aceasta este de cca 10% din substanta administrata.

Doza de salbutamol in nebulizare este de 0,1-0,15mg/kg ; cum 1 puff elibereaza      100g adica 0,1mg salbutamol pe actuatie, logic, 0,1mg/kg de salbutamol nebulizat este echivalent cu 1 puf/kg, avind in vedere depunerea pulmonara identica, de cca 10% din substanta administrata.

Calculul de echivalenta poate fi efectuat si astfel:

Cu spray-ul/MDI, 0,1mg/puf10% = 0,01mg/puf depus in bronsii.

Prin nebulizare, 2,5mg 10% = 0,25 mg  care ajunge in bronsii.

Ca atare, 2,5 mg adm. prin nebulizare este echivalentul a 25 pufuri.

Totusi, cantitatea de drog care ajunge efectiv in plamini este influentata de multi factori, mai ales de tehnica de inhalare. Studiile efectuate pe pacienti astmatici stabili, folosind spray-uri si dispozitive de tip spacer au aratat chiar o eficacitate superioara nebulizarii umede astfel incit unii autori au recomandat doze MDI situate la 1/4-1/6 doza de nebulizare clasica (calculata pe kg corp.). Totusi studiile efectuate pe pacientii cu crize severe au demonstrat superioritatea nebulizarii asupra administrarii cu MDI. Teoretic, se pare ca daca substanta este folosita in cantitati echivalente, rezultatul prin cele 2 metode va fi identic.

In practica pediatrica, insa, mai ales la copiii sub 6 ani, administrarea de tip Spray + spacer are o eficacitate net inferioara nebulizarii clasice, datorita: frecventei respiratorii mari, volumelor curente mici, agitatiei.etc, lipsei de cooperare, care duc la o rata mult diminuata a depunerii bronsice.

Ca atare, administrare de 2 mimetice via spray si dispozitiv de inhalare este recomandata in pediatrie:

·        copiilor mai mari de 6 ani cu crize usoare/moderate.

·        in lipsa altor posibilitati si la copiii mai mici.

Eficacitatea depunerii pulmonare depinde si de tipul de aparat; de notat insa ca spacerul nu elimina total nevoia de coordonare a inhalatiei cu actuatia, tehnica corecta fiind aceea a 3-5 respiratii lente pentru fiecare actuatie.

-la copilul de 2-4 ani, se prefera dispozitivele cu masca faciala (care acopera gura si nasul); se administreaza 1singur puf o data; tusea, plinsul, lipsa unui inspir rapid dupa actuatie insemna esecul acesteia si impun repetarea administrarii.

-la copii peste 6 ani, se prefera spacerele fara masca faciala, intrucit filtrul nazal va diminua absorbtia bronsica a substantei administrate; fiecare actuatie  trebuie urmata imediat de inhalari lente.

-efectul unui dispozitiv de tip spacer asupra depunerii pulmonare al unui MDI depinde atit de tipul de spacer cit si de tipul de MDI, deci datele de la o combinatie spacer + MDI nu trebuie extrapolate la alte combinatii.

Actualmente exista 2 scheme mai raspindite de administrare a 2 mimeticelor via MDI. Ex pentru Salbutamol:

            a. 1-2 pufuri/, repetate la nevoie la 5-10 minute, pina la  obtinerea ameliorarii,  maxim 12 pufuri la copil (la adolescent/adult-pina la 25 pufuri).

Pacientii care nu raspund la  aceasta schema initiala de atac, vor primi apoi salbutamol in nebulizare pe masca.

 Avantaj: 2 mimeticele au efect cumulativ, cantitati mici si repetate producind bronhodilatatie mai mare decit cantitatea totala administrata odata; schema este usor de aplicat si de apartinatori la domiciliu, tratamentul precoce avind sansele cele mai mari de a cupa criza. NB! In aceasta varianta, lipsa de raspuns la secventa de atac impune deplasarea de urgenta la spital, pentru a primi in continuare nebulizari pe masca!!

            b. 4-8 pufuri, via spacer, 3 prize repetate la un interval de 20-30 minute-secventa care se va efectua numai la spital.

B. mimetice neselective : epinefrina (adrenalina ), are dezavantajul neselectivitatii (efecte 2 dar si 1-tahicardie)  dar si avantajul actiunii antiinflamatorii mediata -adrenergic.

Se poate folosi inhalator; din solutia 1/oo (1mg/1mL), 0,5mL/kg/doza; la copii sub 4 ani doza maxima 2,5mg (2,5mL), peste 4 ani 5 mg (5mL); se va dilua in 3-5 mL ser fiziologic sau apa distilata. Efectul bronhodilatator este mai mare dar de mai scurta durata decit al 2  mimeticelor.

Adrenalina se poate administra si subcutan, 0,01mg/kg/doza (0,01mL/kg), direct din fiola, pina la o doza maxima de 0,3mL, iar la adolescent/adult, 0,5mL/doza. 

Ritm de administrare

Chiar daca pacientii au primit inainte de sosirea la spital cantitati mari de bronhodilatatoare, acesta nu trebuie sa impiedice administrarea agresiva de 2 mimetice. Clasic se incepe cu o doza de bronhodilatator in nebulizare pe masca, apoi se evalueaza raspunsul; lipsa raspunsului impune repetarea dozelor de inca 2 ori la 20-30 minute si reevaluare.

Exemplu pt salbutamol in nebulizare pe masca: 0,1-0,15mg/kg/doza repetat la nevoie de 3 ori la intervale de 20-30 minute.

Lipsa totala de raspuns dupa primele 3 administrari impune nebulizarea continua pe masca

Obtinerea unui raspuns incomplet impune  continuarea administrarilor la intervale mai mari, 1 , 2, 4, 6 ore, individualizate in functie de raspuns

De obicei crizele severe necesita nebulizari la fiecare ora in primele 4-6 ore, apoi rarirea progresiva a administrarilor.

Salbutamolul via MDI/spray, se administreaza in criza 4-8pufuri/spacer, repetate la nevoie de 3 ori la 20 minute, apoi  la 1, 2, 4, 6 ore, in functie de raspunsul individual. Varianta:  1-2 pufuri la 5-10 minute (maxim 12 pufuri); esecul acestei scheme impune trecerea la nebulizarile umede pe masca.

Copiii care au primit salbutamol in nebulizare pot fi trecuti pe pufuri via spacer cind PEF depaseste valoarea de 70% din cea prezisa/personala maxima.

Cum evaluam severitatea crizei/raspunsul la tratament?

Singurul criteriu obiectiv este PEF sau  (copiii peste 6 ani pot folosi peakflowmetrul sau pot colabora la o spirometrie). Cei care nu pot realiza deloc o peak flowmetrie sunt considerati in criza severa. De regula masurarea PEF se face dupa administrarea primei doze de bronhodilatator:

·        PEF < 50% din valoarea prezisa sau din valoarea personala maxima (la cei cu determinari anterioare), sau <100 L/min,  insemna criza severa.

Rapunsul la tratament se cuantifica in functie de PEF sau FEV1, astfel:

·        PEF sau FEV1 70% din valoarea prezisa/personala maxima=raspuns bun

·        PEF sau FEV1 50% dar < 70% din valoarea prezisa/personala maxima=raspuns incomplet.

·        PEF sau FEV1 < 50% din valoarea prezisa/personala maxima=raspuns prost.

Criteriile clinice-expuse in tabelul.”Clasificarea Crizei de Astm in Grade de Severitate” sunt inselatoare, mai ales la sugari; obstructia bronsica poate fi severa in conditiile unei detrese respiratorii usoare sau moderate.  Obligatoriu deci, la virste mici este urmarirea saturatiei in oxigen prin metoda neinvaziva a pulsoximetriei.

Calea subcutana-poate deveni de preferat in situatiile in care predomina hiperinflatia toracica, iar volumul curent este foarte mic (tradus prin diminuarea murmurului vezicular, wheezing scazut sau absent, incapacitatea de a vorbi, lipsa tirajului); se poate adm. pe aceasta cale adrenalina dar si terbutalina; se repeta doza la 20-30 min pina la 3 ori; in momentul  aparitiei wheezingului si a intensificarii tirajului si murmurului vezicular-dovezi ale cresterii volumului curent, se poate trece la terapia inhalatorie..  

