Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

DEONTOLOGIE TEST GRILA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RETETA TIBETANA CU USTUROI.
Galanthus nivalis (Ghiocel)
Imunitatea virala
BACTERIOLOGIE- VIRUSOLOGIE
Tesutul adipos stocheaza si furnizeaza acizi grasi
Biosinteza agliconului
MEDICINA FAMILIEI IN SISTEMUL DE SANATATE MEDICALA
INTOXICATIA CU STIMULANTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL INTOXICATIA CU DERIVATI AI FENILETILAMINEI
PRINCIPALELE BOLI SI AFECTIUNI ALE DIFERITELOR SISTEME SI APARATE ALE ORGANISMULUI UMAN
RADIOLOGIA INTERVENTIONALA

DEONTOLOGIE TEST GRILA

1) Deontologia face parte din:



1 teoriile etice descriptive

2 teoriile etice normative

3 teoriile etice evaluative

2) Primul filosof care a utilizat termenul ‘deontologie’ a fost:

1 Platon

2 Immanuel Kant

3 J. Bentham

3) Deontologia a fost, initial, teoretizata in cadrul curentului filosofic numit:

1 utilitarism

2 pragmatism

3 scientism

4) Deontolgia, astazi, este conceputa:

1 ca o minima rigoare morala

2 ca o maxima rigoare morala

3 ca o rigoare morala nesemnificativa

5) Deontologia este prezenta mai ales:

1 in literatura francofona

2 in literatura italo-spaniola

3 in literatura anglo-saxona

6) Filosoful care sustiune ca etica, in ansamblul sau este o stiinta normativa este:

1 Georg Simmel

2 E. Durkheim

3 V. Wundt

7) Filosoful care respinge categoric posibilitatea unei stiinte etice normative este:

1 Georg Simmel

2 Levy-Bruhl

3 V. Wundt

8) Filosoful carte sustine ca ‘orice morala ni se infatiseaza ca un sistem de norme de conduita’ este:

1 Georg Simmel

2 E. Durkheim

3 V. Wundt

9) Filosoful care sustine ca morala este un ansamblu de proiecte pentru viitor este:

1 G. Belot

2 E. Durkheim

3 V. Wundt

10) Potrivit lui J. Bentham, acordul intre interesele individului si cele ale societatii se realizeaza prin:

1 constrangere

2 bunavointa

3 negociere

11) Utilitatea ca fundament al moralei este sustinuta de J.S. Mill, care propune:

1 principiul celei mai juste fericiri

2 principiul celei mai mari fericiri

3 principiul celei mai utile fericiri

12) Potrivit lui J.S.Mill, in aprecierea moralitatii trebuie depasita placerea animalica, luand in considerare:

1 calitatea placerii

2 cantitatea placerii

3 cantitatea si calitatea placerii

13) Utilitarismul promoveaza:

1 o morala teoretica

2 o morala practica

3 o morala speculativa

14) Filosofia contemporana dezvolta discursul asupra deontologiei pe baza opozitiei:

1 deontologic-etimologic

2 deontologic-ontologic

3 deontologic-teleologic

15) Opozitia poetic-nonpoetic, asimilata studiului deontologiei este cercetata de catre:

1 William Frankena

2 William James

3 William Shakespeare

16) Utilizatorul opozitiei poetic-nonpoetic asimileaza termenii acesteia, astfel:

1 poeticul este asimilat ontologicului, iar nonpoeticul, deontologicului

2 poeticul este asimilat deontologicului, iar nonpoeticul, teleologicului

3 poeticul este asimilat deontologicului, iar nonpoeticul, etimologicului

17) Ideile lui Frankena asupra eticii normative sunt:

1 mai degraba deontologiste decat teleologiste

2 mai degraba teleologiste decat deontologiste

3 in egala masura deontologiste si teleologiste

18) Atractia utilitarismului, pragmatismului si teleologismului pentru deontologia contemporana

este determinata de:

1 detasarea moralei de religie

2 detasarea moralei de practica

3 detasarea moralei de institutiile publice

19) Din punctul de vedere al lui B Wiliams, conceptul ‘prea putin problematic’ al moralei teleologiste este binele, sub forma:

