CANCERUL BRONHOPULMONAR

CANCERUL BRONHOPULMONAR

Tumora maligna cu punct de plecare bronsic ; 20% din totalitatea cancerelor ;apare predominent la barbati ( 8-10 ori mai des decat la femei) ; apare in special dupa 40 ani

CAUZE FAVORIZANTE

Ø      FUMATUL ( este mai frecvent de 17 ori la cei ce fumeaza peste 20 tigari pe zi decat la nefumatori )

Ø      SUBSTANTE RADIOACTIVE

Ø      GUDRONUL

Ø      PROCESE INFLAMATORII CRONICE PULMONARE

CLASIFICARE SI FORME CLINICE

95% din cancerele pulmonare primare sunt cuprinse in 4 tipuri majore :

epidermoid( scoamos ) : mai frecvent la barbati da fenomene de cavitatie la 20-30% din pacienti ( obstructia bronhiei )

adenocarcinom ( inclusiv bronhopulmonar)- mai frecvent la femei

carcinomul cu celule mari

carcinomul cu celule mici

SIMPTOME SI SEMNE

Numai 5- 15% sunt depistate in stadiu incipient

Simptomele sunt in raport cu reactiile pe care le produce tumora la nivelul bronhiei :

dilatatie

obstructie

infectie

si la nivelul parenchimului pulmonar :

atelectazie ,

infectii pulmonare ( pneumonie, abces pulmonar

masca neoplasmului

DEBUTUL

DEBUT insidios cu urmatoarele manifestari:

- tuse precoce, continua, rebela la tratament

- expectoratie mucoasa sau muco-purulenta , uneori cu striuri de sange

- hemoptizie abundenta

- dispnee

- durere totacica

DEBUT   acut : de tip pneumonic sau cu aspect de abces pulmonar

DEBUT   tardiv : in perioada de metastaze cu tablou paraneoplazic : artralgii, degete hipocratice, polinevrite, acromegalie

2 FORME

- forma hilara ( 2/3 din cazuri) cu simptomatologie bogata in special bronsitica

- forma periferica : cu manifestari radiologice

PERIOADA DE STARE :

- tuse: seaca, in chinte, rebela

- expectoratie

- hemoptizia rar abundenta dar constituie un semnal de alarma care necesita endoscopie

- durere toracica

- paloare

- oboseala

- pierdere in greutate

- inapetenta

- febra

- dispnee de efort progresiva

- manifestari pulmonare : pneumopatii acute, a

- extinderea metastatica poate produce obstructie traheala , disfagie, ragusala, sindrom de vena cava superioara ,

revarsate pleurale

insuficienta respiratorie

Metastazele extratoracice afecteaza 50% din pacientii cu cancer epidermoid si 80% din cei cu adenocarcinom.

Problemele pacientilor rezida din metastazelor cerebrale, fracturi patologice , invadare hepatica, compresiune medulara

Sindroamele endocrine : hipercalcemia, secretie inadecvata a hormonului antidiuretic , ginecomastie

Sindroamele osteoarticulare : degete hipocratice, dureri, edeme

SEMNE :

SEMNE DE OBSTRUCTIE BRONSICA

SEMEN DE INTERESARE A PLEUREI

SEMENE DE AFECTARE PARENCHIMATOASA

SEMNE DE COMPRESIUNE A FORMATIUNILOR VECINE SAU METASTAZELOR :

Ø      Paralizie de n. Frenic

Ø      Disfagie - compresiune de esofag

Ø      Disfonie - compresiune de n. Recurent stg

Ø      Edem de fata si trunchi - compresiune de vena cava superioara

EXAMENE COMPLEMENTARE

1. EX. RADIOLOGIC :

- opacitate hilara datorita adenopatiei

- opacitate rotunda in plin parenchim

- imagine de atelectazie lobara sau zonala

- condensare retarctila

- imagine de revarsat pleural ( punctia pleurala poate pune in evidenta revarsat hemoiragic sau rar pneumotorax)

b. BRONHOSCOPIA- examen indispensabil ; poate pune in evidenta tumora si poate termite prelevarea biopsiei pentru precizarea dg. Anatomo-patologic