Clasificarea Crizei de Astm in Grade de Severitate

Severitate

Usoara

Moderata

Severa

Stop respirator Iminent

Simptome

Dispnee

La mers/alergat

Poate sta culcat

La vorbire

Sugar: tipat scurt, alimentatie dificila

Prefera pozitia in sezut

In repaus

Sugar: supt imposibil

Ortostatism

Vorbeste in

Fraze

Propozitii scurte

Cuvinte/sacadat

Constienta

Agitat

Agitatie

Agitatie

Obnubilat/confuz

Semne

Recv. Resp.

Crescuta                        Crescuta                       >30/minut

Frecv resp la copii constienti

               Virsta                               Frecventa normala

< 2luni                               <60/min

2-12 luni                            <50/min

1-5 ani                               <40min

6-8 ani                               <30/min

Utilizarea muschilor accesori,

Tiraj suprasternal

±

Frecvent

De obicei

Balans toracoabdominal

Wheezing

Moderat, adesea la sfirsitul expirului

Puternic, pe tot parcursul expirului

Puternic, expirator si inspirator

Absent

AV: batai/min

<100

100-120

>120

Bradicardie

Puls paradoxal

Absent (<10mmHg)

±, 10-25 mmHg

Adesea prezent

20-40mmHg (copil)

>25mmHg (adult)

Absenta acestuia sugereaza epuizarea musculaturii respiratorii

Evaluare functionala

PEF, % din VP sau VPM

80%

50-80%

<50%, sau ameliorare sub tratment care dureaza <2ore

PaO2 (in aer atm.)

Normala

>60 mmHg

<60mmHg, posibil si cianoza

PaCO2

<42 mmHg

<42 mmHg

>42 mmHg, posibil insuficienta respiratorie

SaO2 (in aer atm.)

>95 %

91-95 %

<91 %

VP: valoarea prezisa; VPM: valoarea personal maxima.

3. Medicatia antiinflamatorie-Corticoterapia

Criza de astm bronsic reprezinta o exacerbare a unui proces inflamator cronic, astfel incit corticoterapia este necesara la  majoritatea pacientilor.

     Toti pacientii care nu raspund complet in prima ora de terapie cu cu 2 mimetice in nebulizare (primele 3 doze initiale) vor primi corticoterapie sistemica.

     La sugari si copii de virsta mica (risc crescut de insuficienta respiratorie), este foarte important sa se initieze precoce corticoterapia in cursul tratamentului.

     Copiii astmatici aflati in tratament cronic cu corticosteroizi orali, vor primi doze suplimentare, chiar daca exacerbarea este moderata.

     Pacientii aflati in tratament cronic cu corticoizi inhalatori, aflati in criza usoara, vor primi doze duble timp de 7-10 zile

Cind administram corticoizi intr-o criza de astm?

Glucocorticoizii actioneaza blocind  faza tardiva a reactiilor alergic-inflamatorii, iar efectul devine vizibil dupa un timp de minim 4 ore; ca atare, intr-o criza severa, administrarea de corticoizi sistemici poate incepe in momentul 0 al tratamentului, impreuna cu administrarea de oxigen si mimetice. In crizele moderate si usoare, se poate astepta timp de o ora raspunsul la secventa de atac cu bronhodilatatoare.

Calea de administrare. Administrarea pe cale orala de prednison este de electie, datorita eficacitatii egale cu administrarea iv de glucocorticoizi,  si faptului ca este neinvaziva.Exceptii:tuse emetizanta, insuficienta respiratorie severa, senzoriu deprimat, prezenta diareei.

Doze: In exacerbarile severe, se recomanda 1mg/kg la fiecare 6 ore timp de 48 ore (sau pina la atingerea unui PEF de 50% din valoarea prezisa), apoi 1-2mg/kg/zi (maxim 60 mg/zi).

In exacerbarile moderate, 1-2mg/kg/zi (maxim 60 mg/zi), in 2 doze

Durata:  pina la atingerea unui PEF de 70% din valoarea prezisa/personala maxima; aceasta este de obicei intre 3 si10 zile; nu este necesar sevrajul. La obtinerea acestei valori a PEF , se poate trece/reveni la administrarea de corticoizi pe cale inhalatorie.

Copiii cu contraindicatie de medicatie pe cale orala vor primi corticoizi iv; exista multe variante, majoritatea autorilor prefera metilprednisolonul,  care are activitate amtiinflamatorie mare, actiune de tip mineralocorticoid redusa, si este mai ieftin decit congenerii sai.

Medicatia Crizei de Astm-Doze Uzuale

Medicatie                                Doza de Adult             Doza Pediatrica          Comentarii

 

2 Agonisti Inhalatori

Salbutamol                                                   2,5-5mg 3 doze la 20 minute,              0,15mg/kg 3 doze la 30 min.               Pentru rezultate optime

Solutie nebulizare 0,5%                       apoi 2,5-10mg la fiecare 1-4 ore,            apoi 0,15-0,3mg/kg  la fiecare                se va dilua cu minim 4 mL

(5mg/mL)                                                      functie de raspuns, sau                             1-4 ore, functie de raspuns,                     ser fiziologic, flux de gaz 6-8 l

                                                                        10-15mg/ora nebulizare continua.        sau 0,5mg/kg/ora nebulizare

continua  l/min.

MDI, 100 mcg/puf                                  4-8 pufuri la fiecare 20 minute,               4-8 pufuri 3 doze la 20 min.                 A se utiliza cu spacere/camere

                                                                        timp de pina la 4 ore, apoi                       apoi la 1-4 ore, functie de raspuns        de inhalatie.

                                                                        la 1-4 ore, functie de raspuns                                                                                          Necesita coordonarea inhalatiei

                                                                                                                                                                                                                        cu actuatia.

Terbutalina                                                                                                                          0,1-0,15 mg/kg 3 doze la 30 min.       Idem salbutamol

Sol nebulizare 1o/oo,                                                                                                   apoi idem schema salbutamol.

1mg=1mL.                                                                                                                            < 2ani: 0,5mg/doza

                                                                                                                                                2-9 ani: 1mg/doza

                                                                                                                                                > 9 ani: 1,5-2,5 mg/doza

MDI 200 mcg/puf                                                                                                           1-2 pufuri la 4-6 ore

 

2 Agonisti injectabili

Adrenalina, sol 1 o/oo                             0,3-0,5mg 3 doze, la 20 min                 0,01mg/kg, maxim 0,3mg  De folosit in cazurile       

1mg= 1mL                                                    SC                                                                   3 doze, la 20 min                                     cu hiperinflatie importanta (cu volume

                                                                        .                                                                       SC.                                                                  curente mici, si wheezing redus)

Terbutalina, sol 1o/oo                              0,25 mg 3 doze, la 20 min                     0,01mg/kg 3 doze, la 20 min               Idem.

1mg=1mL.                                                    SC                                                                   apoi, la nevoie la 2-6 ore,

                                                                                                                                                SC.

Anticolinergice

Ipratropium Bromide                                

¨Sol nebulizari                                         0,5mg (2mL) 3 doze, la 30 min,           0,25mg (1ml)  3 doze, la 30 min,         Poate fi amestecat cu sol de 

(0,25mg/mL)                                                apoi la 2-4 ore                                             apoi la 2-4 ore                                             salbutamol si nebulizate

                                                                                                                                                                                                                        concomitent.

¨MDI 18mcg/puf                                      4-8 pufuri la nevoie                                   4-8 pufuri la nevoie                                   Eficacitate nedovedita     

                                                                                                                                                                                                                        in exacerbarile de astm.