1 libertatii

2 egalitatii

3 fericirii

20) B. Wiliams considera ca utilitarismul este:

1 o morala a angajarii minime

2 o morala a angajarii maxime

3 o morala a neangajarii

21) Utilitarismul si variantele lui contemporane sunt folositoare pentru deontologie, pentru ca:

1 permit concilierea intre morale sociale diferite, ale unor culturi diferite

2 permit inlaturarea moralelor sociale neconvenabile

3 permit constituirea de deontologii diferite pentrru fiecare morala sociala

22) Reconcilierea utilitarismului cu convingerile morale existente este:

1 primita cu rezerve de filosofii contemporani, ca problematica si neclara

2 respinsa de filosofii contemporani ca inutila si periculoasa

3 acceptata de filosofii contemporani ca necesara si utila

23) Reprezentant al deontologismului, John Rawls sustine, in opozitie cu teleologismul, formula:

1 prioritatea a ceea ce este corect din punct de vedere moral asupra a ceea ce este bun

2 prioritatea a ceea ce este bun asupra a ceea ce este corect din punct de vedere moral

3 prioritatea a ceea ce este corect din punct de vedere moral asupra a ceea ce este incorect din punct de vedere moral

24) John Rawls sustine, in sprijinul punctului de vedere deontologist:

1 ca eul este tot una cu scopurile sale

2 ca eul este anterior scopurilor sale

3 ca eul este subordonat scopurilor sale

25) Potrivit lui David McNaughton, deontologismul si teleologismul sunt:

1 ireconciliabile, deci imposibil de aplicat impreuna

2 conciliabile si aplicabile, in conditii determinate

3 conciliabile si aplicabile in orice conditii

26) Autoritatea publica se bazeaza pe:

1 ideea de dreptate sociala

2 ideea de ierarhie sociala

3 ideea de egalitate sociala

27) Urmatoarele actiuni descriu o functie a autoritatii publice:



1 a impune interesele sociale in raport cu interesele individuale

2 a impune vointa liderilor asupra maselor

3 a impune respectarea legilor

28) Urmatoarele actiuni descriu o functie a autoritatii publice:

1 a justifica deciziile si actele de putere

2 a preveni deciziile inoportune si periculoase

3 a simplifica si a face posibil procesul de decizie

29) Urmatoarele actiuni descriu o functie a autoritatii publice:

1 a oferi un cadru pentru exercitarea puterii

2 a oferi un cadru unic pentru activitatea organizata a unui grup, organizatii

3 a oferi un cadru pentru exprimarea libera a ideilor si opiniilor

30) Diferenta intre autoritate si putere consta in urmatoarele:

1 autoritatea se bazeaza pe investitura de atributii si de incredere, iar puterii ii este suficienta investitura de atributii

2 puterea se bazeaza pe investitura de atributii si de incredere, iar autoritatii ii este suficienta investitura de atributii

3 autoritatea se bazeaza pe investitura de atributii, iar puterea pe investitura de incredere

31) Din punct de vedere moral, diferenta dintre autoritate si putere consta in urmatoarele:

1 autoritatea este intotdeauna morala, iar puterea este intotdeauna imorala

2 autoritatea este intotdeauna morala, puterea poate fi si imorala

3 autoritatea poate fi morala sau imorala, puterea este intotdeauna morala

32) Diferenta intre autoritate si putere consta in urmatoarele:

1 autoritatea se bazeaza intotdeauna pe constringere, in timp ce puterea se bazeaza numai pe convingere

2 autoritatea este apanajul convingerii, pe cand puterea se poate exercita si prin constringere

3 autoritatea convinge, apoi constrange, iar puterea constrange, apoi convinge

33) Centrul de greutate al fundamentarii autoritatii este, dupa Max Weber:

1 traditia

2 charisma

3 fundamentul rational-legal

34) Expresiile care dau substanta autoritatii, considerate si conditii necesare ale legitimitatii acesteia, sunt:

1 a vrea, a asculta, a demonstra

2 a sti, a putea, a dori

3 a fi pregatit, a fi ascultat, a fi nepatat

35) Criza de autoritate, ca ‘autoritarism’, se exprima prin:

1 tiranie, oligarhie, dictatura

2 anarhie, teocratie, anomie

3 incompetenta, decadenta, abandon

36) Autoritatea morala se bazeaza pe urmatorul principiu:

1 sa nu faci promisiuni

2 promisiunile trebuie onorate

3 promisiunile duc la subordonare

37) Parintele deonticii este, in logica:

1 Platon

2 Socrate

3 Aristotel

38) Modalitatile deontice sunt:

1 esential, neesential, particular, singular

2 imposibil, necesar, posibil, contingent

3 obligatoriu, permis, indiferent, interzis

39) Dupa G. Enescu, propozitiile deontice sunt:

1 intotdeauna adevarate

2 uneori adevarate, alteori false

3 nici adevarate, nici false

40) Normele morale sunt:

1 norme logice

2 norme tehnice

3 norme sociale

41) Normele morale dirijeaza conduita umana si se impun:

1 prin forta organelor administrative

2 prin forta organelor juridice

3 prin forta opiniei publice si a propriei constiinte

42) Potrivit lui J.M. Bochenski, structura triadica a autoritatii cuprinde:

1 purtator, subiect, domeniu

2 autor, subiect, obiect

3 conducator, supus, relatie de conducere

43) Intre autoritatea deontica neintemeiata si cea epistemica neintemeiata, Bochenski considera ca trebuie repudiata moral:

1 numai autoritatea deontica

2 numai autoritatea epistemica

3 atat autoritatea deontica, cat si cea epistemica

44) Pentru ca autoritatea sa respecte moralitatea, domeniul acesteia trebuie cunoscut:

1 numai de purtatorul autoritatii

2 numai de subiectul autoritatii

3 atat de purtatorul, cat si de subiectul autoritatii

45) Sensul notiunii de Lege morala este urmatorul:

1 totalitatea normelor morale specifice unei profesiuni

2 totalitatea obligatiilor morale ale purtatorului de autoritate

3 totalitatea normelor morale specifice unei morale sociale determinate

46) In deontologie, Legea morala se impune:

1 subiectului autoritatii, care devine purtator al Legii morale

2 purtatorului autoritatii care devine subiect al autoritatii Legii morale

3 domeniului autoritatii, care devine depozitarul normelor morale

47) Deontologia se impune purtatorului autoritatii, in urmatoarele conditii:

1 daca purtatorul autoritatii este dispus sa ia in considerare prescriptiile Legii morale

2 daca asupra purtatorului autoritatii exista mijloace legale de constrangere

3 in orice conditii, daca purtatorul autoritatii este legal desemnat

48) Legea morala este operationala in domeniul unei profesiuni, numai daca:

1 este o profesiune recunoscuta de societate

2 in cadrul respectivei profesiuni este adoptata o deontologie

3 respectiva profesiune este o profesiune liberala

49) Domeniul atoritatii Legii morale este:

1 un univers al actelor autoritatii

2 un univers al rezultatelor autoritatii

3 un univers al valorilor morale

50) Raportandu-se la Legea morala, purtatorul autoritatii actioneaza astfel:

1 vegheaza la respectarea acesteia de catre toti

2 contribuie la promovarea acesteia prin acte educative

3 isi asuma valorile morale ale acesteia ca valori-pentru-sine

51) Raportandu-se la Legea morala, subiectul autoritatii actioneaza astfel:

1 pretinde (se asteapta) ca purtatorul autoritatii sa o respecte

2 negociaza cu purtatorul autoritatii respectarea ei

3 o respecta in toate imprejurarile

52) Daca valorile morale specifice autoritatii sunt cunoscute si acceptate de ambii parteneri ai relatiei de autoritate, atunci autoritatea este:

1 o autoritate de subordonare




2 o autoritate de solidaritate

3 o autoritate de sanctionare

53) Din punct de vedere praxiologic, normele morale ale deontologiei sunt respectate, daca:

1 sunt formulate clar si precis, pe intelesul tuturor

2 respectarea lor influenteaza favorabil eficienta actiunii

3 nu vin in contradictie cu normele tehnice ale actiunii

54) In relatia dintre purtatorul autoritatii si agentii actiunii, normele deontologiei vor fi acceptate ca necesare, daca:

1 asigura o mai buna cale de comunicare intre acestia

2 asigura o mai rapida rezolvare a conflictelor

3 asigura descoperirea persoanelor rau intentionate

55) In relatia dintre purtatorul autoritatii si mijloacele actiunii, normele deontologiei vor fi acceptate ca necesare, daca:

1 ele identifica acele mijloace ale actiunii care sunt repudiate moral

2 ele sanctioneaza folosirea autoritatii in mod abuziv

3 ele ofera modele de actiune eficienta

56) In relatia dintre purtatorul autoritatii si propriul sau ideal de personalitate, normele deontologiei vor fi acceptate ca necesare, daca:

1 ele asigura purtatorului autoritatii ascunderea trasaturilor negative de personalitate

2 ele asigura purtatorului autoritatii un statut social si moral privilegiat

3 ele asigura purtatorului autoritatii o imagine publica favorabila

57) Progresul istoric, din perspectiva deontologica s-a realizat prin:

1 umanizarea autoritatii, imnlocuirea autoritatii bazata pe forta, cu autoritatea bazata pe ratiune

2 cresterea continua a preciziei reglementarilor morale

3 perfectionarea continua a democratiei

58) Progresul istoric a determinat, in relatia de autoritate:

1 cresterea puterii reale a purtatorilor de autoritate in raport cu subiectul acesteia

2 scaderea continua a puterii purtatorilor de autoritate in raport cu subiectul acesteia

3 limitarea continua a disproportiei dintre purtatorul si subiectul autoritatii

59) Valorile deontologice sunt:

1 acele valori morale pe care purtatorul de autoritate este dispus sa le respecte

2 acele valori morale care se nasc din conventia purtator-subiect asupra a ceea ce este moral si imoral in relatiile dintre ei

3 acele valori morale pe care subiectul autoritatii este dispus sa le accepte

60) Valorile deontologice difera de la o organizatie la alta, in functie de:

1 cultura specifica a organizatiei

2 personalitatea specifica a purtatorilor de autoritate

3 structura interna specifica a organizatiei

61) In relatia dintre norma morala si valoarea morala, Tudor Catineanu considera ca:

1 valoarea este dependenta de norma

2 norma are ca nucleu conceptual valoarea

3 valoarea si norma se conditioneaza reciproc

62) In relatia dintre norma morala si valoarea morala, Petre Andrei considera ca:

1 valoarea este dependenta de norma

2 norma are ca nucleu conceptual valoarea

3 valoarea si norma se conditioneaza reciproc

63) Raportul de preemtiune dintre norma morala si valoarea morala este:

1 o falsa problema

2 o problema de ordin doctrinar

3 o problema subiectiva

64) Intre realitatea morala si sistemul normativ moral exista urmatoarea relatie:

1 realitatea morala determina sistemul normelor morale

2 sistemul normelor morale detertmina realitatea morala

3 problema intaietatii dintre ele este falsa, intrucat se cdonditioneaza reciproc

65) Dupa sistemul de referinta in care opereaza relatia dintre realitatea morala si sistemul de norme morale, eticile actioneaza astfel:

1 eticile excesiv descriptive au ca sistem de referinta omul, iar eticile excesiv normative exclud omul din sistemul lor de referinta

2 eticile excesiv normative au ca sistem de referinta omul, iar eticile excesiv descriptive exclud omul din sistemul lor de referinta

3 si unele si altele exclud omul din sistemul lor de referinta

66) Deontologia se raporteaza la libertatea umana, astfel:

1 la libertatea subiectului autoritatii, prin efectele actelor autoritatii asupra acestuia

2 la libertatea purtatorului autoritatii, prin granitele, suficient justificate, impuse permisiunilor acestuia

3 la ambele

67) Normele deontologiei se raporteaza la profesiune, astfel:

1 fiecare norma deontologica arata cum trebuie sa functioneze un mecanism determinat al autoritatii profesionale

2 fiecarui mecanism determinat al autoritatii profesionale i se ataseaza o norma deontologica derivata

3 fiecarei profesiuni, in ansamblu, i se ataseaza un cod de norme morale

68) Normele deontologice sunt definite astfel:

1 aplicatii ale Legii morale pe domenii distincte ale actiunii umane, in cadrul relatiilor umane de autoritate