- aspiratia bronsica poate pune in evidenta celulele tumorale

ex. in autofluorescenta permite dectarea cancerului ocult

- modificari ale mucoasei bronsice

- leziunea endobronsica

c. EX. DE LABORATOR

- cercetarea celulelor neoplazice in sputa( recoltarea sputei 3 zile consecutiv ) ; permite dg. In 80-90% dintre cazuri

- VSH accelerat

-ex. citologic al secretiei bronsice - existenta tumorii

d. PUNCTIA PLEURALA

- in caz de revarsat sau ca o completarea in cazul unei biopsii in cursul pleuroscopiei

e. PUNCTIE PULMONARA TRANSPARIETALA - prin fibroscopie

f.TORACOTOMIE EXPLORATORIE - cand examenele precedente sunt neconcludente poate fixa diagnosticul ; se poate preleva probe histologice care completeaza dg. Anatomo-patologic

DIAGNOSTICUL DE EXTINDERE

Bilantul extinderii cancerului pulmonar este fundamental pentru stabilirea stadializarii cancerului care poate ghida tratamentul

Ø      Extensia locala permite determinarea limitelor tumorii si rapoartele sale cu mediastinul si pleura

Ø      Tomografia este examenul fundamental care poate fi completat cu

Ø      RMN

Ø      Fibroscopia poate completa bilantul extiderii tumotii prin precizarea rapoartelor tumorii ci arborele bronhic , caracterul sau proximal sau distal

Ø      ECO endoscopie - explorarea mediastinului

Metastazele pot fi puse in evidenta cu  

Ø      ECOgrafia hepatica - metastaze hepatice

Ø      Tomografia : metastaze hepatice si suprarenale

Ø      RMN ; metastaze cerebrale

Ø      Scintigrafie; metastaze osoase

Ø      PET scan - - o noua tehnologie imagistica bazata pe punerea in evidenta a consumului de glucoza marcata a tumorii

La sfarsitul bilantului clinico-biologic se stabileste stadializarea TNM:

T- tumora

N- ganglioni regionali

M- metastaze la distanta

EVALUAREA PRETERAPEUTICA include :

identificarea leziunii canceroase : endoscopie, ex. anatomopatologic

extensia locoregionala si la distanta a tumorii

starea functionala a pacientului

respirator: spirometrie, scintigrafie , gazometrie, VO2 max

circulator: ECG, Doppler

hepatic : prezenta etilismului

renal : creatininemia

bilantul biologic :

hemograma ( anemia)

electrolitii ( perturbati in sindroamele paraneoplazice)

comorbiditati

EVOLUTIE - cu sau fara tratament cancerul pulmonal evolueaza invadand arborele bronsic , provocand supuratii si invadand parenchimul pulmonar si complicandu-se cu reactii pleurale sau pericardice si determinand metastaze la distanta : pulmonare secundare, hepatice, osoase, cerebrale

Insuficienta respiratorie, embolia pulmonara si casexia conduce pacientul la deces prin

TRATAMENT :

tratament chirurgical - este singurul eficace ( pneumectomii, lobectomii ) ; 255 din cancerele pulmonare sunt operabile -supravietuirea la 5 ani ested e 30% in cazul tumorilor avansate si 80% pentru tumorile incipiente ; radioterapia sau chimioterapia postoperatorie este indicata

radioterapie - iradierea printr-un accelerator de particule are trei indicatii:

radioterapie curativa - in cazul tumorilor primitive si afectarii ganglionilor sateliti

radioterapia paleativa cu indicatii in terapia durerii in afectarea peretelui toracic sau metastazelor osoase ( coloana vertebrala, bazin, etc.) , hemostatica ( cand tumora erodeaza un vas sanguin mare ) decompresiva ( in caz de compresiune vasculara sau neurologica)

radioterapia profilactica - in cazul cancerului pulmonar cu celule mici in remisiune completa , evita , scade riscul dezvoltarii metastazelor cerebrale siamelioreaza supravietuirea

3. chimioterapia - reprezinta tratamentul principal in cancerul pulmonar
4. tratment simptomatic

antibioterapia - indicata in lupta contra infectiilor

antitusive si antiinflamatorii

corticoterapia

antalgicele

antidepresivele si antiepilepticele pentru actiunea lor asupra durerii neurologice

eritropoetina contraanemiei induse de citostatice reduce oboseala si limiteaza nevoia de transfuzii

difosfonati care favorizeaza reconstructia osoasa

cimentoplasia - injectarea unui ciment special sub control CT care consolideaza osul metastatic diminuind durerea

bronhoscopia interventionala care permite dezobstruarea traheei sau a unei bronhii mari evitandu-se astefel asfixia

radioterapia antalgica ( os ) sau hemostatica ( hemoptizie) sau decompresiva ( sd. De cava superioara )

ingrijiri paleative

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PROCESUL DE NURSING AL CANCERULUI BRONHOPULMONAR

FURNIZAREA INFORMATIILOR PACIENTULUI CU PRIVIRE LA :