Corticoizi sistemici

Prednison                                                    120-180mg/zi, div. in                               1mg/kg la 6 ore, 48 ore,

                                                                        3-4 prize timp de 48 de ore,                     apoi 1-2mg/kg/zi (max: 60mg/zi)

                                                                        apoi 60-80mg/zi pina cind                      div. in 2 prize, pina cind

                                                                        PEF 70% din VPM/prezisa.                 PEF 70% din VPM/prezisa

Metilprednisolon                                                                                                            Doza incarcare (optionala)                                                                                                                                                                                                                                                2mg/kg/doza, IV/IM

                                                                                                                                              Doza intretinere: 2mg/kg/24 ore

                                                                                                                                              div, la 6 ore.

Hidrocortizone                                                                                                                 Doza incarcare (optionala)

Hemisuccinate                                                                                                                  4-8mg/kg/doza, IV, max:250mg.

                                                                                                                                              Doza intretinere: 8mg/kg/24ore,

                                                                                                                                              div. la 6 ore, IV

NB: nu exista nici un avantaj dovedit al administrarii parenterale fata de calea orala, daca absorbtia gastrointestinala nu este afectata; doze mai inalte de corticoizi nu au produs beneficii suplimentare. Ritmul de administrare: doze multiple, 3-4/zi pina cind FEV1 sau PEF ating 50% din VPM/prezisa; aceasta dureaza de obicei 48 ore., apoi se trece la 2 prize pe zi. Pacientii vor primi apoi corticoterapie sistemica in 2 prize/zi, pina cind PEF sau FEV1 atinge 70% din VPM/prezisa; aceasta dureaza de obicei 3-10 zile. Dupa atingerea  a 70% din PEF/FEV1, se va trece, daca este nevoie, pe tratament cronic cu corticoizi inhalatori. Copiii dependenti de corticoterapia sistemica vor primi tratament constind intro-o priza unica/zi, care se va administra dupaamiaza la orele 15, pentru a minimaliza riscul de supresie a suprarenalei.

1mcg=1mg=1 microgram.

                                                                                                                                               


Schema de tratament a crizei de astm este rezumata mai jos.

Evaluare Initiala

         Istoric, examen fizic (auscultatie, semne de lupta respiratorie, frecventa respiratorie, alura ventriculara), PEF sau FEV1, SpO2, sa.

                                                                       

                                                           

Text Box: Stop Respirator Iminent sau Actual
•	Intubare si Ventilatie cu 100% O2
•	Beta 2 agonisti + anticolinergice in nebulizare
•	Corticoizi intravenos
Text Box: •	FEV1 sau PEF <50% (exacerbare severa)
•	Beta2 agonisti in doze mari + anticolinergice in nebulizare, 3 doze la 20 minute sau continuu timp de 1 ora
•	Oxigen pt a mentine SaO2 > 90%
•	Corticoizi orali
Text Box: FEV1 sau PEF > 50%
•	Beta2 agonisti inhalatori cu MDI+spacer sau nebulizari, pina la 3 doze in prima ora			
•	Oxigen pt. a mentine SaO2>90%
•	Corticoizi pe cale orala in lipsa raspunsului imediat sau in caz de utilizare recenta


Text Box: Reevaluare
Simptome, examen fizic, PEF, SaO2, sa
                                                                                                Internare Terapie Intensiva


Text Box: Exacerbare Severa
PEF sau FEV1 < 50% din valoarea prezisa/VPM
Istoric: pacient la risc
Lipsa raspunsului la tratamentul initial
•	Beta2 agonisti inhalatori repetati la
 1 ora + anticolinergice inh.
•	Oxigen
•	Corticoizi sistemici
Text Box: Exacerbare Moderata 
FEV1 sau PEF 50-85% din valoarea prezisa/VPM
Ex. fizic: simptome moderate
•	Beta agonisti inhalatori la fiecare 60 minute
•	Corticoizi sistemici
•	Se continua tratamentul 1-3 ore, in caz de ameliorare

.

                                                                                                                                                                                                                                                                 

Text Box: Raspuns Bun
•	FEV1 sau PEF ³ 70%
•	Raspuns sustinut 60 minute dupa ultima doza
•	Fara detresa respiratorie
•	Ex. fizic normal

Text Box: Raspuns Incomplet
•	FEV1 sau PEF ³50% dar <70%
•	Simptome usoare-moderate

Text Box: Raspuns Prost
•	FEV1 sau PEF <50%
•	PaCO2 ³ 42 mm Hg


Text Box: Decizie Individualizata


Text Box: In Terapia Intensiva
•	Beta2 agonisti in  nebulizare continua sau la 1 ora + anticolinergice 
•	Corticoizi intravenos
•	Oxigen
•	Intubare si ventilare mecanica

Text Box: •	Beta2 agonisti inhalatori  + anticolinergice inh.
•	Corticoizi sistemici (orali sau IV)
•	Oxigen
•	Monitorizare FEV1 sau PEF, SpO2,  puls.

Text Box: Externare
•	Continua tratamentul cu beta agonisti inhalatori
•	Continua trat cu corticoizi sistemici
•	Educarea pacientului

            

         Ameliorare

                                                                                                               

Text Box: Externare
•	Continua tratamentul cu beta agonisti inhalatori
•	Continua trat cu corticoizi sistemici
•	Educarea pacientului


Contraindicatii in criza de astm

Mucoliticele  (ambroxol, bromhexin, mucosolvan, carbocisteina) produc cresterea exudatului bronsic la copiii care deja prezinta hipersecretie de mucus in cadrul excerbarii; in special la virste mici mucoliticele conduc la agravarea obstructiei bronsice si trebuie evitate.

Aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene (de tip ibuprofen) pot agrava bronhospasmul inhibind cicclooxigenaza si determinind cresterea catabolismului acidului arahidonic pe calea lipooxigenazaei, cu cresterea consecutiva a secretiei de leucotriene; de notat ca o minoritate din copiii astmatici au sensibilitate la aspirina. Mai prudent, combaterea febrei la copiii astmatici se va face cu acetaminofen si masuri fizice. 

Antitusivele, mai ales cele de tip codeina, dextrometrophan( au actiune prohistaminica)  pot agrava obstructia bronsica; tusea din criza de astm se combate tratind corect exacerbarea!

Antibioticele: cele mai multe crize sunt declansate de viroze respiratorii;  se vor folosi numai cind se suspecteaza sinuzita sau pneumonia bacteriana (eventualitate rara la copiii astmatici).

Sedativele/anxioliticele, au efect deprimant si pe centrii respiratori.

Controversate:

Metilxantinele: in ultimele studii, administrarea IV de aminofilina nu a demonstrat nici un beneficiu terapeutic si poate creste riscul de efecte adverse cardiovasculare ale beta agonistilor. Dupa unii autori, metilxantinele IV se pot folosi, in caz de esec al masurilor terapeutice initiale (complete si corecte!!), la copiii cu crize severe/status astmaticus.

Doze:  incarcare IV: 6mg/kg, in 20 minute, apoi mentinere prin PEV continua:

·        Nou-nascuti 0,2 mg/kg/ora

·        6 sapt-6 luni: 0,5 mg/kg/ora

·        6 luni-1 an: 0,6-0,7 mg/kg/ora

·        1-9 ani: 1-1,2 mg/kg/ora

·        9-12 ani si adulti  nefumatori: 0,9mg/kg/ora

·        12 ani, nefumatori: 0,7mg/kg/ora

Dozele zilnice totale se pot administra si intermitent, la 4-6 ore, IV lent.

Anticolinergicele (ex, bromura de ipratropiu-Atrovent) Sunt disponibile in solutii de nebulizare sau sub forma de spray/MDI. Solutia de bromura de ipratropiu este compatibila cu cea de salbutamol si  pot fi nebulizate simultan.

Eficacitatea lor este controversata, bronhodilatatia realizata fiind de mica amploare. De aceea uzul lor in crizele de astm este limitat la 2 situatii:

A. Crizele severe, unde un efect bronhodilatator aditional, oricit de mic, este de folos.

B. Sunt de electie in tratamentul crizelor provocate de beta blocanti, unde,  inhibind activitatea vagala, restabilesc echilibrul dintre tonusul simpatic si parasimpatic la un nivel mai jos. Cu execeptiile de mai sus, ramin o terapie optionala in crize.

Pacientii cu simptome nocturne pot beneficia de anticolinergice, administrate seara la culcare, pentru a inhiba hiperonia vagala (fiziologica)  nocturna.