2 aplicatii ale moralitatii societatii la colectivitati determinate profesional

3 aplicatii ale obligatiilor morale la obligatiile profesionale

69) In construirea unui cod deontologic trebuie sa se tina seama:

1 mai degraba de eficienta actiunii decat de criteriile strict morale

2 mai degraba de criteriul moralitatii, decit de eficienta actiunii

3 in egala masura de eficienta actiunii si de principiile morale

70) Principiile deontologiei sunt:

1 aceleasi cu principiile universale ale moralei

2 norme morale universale aplicabile autoritatii

3 norme morale particulere, rezultate din specificul profesiunilor

71) Esenta morala a relatiei de autoritate consta in:

1 refacerea echilibrului dintre purtator si subiect prin repudierea abuzului de autoritate

2 refacerea echilibrului dintre purtator si subiect prin repudierea lipsei de autoritate

3 refacerea echilibrului dintre purtator si subiect prin repudierea apelului la autoritate

72) Principiul umanismului este sugerat de Immanuel Kant prin formula:

1 “sa nu privim omul niciodata numai ca scop, ci intotdeauna ca mijloc”

2 “sa nu privim omul niciodata numai ca mijloc, ci intotdeauna, in acelasi timp, ca scop”

3 “sa privim omul totdeauna numai ca scop, si niciodata ca mijloc”

73) Principiul umanismului se raporteaza intotdeauna:

1 la emanciparea omului de sub autoritatea totalitara

2 la asigurarea unor conditii umane de munca

3 la respectarea drepturilor universale ale omului

74) Potrivit principiului umanismului, purtatorul autoritatii este moral, daca:

1 asigura salarii omenesti tuturor subordonatilor

2 se foloseste de oamenii din subordine numai pentru interesele organizatiei

3 isi considera supusii nu mijloace pentru realizarea scopurilor, ci propriuzis, scopuri

75) M. Bochenski a formulat propozitia: “P este purtatorul autoritatii in raport cu toate subiectele si in toate domeniile, atunci si numai atunci… :

1 cand este investit in mod expres astfel”

2 cand are capacitatea reala de a face fata cerintelor”

3 cand este Dumnezeu”

76) Principiul celei-mai-mari-fericiri-a-celuilalt se mai numeste:

1 principiul egalitatii

2 principiul fraternitatii



3 principiul altruiamului

77) Prima treapta a principiului celei-mai-mari-fericiri-a-celuilalt pretinde purtatorului autoritatii:

1 sa accepte ca putem fi fericiti

2 sa recunoasca dreptul la fericire a celuilalt

3 sa recunoasca faptul ca dreptul la fericire este un drept legitim

78) A doua treapta a principiului celei-mai-mari-fericiri-a-celuilalt pretinde purtatorului autoritatii:

1 sa stabileasca persaoanele care sunt cel mai indreptatite la fericire

2 sa dispuna asigurarea fericirii unui numar cat mai mare de oameni

3 sa accepte ca, in virtutea autoritatii sale, poate contribui la fericirea celuilalt

79) A treia treapta a principiului celei-mai-mari-fericiri-a-celuilalt pretinde purtatorului autoritatii:

1 sa se considere fericit, daca si-a facut datoria

2 sa faca din fericirea celuilalt propria sa fericire

3 sa faca astfel incat toti sa fie fericiti

80) A patra treapta a principiului celei-mai-mari-fericiri-a-celuilalt pretinde purtatorului autoritatii:

1 sa sanctioneze pe cei care nu se preocupa de fericirea celorlalti

2 sa recompenseze pe cei care se preocupa de fericirea celorlalti

3 sa lupte pentru fericirea celorlalti pana la sacrificiul suprem

81) Cea mai inalta trepta a altruismului este asimilata:

1 utentice

2 eroismului autentic

3 profesionalismului autentic

82) Principiul reciprocitatii presupune:

1 a accepta sa te judeci pe tine insuti ca si cum te-ar judeca ceilalti

2 a gandi consecintele actelor tale asupra celorlalti ca si cum tu insuti ai fi in locul lor

3 ambele variante

83) Principiul reciprocitatii presupune:

1 a porunci astfel incat sa fii convins ca tu insuti ai accepta poruncile, daca ti s-ar da tie