Regimul igieno-dietetic

Consumul de alcool

Renuntarea la fumat

Explica pacientului examenele ce urmeaza sa le efectueze si complicatiile posibile ;

examene biologice

ex. radiologice

ex. functionale

fibroscopia

punctia pleurala

biopsia pleurala punctia pulmonara

In caz de endoscopie , punctie sau biopsie si cu aviz medical se intrerupe tratamentul anticoagulant ( heparina sau antivitamine K) sau antiagregante plachetare ( aspirina )

Insoteste pacientul si familia sa si raspunde intrebarilor in limitele compoetentei si cu avizul echipei :

explica tratamentul si efectele secundare

explica necesitatea unei izolari

stabileste sia sigura un climat de confidentialitate si empatie

SUPRAVEGHEAZA PACIENTUL CU INTERVENTIE CHIRURGICALA

Evita complicatiile hemoragice, tromboembolice sau infectioase

Supravegherea postoperatorie

Miscarea precoce

Evaluarea si tratamentul durerii : aprecierea durerii pacientului

Transmiterea informatiilor medicului cu privire la efectul tratamentului prescris

Facilitarea respiratiei : in caz de lobectomie pacientul revine din blocul operator cu 2 tuburi de dren toracice cu sifonare pentru a permite reexpansiunea pulmonara ; se supravegheaza zilnic aceasta prin RX pulmonar

Chirurgul scoate tuburile de drenaj cand pleura a revenit la nivelul plamanului

in caz de pneumectomie nu exista drenaj toracic

APLICAREA SUB PRESCRIPTIE MEDICALA A PROTOCOALELOR DE CHIMIOTERAPIE CU RESPECTAREA PRECAUTIUNILOR SI A SUPRAVEGHERII PARTICULARE

informeaza pacientul pentru ca acesta sa participe informat la efecrtuarea tratamentului si desemenea pentru a diminua efectele adverse

limiteaza efectele secundare ale chimioterapiei :

1. extravazarea : efecte grave datorita necrozei tisulare sau retactiei tendinoase ; alegerea caii venoase este importanta pentru respectarea si conservarea capitalului venos al pacientului ; calea venoasa periferica este folosita in tratamentul de scurta durata
2. se foloseste in general calea venoasa centrala
3. COMPLICATIILE administrarii prin calea venoase centale in absenta supravegherii :

tromboza determinand un flux scazut sau absent

infectie locala : roseata, inflamatie, durere

infectia caii venoase centale : febra asociata cu semne locale

greata, varsaturi

4. varsaturile survin la 24 ore de la inceperea tratamentului Factorii predispozanti : varsta sub 30 ani, sex feminin, stare de anxietate, antecedente de rau de transport ; tratamentul antiemetic este adptat protocoalelor chimioterapeutice si completate cu anxiolitice sau corticoterapie
5. alopecia : e greu de suportat de catre pacient ; poate fi prevenita prin aplicarea unei casti cu gheata , refrigerata in timpul perfuziei

SFATURI PE CARE LE POATE OFERII AM:

par scurt , evitarea colorarii parului,

purtarea unei peruci pentru confortul social

6. toxicitatea asupra mucoaselor : poate aparea o crestere a secretiei bucale , agravata de o suprainfectie fungica , herpetica sau bacteriana

MASURI PREVENTIVE : igiena buco-dentara riguroasa , completata cu spalaturi bucale cu solutii alcaline

7. toxicitate hemetologica : este cea mai grava complicatie care poate schimba prognosticul pacientului prin complicatii infectiaose sau hemoragice . Citopenia se determina prin supravegherea hemogramei

INGRIJIRI PALEATIVE

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM DE COMPRESIUNE MEDIASTINALA