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT CRONIC AL ASTMULUI

Obiectivele tratamentului de durata al astmului sunt:

     preventia simptomelor cronice, de tip tuse si dispnee nocturna, matinala, sau dupa efort.

     mentinerea unei functii pulmonare (aproape) normale.

     mentinerea unui nivel normal de activitate (efort si alte activitati fizice).

     preventia crizelor/exacerbarilor, si diminuarea internarilor de urgenta.

     asigurarea farmacoterapiei optime, cu efecte adverse absente sau minimale.

Monitorizare si Reevaluare Periodica

Atat incadrarea astmului cronic ca treapta de severitate, cit si monitorizarea eficientei tratamentului medicamentos impun consemnarea si reevaluarea periodica a parametrilor:

-semne si simptome de astm

-monitorizarea functiei pulmonare:  spirometrie si peakflowmetrie.

-monitorizarea farmacoterapiei.

-calitatea vietii.

-istoricul crizelor severe.

-satisfactia pacientului/familiei.

Monitorizarea Semnelor si Simptomelor de Astm

Recunoasterea semnelor si simptomelor-EDUCAREA PARINTILIOR SI A COPIILOR

JURNAL INDIVIDUAL (simptome + circumstante de aparitie)

-simptome diurne de astm: wheezing, tuse, dispnee, dureri toracice.

-treziri nocturne ca urmare a unor simptome de astm.

-manifestari matinale, care nu se amelioreaza la 15 minute de la inhalarea unui beta- mimetic cu actiune rapida.

           

Monitorizarea Functiei Pulmonare

A. Spirometria este indicata in urmatoarele situatii:

1. la momentul diagnosticului

2. dupa inceperea tratmentului, cind PEF si simptomele s-au stabilizat, pentru a obiectiva atingerea unei functii pulmonare cvasinormale.

3. la minimum 1-2 ani dupa 2.

B. Peakflowmetria: este o metoda simpla, cantitativa, si reproductibila de masurare a existentei si severitatii obstructiei bronsice. Masurarea PEF depinde de efortul depus de pacient la expirul fortat, de aceea sunt necesare repetate: demonstratii, instructaje, verificari ale corectitudinii tehnicii.. Monitorizarea PEF poate fi de ajutor in : conducerea tratamentului in crize, sau in evalurea obstructiei bronsice in tratamentul de lunga durata.

In ambele situatii, PEF-ul obtinut de pacient poate fi raportat la valori de referinta (in functie de inaltime, greutate, virsta , sex), dar, de electie, trebuiesc raportate la Valoarea Personala Maxima (VPM).

Tehnica corecta de utilizare a peakflowmetrului cuprinde 5 pasi:

1. se pune indicatorul pe pozitia 0 a scalei

2. copilul va sufla stind in picioare!

3. inspir maxim

4. piesa bucala se etanseaza cu buzele formind un cerc complet in jurul ei; nu se introduce limba in aparat.

5. Copilul va sufla cit de tare si de repede poate.

Aparitia tusei sau a unei greseli de tehnica inseamna repetarea probei

Se noteaza cea mai buna valoare din 3 incercari succesive.

Obtinerea VPM:

Valoarea Personala Maxima reprezinta  cea ma buna valoarea a PEF, obtinuta int-run interval de 2-3 saptamini, timp in care astmul este bine controlat, adica:

-pacientul este asimptomatic

- declara ca se simte bine.

Masuratorile se vor realiza:

-pe o perioada de 2-3 saptamini

-intre orele 12-14

-de fiecare data dupa utilizarea (daca este cazul) unui beta mimetic.

De notat ca:

-la pacientii cu simptome frecvente, pentru obtinerea VPM poate fi necesara o cura scurta de corticoizi sistemici.

-obtinerea VPM trebuie repetata la fiecare 6 luni pentru a surprinde modificarile PEF datorate cresterii copilului sau progresiunii bolii.

-valorile prea mari se pot datora scuipatului sau tusitului in aparat si trebuie interpretate cu rezerve!

Astmul moderat si sever impune monitorizare PEF pe termen lung!

     masuratori de 2 ori pe zi: dimineata la trezire, inainte de a lua un bronhodilatator-atunci cind este cazul, si dupaamiaza intre orele 12-14.

     in general PEF sub 80% din VPM (masurat inaintea eventualei folosiri a unui bronhodilatator), indica nevoia de medicatie aditionala.

     PEF sub 50% din VPM inseamna exacerbare severa.

     pacientul va folosi acelasi (tip de) peakflowmetru in monitorizare, si il va aduce la spital in caz de criza severa; marci diferite pot da valori semnificativ diferite!

     cind pacientul schimba tipul de peakflowmetru, este necesara redefinirea VPM.

Astmul usor intermitent si usor persistent poate necesita monitorizarea PEF  numai pe termen scurt, 2-3 saptamini, in scopurile:

     stabilirea VPM

     evaluarea raspunsului la modificarile tratmentului de intretinere.

     identificarea unor relatii temporale intre modificarile PEF si expunerea la alergeni/iritanti (poate necesita mai multe masuratori zilnice).

Monitorizarea functiei pulmonare si a semnelor/simptomelor, permite clasificarea astmului cronic in grade de severitate.

Clasificarea Severitatii Astmului

Trasaturi clinice prezente inaintea tratamentului*

Simptome **

Simptome nocturne

Functia Pulmonara

(raportata procentual la valoarea prezisa)

 

STEP 4

Sever

Persistent

      Simptome continue

      Limitarea activitatii fizice

      Excerbari frecvente

Frecvente

      FEV1 sau PEF 60%

      Variabilitatea PEF > 30%

 

STEP 3

Moderat

Persistent

      Simptome zilnice

      Utilizare zilnica de beta2 mimetic inhalator

      Excerbari care afecteaza activitatea curenta

      Exacerbari 2 ori/sapt.care pot dura zile

> 1 data /saptamina

      FEV1 sau PEF >60%, <80%

      Variabilitatea PEF > 30%

 

STEP 2

Usor

Persistent

      Simptome > 2 ori/sapt. dar < 1 data / zi

      Exacerbari care pot afecta activitatea curenta

> 2 ori /luna

      FEV1 sau PEF 80%

      Variabilitatea PEF 20-30

%

 

STEP1

 Usor Intermitent

      Simptome 2 ori/sapt.

      Intre exacerbari :asimptomatic si PEF normal

      Exacerbari scurte (ore, zile), de intensitate variabila.

2 ori/luna

      FEV1 sau PEF  80%

      Variabilitatea PEF <20%

 

* Prezenta unei singur element dintr-o categorie de severitate este suficienta pentru a plasa pacientul in acea categorie de severitate. Pacientul trebuie situat in cel mai sever grad pe care i-l confera o anumita caracteristica.. Elementele de severitate din tabel se pot suprapune/combina, deoarece astmul este o boala cu mare variabilitate individuala. Clasificarea unui pacient se poate schimba in timp.

** Pacientii aflati in orice treapta de severitate pot avea exacerbari usoare, moderate sau severe. Unii copii cu astm usor intermitent pot face crize amenintatoare de viata, separate de perioade mari de timp in care sunt asimptomatici si au functie pulmonara normala.

 

Dupa Expert Panel Report 2, Guidelines for the Diagnosis and Managment of Asthma, National Heart, Lung, and Blood Institue, 1997.

Monitorizarea calitatii vietii

Reevaluarea copiilor cu astm trebuie sa cuprinda si citeva puncte cheie:

     absente scolare datorate astmului

     diminuarea activitatilor curente (acasa/la scoala/acvtivitati recreative/efort fizic).

     perturbarea somnului.

Istoricul Exacerbarilor de Astm

-severitatea unui astm ® cresterea necesarului de corticoterapie sistemica.

-controlul slab al astmului ® consumul de beta mimetice (>1 flacon = 200 pufuri/luna, inseamna control inadecvat).

 

Terapia Farmacologica Cronica a Astmului

Astmul bronsic fiind predominent o boala inflamatorie cronica , medicatia de control este in primul rand cea antiinflamatorie, la care se adauga, la nevoie/in circumstante speciale, si alte substante.