2 a fi in aceeasi masura dispus sa poruncesti si sa primesti porunci

3 ambele variante

84) Principiul reciprocitatii se poate enunta prin expresia populara:

1 “nu lasa pe maine ce poti face azi”

2 “ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”

3 “destul o bata la un car de oale”

85) Principiul autoritatii suficiente are ca scop:

1 sa dozeze moral granitele libertatii purtatorilor autoritatii

2 sa dozeze moral granitele libertatii subiectilor autoritatii

3 sa dozeze moral granitele libertatii ambilor parteneri

86) Principiul autoritatii suficiente actioneazua astfel:

1 limiteaza moral cantitatea reglementarilor utilizate in exercitarea autoritatii

2 limiteaza moral dreptul purtatorilor autoritatii de a sanctiona

3 ambele variante

87) Principiul autoritatii adecvate vizeaza:

1 subiectii reglementarilor utilizate de purtatorii de autoritate

2 natura reglementarilor utilizate de purtatorii de autoritate

3 cantitatea reglementarilor utilizate de purtatorii de autoritate

88) Principiul autoritatii adecvate pretinde:

1 sa nu te afisezi ca expert intr-un domeniu in care nu esti competent

2 sa nu accepti autoritatea deontica intr-un domeniu in care nu ai autoritatea epistemica

3 ambele variante

89) Principiul autoritatii adecvate pretinde:

1 nctiuni, fara acordul sindicatelor

2 sa nu aplici sanctiuni pe criterii subiective

3 ambele variante

90) Potrivit principiului delegarii autoritatii:

1 nu este justificata moral orice delegare de autoritate

2 nu este justificata moral nicio delegare de autoritate

3 ambele variante

91) Potrivit principiului delegarii autoritatii:

1 nu este justificata moral delegarea de autoritate in orice imprejurare

2 nu este justificata moral delegarea de autoritate catre orice persoana

3 ambele variante

92) Urmatoaele propozitii normative deriva din principiul delegarii autoritatii:

1 delegarea autoritatii pe domenii care tin de responsabilitatea expres asumata de purtator este repudiata moral

2 delegarea autoritatii cu scopul sustragerii de la asumarea unor posibile esecuri sau cu alte scopuri care tin de protejarea propriei persoane este repudiata moral

3 ambele variante

93) Urmatoaele propozitii normative deriva din principiul delegarii autoritatii:

1 delegarea autoritatii deontice catre o persoana care nu poseda autoritatea epistemica corespunzatoare este repudiata moral

2 acceptarea delegarii de catre persoana delegata, atunci cand aceasta ar putea refuza delegarea, este repudiata moral

3 ambele variante

94) In raport cu puterea, deontologia se instituie ca:

1 instrument de consolidare a puterii

2 instrument de asanare morala a puterii

3 instrument de diminuare a puterii

95) Prin deontologie, detinat6orul puterii dobandeste autoritate morala prin:

1 protectia fata de tentatia acapararii de tot mai multa putere

2 protectia fata de alienarea puterii, in conditiile pierderii autoritatii

3 ambele variante

96) Codul deontologic al unei profesiuni cuprinde:

1 toate principiile deontologiei

2 norme morale derivate din principiile deontologiei

3 norme moale derivate din Legea morala

97) Codul deontologic al functiei publice trebuie sa cuprinda:

1 norme morale derivate din raporturile de autoritate cu cetatenii

2 norme morale derivate din raporturile de autoritate cu functionarii publici subordonati

3 ambele variante

98) Pentru incalcarea normelor deontologiei functiei publice, functionarul public trebuie sanctionat:

1 de seful ierarhic

2 de organul colectiv ales democratic

3 de opinia publica si de propria constiinta

99) Codul deontologic al functionarului public trebuie sa fie:

1 document juridic, adoptat prin lege

2 document administrativ, adoptat de organul colectiv ales democratic.

3 document etic, adoptat de comunitatea profesionala care-l aplica

100) Codul deontologic al functionarului public se adreseaza:

1 tuturor functionarilor publici din Romania

2 comunitatii functionarilor publici care l-au adoptat

3 functionarilor publici si populatiei din jurisdictia lor








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1729
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site