Identificarea manifestarilor datorate   compresiunii :

v     respiratorii : dispnee, tuse

v     laringiene: disfonie

v     circulatorii : edem in pelerina , a fetei si umerilor

v     neurologice: dureri de tip nevralgic

v     esofagiene: disfagie, sughit

Identificarea caracterului malign al acestor manifestari :

v     tuse nocturna

v     sughit continuu

v     semnalarea acestor caracteristici in urma aplicarii masurilor terapeutice specifice

v     transmiterea informatiilor pentru a reevalua ingrijirile

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN RECOLTAREA SPUTEI

Sputa este un produs reprezentat de totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse

OBIECTIVUL RECOLTARII SPUTEI : examene complementare in vederea stabilirii diagnosticului sau evaluarii eficientei ingrijirilor

v     examene macroscopice

v     ex. citologice

v     ex. bacteriologice

v     ex. parazitologice

PREGATIREA MATERIALELOR SI CONSILIEREA PACIENTULUI

MATERIALE :

v     Sterile : cutie Petri, pahar conic , scuipatoare speciala( sterilizata )

v     Nesterile : pahar cu apa, servetele de unica folosinta

PREGATIREA PACIENTULUI :

v     AM va explica necesitatea examenului

v     se explica pasii efectuarii recoltarii si se asigura ca pacientul a inteles ce are de facut

v     expica de ce nu trebuie inghitita sputa

v     explica cum sa expectoreze in recipientul dat

v     explica necesitatea de a nu introduce in vas si saliva

EXECUTIE - PASI:

1. i se ofera un pahar cu apa pentru a clati gura si garingele
2. i se ofera vasul de recolatare
3. se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
4. se recolteaza sputa matinala ( de obicei 3 probe ) sau sputa colectata in 24 ore

RECOLTAREA SPUTEI PRIN EFUDAT FARINGIAN SAU LARINGIAN :

1. se umezeste in tampul special cu apa distilata sterila
2. se apasa limba cu o spatula
3. se introduce tamponul in faringe , si se solicita pacientul sa tuseasca
4. sputa eliminata se recolteaza cu tamponul pregatit anterior care apoi este pus imediat intr-o eprubeta sterila
5. exudatul laringian este recotat de medic sub control laringoscopic

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPALATURA GASTRICA

1. se introduce sonda in stomac ( sonda Einhorn sau Faucher) dimineata pe nemancate
2. se introduce prin sonda 200 ml apa distilata bicarbonatata, calduta care este imediat evacuata cu o seringa
3. lichidul recoltat se trimite imediat la laborator

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPALATURA BRONSICA

1. se utilizeaza la pacientii care nu expectoreaza
2. se introduc in recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu 1 ml de stricnina 1%0
3. pacientul inhaleaza de cateva ori prin inpiratii adnaci , urmate de expiratii scurte
4. se face o scurta pauza de 4-5 secunde dupacare se repeta pana la aerosolizarea intregului lichid
5. dupa aspiratie pacientul incepe sa tuseasca chear daca nu a tusit niciodata
6. sputa expectorata se recolteaza intr-un vas steril
7. recoltarea se face zilnic timp de 3-4 zile in vase separate

Producele recoltate sunt acoperite , etichetate si trimise la laborator

AM noteaza in dosarul pacientului data si ora recoltarii , metoda si data si ora trimiterii la laborator

ROLUL ASITENTULUI MEDICAL IN SONDAJUL TRAHEO-BRONSIC

Sondajul traheo-bronsic reprezinta introducerea unei sonde de cauciuc prin cavitatea bucala , laringe, trahee, si bronhii ( sonda Metres)

OBIECTIVUL EXAMENULUI :

explorator : in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea imaginii arborelui traheobronsic

terapeutic :

v     recoltarea exudatelor din caile respiratorii, continutului abceselor sau al extaziilor bronsice

v     mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care obsruieaza ramuri bronhice

v     tratamentul local al proceselor pulmonare supurative sau neoplazice

PREGATIRE :

Pregatirea materialelor:

v     materiale de protectie: prosoape, masti seria sondelor Metras, instrumente pentru laringoscopia indirecta ( spatula laringiana, ogl;inada) , comprese, instrumente pentru anestezia laringelui , traheei si bronhiilor , seringa laringiana, seringi de diferite marimi

v     materiale nesterile : tavita renala , sursa de lumina

v     medicamente : adrenalina , plegomazin, fenobarbital; excitante ale centrului respirator, solutie antibiotice , sol. Novocaina 2% pentru anestezia laringelui