O serie de substante poseda activitate antiinflamtorie de interes in controlul astmului bronsic:

            1. Corticosteroizii (de electie inhalatori-GCI) reprezinta cea mai puternica clasa de substante antiinflamatorii disponibile.

-in astmul step 2, 3, 4, corticoizii inhalatori reprezinta cea mai eficienta metoda terapeutica.

-introducerea precoce a corticoizilor inhalatori amelioreaza controlul astmului, poate normaliza functia pulmonara si preveni fenomenul de remodelare a cailor aeriene.

GCI INFLUENTEAZA CRESTEREA?

1. rata cresterii este variabila la copii, evaluarile facute nu au cuprins si inaltimea adulta finala atinsa.

2. astmul sever, slab controlat poate provoca retardul cresterii.

3. utilizarea de corticoizi inhalatori la copiii cu astm sever afecteaza mult mai putin cresterea decit o face corticoterapia sistemica.

4. vasta majoritatea studiilor nu au aratat efecte negative asupra cresterii, raportate totusi in unele (putine) studii; folosirea dozei minimale si monitorizarea cresterii sunt de aceea necesare.

2. Cromoglicatul de sodiu si Nedocromil

Ambele substante poseda activitate antiinflamatorie moderata, actioneaza blocind canalele de calciu, moduleaza eliberarea mediatorilor chimici din mastocite si eozinofile, inhiba reactia alergica imediata si de pe cea de durata. Nedocromilul este mai potent decit cromoglicatul Avantaje:

-previn bronhospasmul indus de efort si de expunerea la alergeni.

-sunt practic lipsite de efecte adverse.

- raportul avantajos risc/beneficii  ii recomanda drept prima alegere la copii cu astm usor persistent (step 2).

3. Beta 2 agonisti cu actiune de lunga durata: Salmeterol, Formoterol.

            Debutul si durata actiunii:

     formoterolul are debut rapid-la 3 minute, efect maxim la 30-60 minute dupa inhalare, avind un profil similar cu beta agonistii de scurta durata-Salbutamolul.

     Salmeterolul inhalator are un debut mai lent-cu un efect semnificativ la 10-20 minute

Durata bronhodilatatiei este, pentru ambele substante, de cca 12 ore (mai lunga pentru formoterol)

Datorita actiunii mai lente, si caracterului de agonist partial, Salmeterolul este contraindicat in exacerbari (inclusiv cele de tip AIE), iar toti copii care il primesc regulat trebuie sa aiba la indemina bronhodilatatoare rapide.

Efectele adverse (profilul de siguranta) sunt similare-inclusiv ca durata- cu cele ale bronhodilatatoarelor rapide; cazurile raportate in anii anteriori de aparitie a crizelor severe, unele cu sfirsit letal, nu se datoresc, cum s-a crezut, “ toxicitatii” acestor substante, avind urmatoarea explicatie:

·        copiii/parintii acestora adesea prefera sa-si administreze beta agonisti/pufuri fata de corticoizi inhalatoriÖ la care nu percep nici un beneficiu imediat.

·        astfel, pacientii se vor simti subiectiv mai bine dupa bronhodilatatoare (lente sau rapide) si vor neglija terpia antiinflamatorie cronica, pe care o percep ca nefiind necesara.

Rezultatul este ameliorarea simptomatologiei-prin bronhodilatatie, si accentuarea inflamatiei cronice, deci a hiperreactivitatii bronsice-prin neglijarea medicatiei antiinflamatorii, cu risc de crize amenintatoare de viata.

De aceea toti copiii care primesc, regulat sau profilactic, beta agonisti cu durata lunga de actiune, obligatoriu vor beneficia de medicatie antiinflamatorie cronica!

Concluzii-beta mimeticele cu actiune de lunga durata au urmatorele indicatii:

a.       controlul simptomelor nocturne: 1-2. pufuri adm. seara la culcare.

b.      profilactic in astmul indus de efort- confera protectie pentru 12 ore.

c.       terapie aditionala, in astmul step 2,3,4, permitind scaderea dozelor de corticoizi inhalatori.

4. Metilxantinele: preparatele cu actiune lenta slow release pot fi folosite in controlul/preventia simptomelor nocturne.

5. Agenti modificatori de leucotriene- Rolul leucotrienelor in astm. Leucotrienele (LT) sunt mediatori lipidici proveniti din metabolismul acidului arahidonic, obtinuti pe calea enzimatica a 5 lipooxigenazei (5-LO). Exista 2 clase de LT: dihidroxi-LT (LTB4) si cisteinil-LT (cis-LT): LTC4, LTD4, LTE4. LT sunt responsabile de raspunsul biologic atribuit anterior substantei lent reactive a anafilaxiei. (SRS-A, slow reacting substance of anaphylaxis).

LTB4 este sintetizata in neutrofilele circulante si macrofagele alveolare, si are proprietati chemotactice pentru neutrofile si alte leucocite. Cis-LT sint produse mai ales in eozinofile si mastocite, determinind atit raspunsul alergic rapid cit si pe cel tardiv (vezi capitolul Anafilaxia, Socul Anafilactic). Cis-LT produc:

·        bronhoconstrictie (efect > 1000 ori mai puternic decit al histaminei).

·        cresterea permeabilitatii vasculare  si a a secretiei de mucus.

LT isi exercita efectele prin intermediul unor receptori specifici: BLT pentru LTB4, si cis-LT1 pentru cis-LT (semnificatia biologica al celui de-al doilea tip de receptor-cisLT2-,  este necunoscuta).

Actualmente sunt un uz doua clase de agenti modificatori de leucotriene:

1. Inhibitorii de 5-lipooxigenaza si de proteina activatoare a 5-LO: Zileuton a produs, inconstant si tranzitoriu, cresterea transaminazelor; de aceea se recomanda masurarea nivelelor TGO si TGP inainte de inceperea tratamentului, lunar in primele 3 luni, la 2-3 luni in primul an si apoi periodic.Administrarea este orala, de 4 ori pe zi.

2. Blocantii/antagonistii receptorilor de leucotriene: zafirlukast (adm. de 2 ori/zi) si montelukast (adm. unica/zi), au dovedit eficacitate in combaterea raspunsului alergic rapid si tardiv  si lipsa efectelor adverse  semnificative.

Avantaje: complianta mare, prin administrare orala, in prize rare/unica in 24 ore, foarte important la copiii mai mari sau adolescenti, adesea jenati sa foloseasca dispozitive de inhalare in public (ex. la scoala).

-rezultate bune la majoritatea copiilor cu astm indus de efort; exista totusi pacienti la care protectia este suboptimala.

-         monoterapie in astmul usor persistent

-          terapie aditionala pentru step 2, 3, si 4, permitind reducerea dozelor de corticoizi inhalatori sau sistemici.

NU reprezinta un substitut al corticoizilor inhalatori ci o terapie complementara acestora.

Pe linga medicatia de lunga durata (substante de tip controller) expusa mai sus, substante cu actiune rapida/quick relief medications pot fi folosite in anumite circumstante.

Bronhodilatatoare rapide (beta2 mimetice):

-la nevoie, pentru simptome acute.

-preventiv, pentru astmul indus de efort sau inainte de expunerea la alergeni/iritanti, aer rece.

Anticolinergice (ipratropium bromide):

-in simptome acute, ca alternativa la pacientii care nu tolereaza simpatomimeticele inhalatorii.

-preventia simtomelor nocturne (inhiba hipertonia vagala fiziologica nocturna).

Tratamentul Medicamentos al  Astmului Cronic

            A. Obtinerea Controlului in Astm. Exista 2 variante:

1. Step down: la debut, se incepe cu medicatie de nivel mai inalt fata de treapta de severitate a pacientului, pentru a obtine un control rapid. Aceasta se poate realiza printr-o cura scurta de coticoizi sistemici impreuna cu corticoterapie inhalatorie, sau cu corticoterapie inhalatorie in doza medie-inalta. Odata ce s-a obtinut controlul, medicatia este scazuta gradual.

