CUM POATE FI DEPISTAT CANCERUL MAMAR?

CUM POATE FI DEPISTAT CANCERUL MAMAR?

Pentru a se asigura succesul in tratament, este necesara depistarea timpurie. Majoritatea ghidurilor internationale de preventie precizeaza urmatoarele conditii:

1. Femeile in varsta de peste 20 de ani trebuie sa-si autoexamineze sanii lunar.
2. Femeile intre 20 si 39 de ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sanilor la fiecare 3 ani.
3. Femeile de peste 40 de ani trebuie sa se prezinte anual la examenul clinic, iar la orice suspiciune si tinand seama de indicatia medicului sa efectueze mamografia.
4. Femeile de peste 50 de ani, in afara examenului clinic medical anual al sanului, trebuie sa efectueze anual examenul mamografic.

Impreuna, aceste metode ofera sansa unui diagnostic timpuriu si a vindecarii.

1. MAMOGRAFIA

Este singura metoda eficienta de screening, atata timp cat poate depista cancerul cu cativa ani inainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient.

Mamografia este o radiografiere cu raze X a sanului. Ea poate fi folosita pentru a diagnostica boala de san la femeia care are deja simptome, spre deosebire de screening, cand se foloseste pentru a descoperi boala in randul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala). Ea se realizeaza cu ajutorul mamomatului, care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sanului (doua placi care fixeaza sanul pentru cateva secunde in timpul expunerii la raze X). Radiografierea sanului se efectueaza cu o doza foarte scazuta de radiatii, care nu creste riscul pentru cancerul de san. De exemplu, o femeie care isi iradiaza sanul in scop curativ pentru cancer primeste cateva mii de rad (care reprezinta unitatea de masura a radiatiei), spre deosebire de o femeie care daca, incepand cu varsta de 40 de ani, si-ar efectua anual mamografii pana la varsta de 90 ani, va primi doar 10 rad.

Mamografia poate fi considerata ca o amprenta a sanului, aspectul variind de la o femeie la alta. Anumite cancere pot produce semne subtile si greu de recunoscut, incat de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sanului pentru a le putea compara.

Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de san includ: leziuni punctiforme, cu aspect de crab sau stelar, densitati mici asimetrice, unele microcalcificari, distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. De asemenea, un cancer de san poate aparea ca o leziune rotunda 'cu aspect de moneda', dar acest aspect este mai putin frecvent. De asemenea, microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar.

Screening-ul mamografic este o examinare cu raze X a sanilor femeilor asimptomatice, cu scopul de a detecta cancerul cand este cu dimensiuni mici, greu de sesizat, atat la autocontrol, cat si de catre medic. Detectia timpurie asigura succesul tratamentului. De obicei mamografia se realizeaza pentru ambii sani in doua pozitii (cate 2 radiografii) pentru fiecare san. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult tesut sau pentru a detalia imaginea.

Fig. 4A. Mamografie: cancer mamar stadiul II A. Opacitate stelara densa la nivelul sanului drept.

Fig. 4B.
a) Neoplasm mamar de 10 cm.
b) Disparitia completa a tumorii dupa tratament.
c) Reaparitia tumorii dupa trei luni in acelasi san. Opacitate stelara densa la nivelul sanului drept

Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul cand femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decat cea a examenului clinic al sanului (57-70%).

Specificitatea mamografiei - capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavand boala atunci cand nu o are - este mai mare de 90%.

Unitatile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decat echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi. In ciuda acestor imbunatatiri, mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorita densitatii crescute a tesutului mamar la femeile tinere.

Screening-ul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 de ani deoarece:

• studiile statistice au aratat ca o femeie din 66, dupa varsta de 40 ani, dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar dupa 40 de ani;
• studiile recente de metaanaliza (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul varstei de 40 de ani;
• la femeile care au fost supuse screening-ului in jurul varstei de 40 de ani cancerul mamar a fost depistat in stadii timpurii, spre deosebire de cele depistate in stadii avansate la femei care nu au fost incluse in screening.

In general, screening-ul se adreseaza femeilor asimptomatice si cu factori de risc uzuali. Pentru femeile cu anumiti factori de risc, cu istoric familial de cancer mamar, mamografia poate fi efectuata si inaintea varstei de 40 de ani, pentru eventuala depistare in stadii precoce.

Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ, ceea ce inseamna ca nu sunt modificari sugestive, dar ca pot exista modificari benigne - fibroadenoame, chisturi, leziuni benigne care trebuie urmarite; de asemenea, el poate semnala leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o interventie chirurgicala cu examen biopsic intraoperator, fie o punctie biopsie pentru precizarea diagnosticului.

Pregatirea pacientelor inaintea mamografiei este minima. Femeile care vor face o mamografie trebuie anuntate sa nu foloseasca deodorante cu o zi inaintea efectuarii ei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparand pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari. De asemenea mamografia nu se executa in perioada ciclului menstrual. Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana dupa ciclul menstrual. In plus, femeia trebuie sa discute cu medicul despre unele eventuale interventii chirurgicale anterioare, despre folosirea unor tratamente hormonale sau despre existenta in istoria familiala a unor cazuri de cancer mamar.

Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:

• mamografia digitala - diferenta fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii. Aceasta nu se realizeaza pe film, ci electronic, fiind vizualizata pe un monitor de computer si putand fi trimisa la distanta;
• mamografia stereotaxica - presupune compunerea imaginii bidi-mensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile;
• ecografia sanului - efectuata cu ajutorul ultrasunetelor, pentru diferentierea leziunilor solide de cele lichidiene, pentru detectia si evacuarea chisturilor si pentru examenul sanilor la femeile cu sanii densi;
• ductografia - utilizata pentru detectia leziunilor la nivelul mame-lonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substante de contrast;
• scintigrafia sanilor, bazata pe injectarea intravenoasa a unei substante de contrast radioactive (Technetiu SestaMIBI), care se fixeaza preferential - metoda mai putin sensibila ca mamografia;
• tomografia cu emisie de pozitroni, bazata pe injectarea unei mici cantitati de substanta de contrast FDG (fluorodeoxiglucoza), care este metabolizata de celule, mai ales in cele active, de exemplu in cele canceroase, asemenea zaharului;
• tomografia computerizata, mai putin utila pentru diagnosticul cancerului mamar, dar folosita pentru determinarea extensiei bolii.

2. EXAMENUL CLINIC AL SANULUI

Trebuie efectuat de catre medic sau, acolo unde nu exista medic, de catre asistenta medicala, in fiecare an pentru femeile de peste 40 de ani. Intre 20 si 30 de ani, examenul clinic se efectueaza de catre medic o data la 3 ani.

El consta intr-o inspectie a sanilor si a regiunilor invecinate in ceea ce priveste forma, marimea, culoarea sau orice modificare anormala. Apoi urmeaza examenul palpator al sanului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. Examinarea se face fie in pozitie verticala, fie in pozitie orizontala.

3 AUTOEXAMINAREA SANILOR

Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sanilor, autoexaminarea trebuie efectuata lunar. E important ca examenul sa se faca aproximativ in aceeasi zi a fiecarei luni. Daca femeia se afla in perioada menstruatiei, examinarea se face in ultima zi a menstrei, cand sanii sunt mai putin sensibili la palpare si mai putin tumefiati. In caz de sarcina sau menopauza, se alege o zi la intamplare, de exemplu prima zi din luna, in care se va face examinarea.

Primii trei pasi se concentreaza asupra modificarilor vizibile in forma si conturul sanilor:

RECOMANDARI PENTRU SCREENING

Societatea Americana de Cancer recomanda urmatoarele pentru depistarea cancerului de san la femeile asimptomatice:

Varsta de 20-39 de ani: autoexaminare lunara a sanilor, examen clinic al sanului la fiecare 3 ani;

Varsta de 40 de ani: autoexaminare lunara a sanilor, examen clinic al sanului, mamografie anuala.

Din punct de vedere istoric, dovezile stiintifice care sprijina screening-ul cancerului mamar de rutina au fost mai puternice pentru femeile cu varsta de 50 de ani sau mai mult, decat pentru cele de 40 de ani.

Screening-ul prin mamografii regulate a redus mortalitatea prin neoplasm de san cu cel putin 30% la femeile de 50 de ani sau mai in varsta. Totusi, interpretarea rezultatelor pentru reducerea mortalitatii la femeile cu varsta intre 40 si 49 de ani a fost un subiect mult controversat. O data cu prelungirea duratei de supraveghere, dovezile unui beneficiu pentru femeile de 40 - 49 de ani au devenit apropiate de cele observate la femeile cu varsta de peste 50 de ani.

Tot in SUA, Institutul National de Cancer Bethesda face urmatoarele recomandari:

• femeile cu varsta de 40 de ani sau mai mult ar trebui supuse unei mamografii de screening la fiecare 2 ani;
• femeile cu risc inalt pentru cancerul de san ar trebui sa ceara sfatul specialistilor atat in ceea ce priveste necesitatea efectuarii mamografiilor de screening inainte de varsta de 40 de ani, cat si frecventa screening-ului.

La noi in tara, Institutul Oncologic recomanda prin cabinetele de preventie:

• pentru femeile de 40-45 de ani, autoexaminarea lunara a sanilor, examinarea clinca anuala a sanilor si mamografia la 3 ani;
• pentru femeile de 45-50 de ani, autoexaminarea lunara a sanilor, controlul anual de catre medic si efectuarea unei mamografii de screening la fiecare 2 ani.
• pentru femeile peste 50 de ani, autoexaminarea lunara, examinarea anuala de catre medic si mamografii anuale.

PREVALENTA MAMOGRAFIEI

La noi in tara, aceasta nu a fost calculata. In SUA, conform datelor din 1994 apartinand Studiului National de Supraveghere a Sanatatii, 56% dintre femeile cu varsta de 50 de ani sau mai mult si 45% dintre femeile cu varsta de 70 de ani sau peste au raportat ca au efectuat o mamografie cu 1-2 ani in urma. Femeile din grupa de varsta de 50 de ani, cu un grad educational redus, au avut cea mai mica probabilitate de efectuare a unei mamografii recente, proportia realizarii fiind de 38-42%. Pentru tara noastra, eforturile de a intensifica screening-ul ar trebui sa vizeze femeile mai in varsta, cu risc, pe cele cu varsta de pensionare si femeile din grupurile socio-economice defavorizate.