Pregatirea pacientului :

v     se va linisti bolanavul

v     va fi informat in legatura cu tehnica ( colaborarea pacientului este necesara pentru reusita sondajului)

v     pacientul va fi nemacat in dimineata examenului

v     cu 1 ora inainet i se va administra IM 1 fiola de fenobarbital

v     i se ofera un pahar cu solutie novocaina 2%cu care face gargara timp de 5-10 minute fara a o inghiti

v     va fi asezat pe un scaun protejat cu un prosop in jurul gatului

v     i se imobilizeaza bratele pentru a nu incurca examinatorul

EXECUTIE

v     AM tine capul bolnavului asigurand pozitia corecta

v     Serveste medicul cu seringa cu anestezic

v     Pune in functiune sistemul de iluminat

v     Dupa ce medicul executa manevra de introducere a sondei pana in regiunea subglotica AM sustine limba pacientului in afara

v     Aseaza pacientul in decubit dorsal , putin inclinat spre regiunea care va fi explorata

v     Schimba pozitia pacientului in functie de indicatiile medicului

v     In functie de scop ofera substana de contrast, solutia medicamentoasa , aspira secretiile , exudatele etc.

INGRIJIREA POST SODAJ TRAHEO-BRONHIC

1. pacientul pastreaza pozitia asistat de AM inca o jumatate de ora dupa introducerea substantei de contrast sau medicamentelor
2. este ajutat pacientul dupa aceea sa se imbrace si este condus sub supraveghere la pat
3. nu ingera nimic 2 ore pana inceteaza efectul anestezicului
4. va fi invata pacientul sa colecteze in scuipoatore substanta de contrast care se elimina prin tuse si sa nu o inghita ( risc de intoxicatii)

AM noteaza in dosarul medical cine a efectuat examinarea si aspectul produsului recoltat , data si ora trimiterii la laborator

COMPLICATII

v     tuse - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia

v     intoxicatie cu anestezic : dispnee, palpitatii, transpiratii reci, fenomene de colaps

v     supratinfectii prin manevresi materiale nesterile ( infectii nozocomiale )

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICA A ORGANELOR TORACICE

Obiectivul EXPLORARII RADIOLOGICE ( radioscopie, radiografie, bronhoscopie, bronhografie, tomografie , RMN, etc) : studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de forma a inimii, pentru stabilirea diagnosticului

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOSCOPIE/ RADIOGRAFIE

PREGATIREA PSIHICA A PACIENTULUI :

v     se anunta pacientul , explicandu-i-se conditiile in care se va face examinarea ( camera semiobscura ) si in ce consta examinarea , timpul necesar

v     pacientul va fi condus in serviciul de radiologie

v     se explica pacientului conduita sa in timpul examinarii ( radiografia se va face in apnee dupa o inspiratie profunda )

PREGATIREA FIZICA A PACIENTULUI

v     se dezbraca complet regiunea toracica

v     se indeparteaza obiectele radioopace

v     se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte ( fara sa ridice umerii) in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta in care se afla filmul

v     cand pozitia verticala este contraindicata , se aseaza pacientul in pozitie sezanda sau decubit

v     in timpul examinarii ajuta pacientul sa ia pozitiile indicate de medic

v     sugarii si copii mici se fixeaza printr-un dispozitiv special

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA PUNCTIEI PLEURALE

Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac

OBIECTIVELE :

v     punerea in evidenta a lichidului pleural

v     Recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa

v     Evacuarea lichidului

v     Administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala ( antibiotice, citostatice )

INDICATII :

a.       Boli inflamatorii

b.      Tumori pulmonare

c.       Insuficienta cardica insotita de revarsat pleural ( cand cantitatea este de peste 1,5 l )

CONTRAINDICATII :

v     tulbirari de coagulare

v     tratament anticoagulant

PREGATIREA PUNCTIEI PLEURALE :

v     materiale nesesare : materiale de protectie a patului,

v     materiale pentru dezinfectia tegumentului

v     instrumente si materiale sterile : ace, seringi , pense , manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese

v     alte materiale : leucoplast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare, recipiente pentru colectarea lichidului , tavita renala

v     medicamente : atropina, morfina, sol. Anestezice

v     materiale pentru reactia Rivalta : pahar conicde 200 ml, 50 ml apa distilata , sol. Acid acetic glacial pipete