2. Step up: se incepe cu medicatie conform treptei de severitate in care se incadreaza pacientul la momentul evaluarii, apoi se creste medicatia gradual daca nu se obtine controlul bolii.

Varianta step down, mai agresiva, de obtinere a controlului rapid prin medicatie sustinuta, este preferata de majoritatea expertilor in domeniu.

Controlul bolii inseamna:

     PEF constant mai mare decit 80% din VPM

     Variabilitatea PEF < 10-20% (intre valoarea matinala si cea din cursul dupaamiezii).

     simptome minimale

     consum minim de beta mimetice inhalatorii.

     absenta simptomelor nocturne.

     activitate curenta neinfluentata.

Daca nu se obtine controlul cu tratamentul initial in prima luna, atunci masurile farmacologice , si uneori si diagnosticul, trebuie reevaluate.

B. Mentinerea Controlului in Astm

Dupa obtinerea controlului si mentinerea timp de citeva saptamini/luni, se poate trece la reducerea gradata a a medicatiei-step down, pentru a identifica dozele minime necesare pentru a mentine controlul.

Dozele de corticoizi inhalatori pot fi reduse cu 25% la fiecare 2-3 luni, pina la cea mai joasa doza posibila care permite controlul.

In general, cele mai noi medicamente adaugate in tratament sunt primele care se reduc.

Cei mai multi pacienti cu astm persistent vor avea nevoie de medicatie antiinflamatorie zilnica.

Reevaluari periodice sunt obligatorii, la intervale de 1-6 luni.

Expert Panel recomanda trimiterea la un specialist in urmatoarele situatii:

     dificultati in atingerea sau mentinerea controlului.

     cind se ia in considerare imunoterapia.

     copiii incadrati in step 4 (sugarii si prescolarii di step 3 si 4).

Reguli Generale de Tratament Cronic al Astmului la Adulti si Copii peste 5 ani

STEP 4

SEVER PERSISTENT

Medicatie Zilnica:

      Antiinflamatorie: corticoizi inhalatori (doza inalta)

SI

      bronho dilatatoare de actiune lunga:

2 agonist inhalator de durata,

 sau

teofilina slow release,

sau

 2 agonist de durata tablete

      corticoizi tablete sau sirop pe termen lung (2mg/kg/zi), max. 60mg/zi

      bronhodilat. rapide: 2 agonist inhalatorii, la nevoie

      intensitatea trat. depinde de severitatea exacerbarii, vezi trat. crizei.

      folosirea 2 agonist inhalatori in fiecare zi, sau consum crescut, > 1flacon/luna, indica nevoia de terapi aditionala de control.

STEP 3

MODERAT PESRISTENT

Medicatie Zilnica:

Fie:

        Antiinflamatorii: corticoizi inhalatori (doza medie)

SAU

Corticoizi inhalatori (doza joasa-medie) + bronhodilatator de durata, mai ales pt. simptome nocturne:

2 agonist inhalator de durata,

sau

teofilina slow release,

sau

 2 agonist de durata tablete

      La nevoie

Antiinflamatorii: corticoizi inhalatori (doza medie-inalta)

SI

Bronhodilat. de durata, mai ales pentru simptome nocturne:

2 agonist inhalator de durata,

sau

teofilina slow release,

sau

 2 agonist de durata tablete

               

      bronhodilat. rapide: 2 agonist inhalatorii, la nevoie

      intensitatea trat. depinde de severitatea exacerbarii, vezi trat. crizei.

      folosirea 2 agonist inhalatori in fiecare zi, sau consum crescut, > 1flacon/luna, indica nevoia de terapie aditionala de control.

STEP2

USOR PERSISTENT

Medicatie zilnica, una din:

      Antiinflamatorii: corticoizi inhalatori (0doza joasa) SAU cromolin/nedocromil

      Inhibitori ai receptorilor de lecotriene-sodium montelukast

      teofilina retard, concentratii serice 5-15 mcg/mL.

      bronhodilat. rapide: 2 agonist inhalatorii, la nevoie

      intensitatea trat. depinde de severitatea exacerbarii, vezi trat. crizei.

      folosirea 2 agonist inhalatori in fiecare zi, sau consum crescut, > 1flacon/luna, indica nevoia de terapi aditionala de control.

STEP 1

USOR INTERMITENT

      Nu se administreaza tratament cronic

      bronhodilat. rapide: 2 agonist inhalatorii, la nevoie

      intensitatea trat. depinde de severitatea exacerbarii, vezi trat. crizei.

      folosirea 2 agonist inhalatori  mai des de 2 ori pe saptamina poate indica neoia de a incepe tratamentul cronic.

Modificat dupa Expert Panel Report 2, Guidelines for Diagnosis and Management of Asthma, National Heart, Blood and Lung Institute

Nota Bene:

      Acesta abordare gradata reprezinta indicatii generale; prescriptiile din fiecare treapta de severitate nu sunt obligatorii. astmul este o boala cu mare variabilitate; medicul trebuie sa adapteze tratamentul conform raspunsului indivdual al pacientului.

      Controlul bolii trebuie obtinut cit mai repede; medicatia este apoi scazuta la doza minima care sa mentina controlul. Controlul se poate cistiga incepind tratmentul conform treptei de severitate sau cu o medicatie mai puternica (de exemplu cu o cura scurta de corticoizi sistemici sau cu corticoizi inhalatori in doza inalta).

      O cura de “salvare” de corticoizi sistemici poate fi necesara in orice moment, in orice step.

      Unii copii cu astm usor intermitent pot prezenta crize amenintatore de viata separate de perioade lungi de timp, asimptomatice si cu functie pulmonara normala. Astfel de exacerbari sunt de obicei provocate de infectii respiratorii si necesita corticoterapie sistemica pe termen scurt.

      Controlul factorilor precipitanti/favorizanti este necesar in toate treptele de severitate.

      Trimiterea la specialist se impune cind exista dificultati in mentinerea controlului sau copilul se incadreaza in step 3 sau 4.

Text Box: Substanta Activa	Doza Joasa	Doza Medie		Doza Inalta	Interval

Beclometazone	84-336 mcg	336-672 mcg		> 672mcg	8 ore
dipropionat

Budesonide		100-200mcg	200-400 mcg		> 400 mcg	12 ore
Turbuhaler

Flunisolide		500-750 mcg	1000-1250 mcg	> 1250 mcg	6-8 ore

Fluticasone		88-176 mcg	176-440 mcg		> 440 mcg	12  ore

Triamcinolone 	400-800 mcg	800-1200 mcg		> 1200 mcg	8-12 ore
acetonide

Dozele de Corticoizi Inhalatori

1mcg=1mg=1microgram

Nota bene:

    Doza adecvata este cea la care se obtine raspunsul optim

     Unele doze pot depasi pe cele din prospectele producatorului.

Doze uzuale ale medicatiei de tip controller

Cromolyn si Nedocromil

Cromolyn                                                     MDI 1 mg/puf                                              1-2pufuri 3-4/zi              1 doza inainte de efort sau

                                                                        Solutie nebulizare                                     1fiola  3-4/zi                    expunere la alergeni ofera profilaxie                                                                                                     20mg/fiola                                                                                                    pentru 1-2 ore.

Nedocromil                                                  MDI 1,75 mg/puf                                        1-2 pufuri 2-4/zi             Idem ca la cromoglicat.

Ketotifen                                            Sirop a 1mg/5mL                                  0,5 mg 2/zi, <3ani         Beneficiul se aprecieaza dupa 8-12 saptamini

                                                                                                                        1mg 2/zi, >3ani

Salmeterol                                                    MDI 21 mcg/puf                                         1-2 pufuri 2/zi                 Se poate utiliza 1 doza, adm. seara

                                                                                                                                                                                                in caz de simptome nocturne.

                                                                        DPI 50 mcg/cps                                          1 cps 2/zi                           Nu se vor utiliza pentru simptome acute

                                                                                                                                                                                                sau in exacerbari.

Salbutamol slow release                          tablete a 4 mg                                              0,3-0,6 mg/kg/zi

(cu eliberare lenta)                                                                                                             maxim 8 mg/zi.