PREGATIREA PACIENTULUI :

v     informarea pacientului cu privire la scopul punctiei si la pozitia in care va sta in timpul punctiei

v     pregatirea fizica : se administreaza cu 30 minute inainte o fiola de atropina pentru a preveni accidentele ( atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric )

v     se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata , cu antebratele flectate pe brate , cu mainile la ceafa, , coatele inainte

v     pacientii cu stare buna se aseaza calare pe un scaun cu spatar , antebratele fiind sprijinite de spatarul sacunului

v     pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa , la marginea patului

EXECUTIA PUNCTIEI :

v     se face de ctre medic ;

v     se desfasoara in salon sau sala de tratamente

AM :

v     pregateste radiografia pacientului

v     isi spala mainile , se dezinfecteaza

v     pregateste locul punctiei -dezinfectie

v     serveste seringa cu anestezic

v     serveste manusile chirurgicale , apoi campul chirurgical

v     serveste acul de punctie adaptat la seringa

v     dezinfecteaza locul punctiei

v     dupa efectuarea punctiei de catre medic preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete

v     serveste aparatul aspirator

v     in cazul introducerii unor solutii terapeutice serveste seringa cu solutia medicamentoasa in functie de scopul punctiei

v     dezinfecteaza locul dupa retragerea acului si aplica pansament uscat fixat cu leucoplast

v     ajuta pacientul cu miscari blande sa se aseze in pat , ii ridica membrele inferioare , inveleste pacientul

INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI :

se asigura repausul la pat pe o perioada prescrisa de medic

supravegheaza pulsul, TA, respiratia, culoarea tegumentelor, periodic

informeaza imediat medicul in caz de : cianoza, dispnee, tahicardie, secretie bronhica

NOTAREA punctiei in diosarul pacientului

COMPLICATII :

1. hemoragii intrapleurale
2. rupturi pleuropulmonare

ACCIDENTE :

1. accese de tuse determinate de iritarea pleurei - se intrerupe punctia
2. lipotimie, colaps- se suspenda tehnica , se aseaza pacientul in decubit dorsal , se administreaza analeptice cardiopulmoinare
3. edem pulmonar acut determinat de evacuarea rapida a lichidului - se intrerupe punctia si se intervine de urgenta ( EPA)
4. pneumotorax prin atingerea pulmonului cu acul

DE EVITAT:

evacuarea unei cantitati mai mari de 1000-1200 ml de lichid pleural

evacuarea completa a lichidului pleural ( pot aparea aderentele )

CONCEPTE IN PROCESUL DE NURSING

PROCESUL DE NURSING IN DUREREA CRONICA

OBIECTIVELE PROCESULUI DE NURSING

controlul durerii

calitatea vietii

angrenarea si sustinerea familiei

INTERVENTIILE AM

1. managementul durerii
2. controlul medicatiei
3. aplicatii calde/reci
4. relaxarea musculara progresiva
5. stimularea electrica nervoasa transcutana
6. masaj

DEFINITIE, DESCRIERE:

Experienta neplacuta senzoriala si emotionala aparuta datorita ranirii actuale sau potentiale a unui tesut sau descrisa ca atare ( Asociatia Internationala a Studiului Durerii )

Durerea cronica maligna este asociata cu o cauza specifica care este cancerul . Durerea cronica poate avea un impact profund asupra;

vietii de zi cu zi ,

mobilitatii

tolerantei la activitate

capacitatii de munca

statutului financiar

dispozitiei

statusului emotional

spiritualitatii

relatiilor de familie si relatiilor sociale

CARACTERISTICI :

1. variatii ale gravitatii durerii
2. limbaj veral sau nonverbal : evidenta unui comportament protectiv, masca faciala specifica, iritabilitate, agitatie, depresie,
3. atrofia grupelor musculare afectate
4. schimbari ale somnului
5. oboseala
6. frica de a nu se rani din nou
7. reducerea interactiunii cu alti oameni
8. alterarea abilitatii de a -si continua activitatile precedente
9. anorexie

FACTORI ASOCIATI :

incapacitati cronice fizice sau psihosociale

OBIECTIVE :

pacientul sa exprime un nivel acceptabil , suportabil al durerii

pacientul sa exprime un nivel acceptabil abilitatea de a indeplini activitati necesare si dorite

CULEGEREA DATELOR / APRECIEREA DURERII

Ø      informare asupra caracterului durerii

caracter( arsura, intepatura, presiune)

severitate ( pe o scala de la 1- 10 )

localizare

debut

durata( continua, intermitenta) factori agravanti

factori care atenuieaza durerea

Ø      simptomele si semnele asociate durerii :

oboseala

scaderea apetitului

pierderea in greutate

schimbari dese ale pozitiei corpului

afectyarea somnului

anxietate

iritabilitate

agitatie

depresie

puls, TA limite normale

apararea comportamentale fata de durerea acuta

schimbarea posturii corpului in durerea cronica

faciesul pacientului : obosit, lipsit de insufletire

Ø      evaluarea perceptiei pacientului asupra eficacitatii metodelor folosite pentru ameliorarea durerii ; pacientul are o lunga istorie in utilizarea diferitelor produse farmacologice sau nonfarmacologice

Ø      evaluarea factorilor culturali, sociali, religiosi, sexuali care pot influenta raspunsul pacientului la durere ; intelegerea acestor variabile poate fi folositoarein dezvoltarea unui paln de ingrijire eficient

Ø      aprecierea rezultatelor pe care pacientul le astepta cu privire la ameliorarea durerii . Pacientul cu durere cronica nu se asteapta la disparitia completa a durerii dar va fi satisfacut cu descresterea severiatii ei

Ø      evaluarea atitudinii pacientului fata de metodele farmacologice si nefarmacologice de combatere a durerii ; trebuie chestionat asupra eficacitatii metodelor si asupra cunoasterii medicamentelor care trateaza durerea

Ø      pentru pacientii care folosesc opioide este nevoie de evaluarea amanuntita a efectelor adverse , dependentei si tolerantei

Ø      evaluarea corecta a abilitatilor pacientului de a indeplini activitati de rutina , zilnice cat si cele cerute de anumite responsabilitati

Ø      oboseala, anxietatea si depresia asociate cu durerea cronica pot limita abilitatile pacientului de autoingrijire si realizarea indatoririlor ce-i revin din statutul social si familial

INTERVENTII TERAPEUTICE

incurajarea pacientului sa tina un jurnal prin care sa ajute la identificarea factorilor agravanti si amelioranti ai durerii

recunosterea si exprimarea aprobarii fata de acuzele pacientului prezente si trecute la durere ; exprimarea empatiei si aprobarii incurajeaza o relatie AM- pacient mult mai eficienta

furnizarea de catre pacient si familie sa de informatii legate de durere si optiuniule disponibile pentru controlul ei eficient ; lipsa de cunostinte despre caracteristicile durerii si a modalitatilor de ameliorare poate determina ingreunarea interventiilor

ajutarea pacientului in a lege o metoda specifica de control a durerii adaptata particularitatilor suferintei sale

pacientul trebuie sa devina increzator in privinta eficacitatii acestora

recurgerea la fizioterapeut pentru evaluare ; poate ajuta pacientul cu exercitii care sa intareasca musculatura si sa mobilizeze articulatiile

EDUCAREA / CONTINUAREA INGRIJIRILOR

CUNOSTINTE NON -FARMACOLOGICE

Ø      aplicatii reci: gheata reduce durerea, inflamatia, spasmele musculare ( se aplica 20-30 min/ora )

Ø      aplicatii fierbinti ; caldura reduce durerea crescnd irigarea cu sange in zona afectata si diminuind refglexele durerii ( 20 min/ora )

Ø      masarea zonei dureroase

Ø      relaxarea progresiva , autosugestie, muzica( reduc tensiunea musculara si stresul )

Ø      distragerea atentiei ( prin cresterea pragului de sensibilitater )

Ø      stimulare electro-nervoasa

CUNOSTINTE FARMACOLOGICE :

Ø      agenti antiinflamatori nesteroizi( primul pas pe scara analgezicelor )

Ø      analgezice opioide . Efectele secundare : greata, varsaturi, constipatie, sedare, depresie respiratorie

Ø      antidepresive si anxiolitice

Ø      ajutarea pacientului si familiei sa identifice modificarile in stilul de viata care ar contribui la controlul durerii

Ø      plasarea pacientului si familiei in grupuri comunitare de oameni care se confrunta cu aceleasi probleme