Metilxantine

Teofilina                                                       capsule, sirop                                              Doza start 10 mg/kg/zi                             Concentratia serica trebuie

                                                                        capsule cu eliberare lenta                        < 1 an:                                                                           mentinuta intre: 5-15mcg/mL

                                                                                                                                                0,2 (virsta in saptamini )                      Nivelul seric trebuie monitorizat

                                                                                                                                                +5=mg/kg/zi                                                din cauza marilor variatii                                                                                                                                                                                                                                                 metabolice individuale

                                                                                                                                                1 an:  16 mg/kg/zi                             Prezinta numeroase interactiuni           

                                                                                                                                                                                                                        medicamentoase

Agenti modificatori de leucotriene

Zafirlukast                                                    tablete a 20 mg                                            40 mg/zi, 1tb2/zi                                     Administrarea in timpul meselor                                                                                                                                                                                                                                   scade biodisponibilitatea; a se lua cu                                                                                                                                                                                                                                                 minim 1 h inainte sau 2 h dupa mese.

Montelukast                                                                    tb masticabile a 5mg                                      2-5 ani: 4 mg/zi doza unica                     Doza unica, adiministrata seara la

(Singulair)                                                   tb masticabile a 4 mg                                 6-14 ani: 5mg/zi, doza unica                  culcare. Tb de 4 si 5 mg contin

                                                                        tablete filmate a 10 mg                              15 ani: 10 mg/zi                                      aspartam 0,674 respectiv 0,842 mg

                                                                                                                                                                                                                        atentie in caz de fenilcetonurie!

Zileuton                                                        tb a 300 mg                                                  2 400 mg /zi, divizat,                                Necesita monitorizarea enzimelor

                                                                        tb a 600 mg                                                  in 4 prize (la 6 h)                                        hepatice (TGO, TGP).

Astm Usor Intermitent STEP 1

Nu necesita medicatie cronica/zilnica.

Beta2 agonistii inhalatori vor fi administrati numai la nevoie, in caz de aparitie a simptomelor.

Utilizarea de bronhodilatatoare rapide mai des de 2 ori/saptamina (cu exceptia exacerbarilor produse de infectii respiratorii virale si a Astmului Indus de Efort-AIE), impun trecerea pacientului si a medicatiei in STEP.2.

Copiii cu AIE pot beneficia de administrarea preventiva de : beta2 agonisti inhalatori, cromolin, nedocromil, administrate cu 10-15 minute inainte de efort/expunerea la alergeni; efectul profilactic dureaza 1-2 ore.

In caz de exacerbare produsa de infectii respiratorii:

-simptome usoare: beta2 agonisti inhalatori, repetati la 4-6 ore, timp de 24-48 de ore. Daca acest tratament devine necesar la intervale mai mici de 6 saptamini, se impune step-up-tratament cronic.

-simptome moderate-severe sau istoric de excerbari severe impun asocierea si a unei cure scurte de corticoizi sistemici.

Astmul Persistent

Copiii cu astm persistent, fie el usor, moderat sau sever trebuie sa primeasca medicatie zilnica/tratament cronic. Cele mai eficiente medicamente de tip controller sunt cele care poseda actiune antiinflamatorie, astfel diminuind inflamatia  cronica  si hiperreactivitatea bronsica.

Astm Persistent Usor STEP 2

Medicatia antiinflamatorie cronica din aceasta treapta de severitate poate fi oricare din urmatoarele:

     corticoizi inhalatori in doza joasa.

     cromolin sau nedocromil; la copiii de virsta mica aceasta reprezinta prima alegere in step 2 datorita lipsei efectelor adverse.

     preparatele retard de teofilina sunt o alternativa, dar nu ca prima alegere deoarece efectul antiinflamator este modest; teofilina ramine ca optiune la copiii care nu tolereaza terapia inhalatorie, sau pentru familiile cu venituri modeste.

     agentii modificatori de leucotriene, fie inhibitorii 5-lipooxigenazei (zileutron), sau blocantii receptorilor de leucotriene (sodium montelukast-Singulair) au eficacitate comparabila cu corticoizii inhalatori, avind avantajul compliantei maxime; protejeaza si impotriva AIE; dezavantaj: pretul.

Bronhodilatatoarele rapide-trebuie sa fie disponibile, si se vor administra numai la nevoie (pt. dozaj, vezi schema pt. exacerbari).

Astm Persistent Moderat STEP 3

De obicei impune trimiterea la /colaborarea cu un specialist. Exista cel putin trei variante de initiere a tratamentului.

    Corticoizi inhalatori in doza medie.

            SAU

    Adaugarea unui bronhodilatator de durata la corticoizi inhalatori in doza joasa-medie. Aceasta varianta este de luat in considerare mai ales la copii care au simptome nocturne. Bronhodilatatoarele retard pot fi beta2 agonisti (salmeterol), salbutamol tablete slow release, sau teofilina slow release, Atentie! Beta2 agonistii retard nu trebuie folositi in excerbari!!

            SAU

    Obtinerea controlului cu corticoizi inhalatori in doza medie, apoi se scade doza (dar tot in intervalul joasa-medie) si se adauga nedocromil. Schema este costisitoare.

Daca astmul nu este bine controlat cu variantele initiale de medicatie step 3, se recomanda terapie aditionala:

    Se creste doza zilnica de corticoizi inhalatori pina in domeniul doza inalta,

            SI

    Se adauga un bronhodilatator retard/de durata.

Astmul Persistent Sever STEP 4

Pacientii al caror astm nu este controlat de combinatia : corticozi inhalatori in doza inalta si bronhodilatatoare retard, vor avea nevoie si de corticoizi sistemici pe cale orala, administrati pe termen lung.

     Se va utiliza cea mai mica doza posibila; administrarea va fi o data pe zi, sau o data la 2 zile.

     Efectele adverse ale corticoizilor sistemici impun monitorizare atenta.

     Odata controlul obtinut, se incearca eliminarea treptata a corticoizilor sistemici; doze inalte de corticoizi inhalatori sunt preferabile, avind efecte adverse mai reduse.

           Copiii cu step 4 vor avea tratamentul condus de specialist

Astmul la Sugari si Copiii Mici (< 5 ani)-Particularitati

     Diagnosticul  astmului la sugari poate fi dificil, totusi principala problema o considera subdiagnosticarea si subtratarea acestor copii.Un trial terapeutic de bronhodilatatoare inhalatorii si medicatie antiinflamatorie poate fi edificator.

     De obicei sugarii si prescolarii care necesita in mod constant tratament simptomatic mai des de 2 ori pe saptamina trebuie sa primeasca medicatie antiinflamatorie zilnica.

     Tratamentul zilnic se incepe de obicei cu nedocromil sau cromoglicat, datorita profilului de siguranta al acestor droguri. Alternativa: Ketotifen (Zaditen), inhibitor al degranularii mastocitare, are avantajul compliantei, fiind prezentat si sub forma de sirop; dupa unii autori, poate fi folosit ca prima intentie in tratamentul cronic al sugarilor/copiilor mici cu astm persistent usor, la care administrarea inhalatorie de nedocromil este dificil de realizat.

     Raspunsul la tratament se monitorizeaza atent. Dupa obtinerea controlului, se incearca step down-reducerea medicatiei.

     Daca nu se obtine raspunsul scontat la medicatia administrata corect, se schimba schema terapeutica sau se iau in considerare diagnostice diferentiale*

NB! la aceasta virsta, in lipsa posibilitatii de testare a functiei pulmonare, anamneza este principala metoda de diagnostic, impreuna cu proba terapeutica la medicatia antiastmatica.

     Exacerbarile sunt produse cel mai adesea de infectii virale respiratorii. Se vor administra beta mimetice inhalatorii in functie de severitate/raspuns, spatiate apoi la 4-6 ore, in general nu mai mult de 24 ore

     la care se adauga  si  corticosteroizi sistemici, de la debutul afectiunii respiratorii, daca:

1.   simptomele sunt severe.

2.   exista istoric de exacerbari severe.

                       

                       

           

Circumstante Particulare

Astmul Varianta Tuse Nocturna

Se intilneste mai ales la copiii mici; examinarile din timpul zilei sunt cel mai adesea normale; tusea predominent nocturna, poate fi singurul simptom. Metode diagnostice:

-spirometria (la copiii mai mari de 5-6 ani).

-demonstrarea variabilitatii PEF intre valorile matinale si de dupaamiaza.

-la copiii mici, care nu pot colabora la spirometrie/peakflowmetrie, probe terapeutice cu bronhodilatatoare sau antiinflamatorii pot fi utile in stabilirea diagnosticului.

Tratamentul cronic se face conform treptei de severitate in care se incadreaza cazul

Pentru controlul simptomelor nocturne pot fi utilizate:

     anticolinergicele (bromura de ipratropiu), administrate seara, inhiba hipertonia vagala din timpul noptii.

     beta 2 agonistii cu actiune lunga (Salmeterol).

     teofilina retard.

Astmul Indus de Efort

AIE poate apare la orice copil astmatic,  efortul fizic fiind uneori singurul precipitant al simptomelor. Mecanism: pierderi de caldura si apa din plamini, datorita hiperventilatiei cu aer mai rece si mai uscat decit cel din arborele bronsic. Pacientii cu AIE trebuie monitorizati (masuratori zilnice ale PEF), deoarece aparitia bronhospasmului la efort este un marker care arata controlul neadecvat al bolii la cei care primesc tratament cronic.De obicei anamneza precizeaza diagnosticul; in caz de dubiu, se practica proba de provocare la efort. Se foloseste un covor rulant/bicicleta ergometrica, la o viteza de rulare care sa induca cresterea alurii ventriculare cu >60% din valorile normale pt. virsta, timp de 4-6 minute.Scaderea FEV1 sau PEF cu 15% fata de valorile de repaus (se efectueaza spirometrie inainte, si dupa incetarea efortului, la intervale de 5-10 minute, timp de 60 minute), este compatibila cu AIE.

Mijloace de control:

     incadrarea si tratarea corecta a astmului conform treptei de severitate va reduce hiperreactivitatea bronsica, si va diminua frecventa si severitatea atacurilor la efort.

In ultimii ani, numeroase studii indica eficacitatea deosebita a tratamentului cronic cu Singulair (sodium montelukast) in preventia AIE.

     beta2 agonistii administrati preventiv, au rata de succes in >80% din cazuri. Beta mimeticele inhalatorii cu actiune rapida trebuie administrate imediat inaintea efectuarii efortului fizic si confera protectie pentru 2-3 ore. Salmeterolul ofera protectie pentru 12 ore.

     Cromolin si Nedocromil, administrate  inaintea efortului, confera  de asemnea protectie.

     o perioada mai lunga de incalzire inaintea angajarii in activitati sportive/fizice.

Obiectivul tratamentului: AIE nu trebuie sa limiteze in nici un fel implicarea copilului in activitati fizice sustinute.

Interventiile chirurgicale

Copiii astmatici sunt la risc in timpul si dupa efectuarea interventiilor chirurgicale; intubatia/contactul cailor respiratorii cu latexul, hipoxemia, stresul operator pot induce/agrava bronhoconstrictia.

Inaintea operatiei chirugicale:

     reevaluarea atenta a copilului, a medicatiei folosite (mai ales a corticoizilor sistemici, > 2 saptamini in ultimele 6 luni), masurarea functiei pulmonare.

     se incearca ameliorarea functiei pulmonare pina la VPM; aceasta poate necesita o cura scurta de corticosteroizi sistemici.

    Copiii care au primit corticoizi sistemici in ultimele 6 luni, vor primi 100 mg hidrocortizon iv, la 8 ore, in perioada interventiei chirurgicale, apoi se reduce progresiv doza in 24-48 ore.

Controlul Factorilor Precipitanti: Alergeni/Substante Iritante este necesar in orice treapta de severitate.

Alergenii Inhalatori. Esentiala este reducerea expunerii copiilor la acestia.

Alergeni de origine animala: toate mamiferele si pasarile , prin saliva, urina, fecale, matreata, pot produce reactii alergice. Actiuni esentiale:

     Indepartarea animalelor si a produselor din pene din casa.

     Mentinerea animalelor in afara dormitorului copilului.

     Neutilizarea mobilelor captusite si a covoarelor in casa.

     Spalarea saptaminala a animalului de casa.

Acarienii prafului de casa depind de umiditatea atmosferica si matreata umana pentru supravietuire. Cele mai inalte nivele se gasesc in saltele. perne, lenjeria de pat, paturi, covoare, mobile captusite, jucarii plusate si cirpele de sters praful. Cea mai importanta sursa de acarieni este insusi patul copilului. Actiuni esentiale:

     Invelirea saltelei de pat in materiale impermeabile la alergeni

     Spalarea saptaminala a pernelor si folosirea de fete de perna din materiale impermeabile la alergeni.

     Spalarea lenjeriei de pat a copilulul saptaminal, folosind apa fiarta.

     Spalarea saptaminala a jucariilor de plus.

De dorit: indepartarea covoarelor din casa sau din camera copilului, reducerea umiditatii la < 50%, aspirarea de minim 2 ori/saptamina a covoarelor; copilul nu trebuie sa stea in camera in timpul si imediat dupa folosirea aspiratorului!

Gandacii de casa reprezinta o alta sursa de alergeni. Control: masuri de curatenie, se vor prefera otravuri granule, acidul boric  fata de insecticidele spray care pot irita copiii astmatici.

Imunoterapia-desensibilizarea la alergeni poate fi luata in considerare in urmatoarele situatii:

1. cind exista dovada clara a existentei unei relatii clare intre aparitia simptomelor si

expunerea la  un alergen (care nu poate fie evitat/eliminat).

2. simptomele apar tot timpul anului, sau pe perioade indelungate.

3. simptomatologia este greu de controlat cu tratamentul farmacologic.

In mod clasic durata imunoterapiei este de 3-5 ani.

Substante Iritante

Fumul de tigara este principalul factor iritant din casa si poate precipita aparitia simptomelor la copii si adulti. Fumatul matern este factor de risc pentru aparitia astmului bronsic infantil.

Poluarea; copiii cu astm trebuie sa evite activitatea fizica in afara casei la orele de virf ale circulatiei auto, ca si expunerea la fumul rezultat din arderea de petrol, gaz, lemne, si la substante odorizante.

                       

Alti Factori care pot Influenta Severitatea Astmului

Rinita / Sinuzita.Copiii cu astm persistent (step 2,3,4) care au rinita cronica vor primi corticoizi intranazal. Administrarea acestora reduce secretia, inflamatia si obstructia nazala, si diminueaza hiperreactivitatea bronsica. Solutiile nazale cu antihistaminice reduc inflamatia nazala dar nu au efect protectiv pentru caile aeriene inferioare.Cromolinul adminstrat intranazal reduce simptomele de astm la cei cu alergie la ?”?ragweed.

Copiii astmatici asocieaza adesea rinita/sinuzita alergica, pereniala sau sezoniera; se suspecteaza sinuzita bacteriana cind este prezenta febra pe linga modificarile Rx si simptome; in acest caz se impune antibioterapie si drenaj.

Refluxul gastroesofagian se suspecteaza  cind simptomele apar/se inrautatesc dupa mese, in caz de pirozis sau senzatie de arsura, in special la cei cu simptome nocturne. Masuri:

     Se evita alimentele si bauturile cu 3 ore inainte de culcare

     Ridicarea capului patului cu 15-20 cm

     Terapie antireflux

Beta blocantele neselective, inclusiv preparatele oftalmologice pot provoca bronhoconstrictie.

Copiii astmatici vor fi vaccinati antigripal anual!

Sensibilitatea la Sulfiti este evidenta la aparitia simptomelor de astm asociata cu consumul de alimente sau bauturi care contin concentratii mari de sulfiti (agenti conservanti): cartofi procesati, creveti, fructe uscate, bere, vin.

Aspirina si AINS pot induce bronhoconstrictie la o minoritate de pacienti.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1038
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved