Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

ENTORSE SI LUXATII - test grila

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CORSETE . UTILIZARE. CLASIFICARI
PREPARATE MACROSCOPICE
TRAUMATISMUL ABDOMINAL
Cercetari privind modificarile histopatologice in hepatita cronica cu virus C asociata cu diabetul zaharat
Elemente de morfologie si fiziologie clinica a principalelor componente ale sistemului de ocluzie
Chirurgie infantila - Luxatia congenitala de sold
PLEOAPELE
Oul si cojile sale
Cera flava , Apis melifera, Apideae
Plantele medicinale in tratarea cancerului.

TERMENI importanti pentru acest document

: dureri postoperatorii surub scafoid : metode de reducere ortopedica a luxatiilor : : tratament electie fractura col femural garden iv :

ENTORSE SI  LUXATII

1.      In clasificarea anatomoclinica entorsa grava (gradul III) se caracterizeaza prin:

Elongatie ligamentara

Revarsat sanguin in articulatie.

Ruptura completa, izolata, a unui ligament extraarticular.

Ruptura completa a unuia sau mai multor ligamente si a capsulei articulare.

Instabilitate articulara.

2.      Entorsa de gradul I de glezna se trateaza prin:

a.       imobilizare cu benzi adezive sau bandaj elastic

b.      aparat gipsat (cizma gipsata) pentru 14 zile

c.       interventie chirurgicala imediata cu sutura ligamentelor rupte

d.      nu se imobilizeaza

3.      Triada nefasta (O Donogue) in entorsele de genunchi se caracterizeaza prin urmatoarele leziuni:

LIAE, LIPI, lig. colateral medial.

LIAE, LIPI, lig. colateral lateral.

LIAE, LIPI, meniscul medial.

LIAE, lig. colateral medial, meniscul medial.

Lig.colateral medial, meniscul medial, capsula posterioara.

4.      Semnul lui Lachman, aplicat in laxitatile cronice de genunchi, este patognomonic pentru leziunea izolata a:

Lig. colateral medial.

Lig. colateral lateral.

LIAE.

LIPI.

Capsula posterioara.

5.      Sertarul anterior la 90 de grade in rotatie externa, pozitiv, la examinarea genunchiului, este caracteristic pentru urmatoarele leziuni:

LIAE, capsula posteroexterna.

LIAE, capsula posterointerna.

LIAE, LIPI.

LIAE, tendon rotulian.

LIAE, menisc medial.

6.      Entorsa de genunchi, cu leziunea completa, izolata, a ligamentului colateral medial, se trateaza cu cele mai bune rezultate, prin:

Sutura sau reinsertia chirurgicala.

Ligamentoplastie cu fascia lata.

Atela gipsata femuropodala pentru 3 saptamani.

Aparat gipsat femuropodal pentru 6 saptamani.

Tratament functional.

7.      Intr-o entorsa de glezna produsa prin mecanism de inversiune si equin, cel mai frecvent este lezat:

Lig. astragalocalcanean.

Lig. peroneoastragalian anterior

Lig. peroneocalcanean.

Lig. peroneoastragalian posterior.

Capsula posterioara.

8.      Luxatia acromioclaviculara completa este posibila numai dupa lezarea:

  1. Capsulei artic. acromioclaviculare.
  2. Lig. acromioclaviculare.
  3. Fractura extremitatii laterale a claviculei.
  4. Lig. coracoclaviculare.
  5. Lig. coracoacromial.

9.   Semnul “clapei de pian” se intalneste in:

a.       fracturile in treimea medie a claviculei

b.      luxatia acromioclaviculara propriu-zisa

c.       entorsa acromioclaciculara

d.      fracturile de acromion

  1. Tehnica Weaver-Dunn de reducere si fixare a unei luxatii acromioclaviculare vechi, presupune urmatoarele:
  1. Rezectia extremitatii laterale a claviculei.
  2. Transplantarea varfului coracoidei pe clavicula.
  3. Fixarea claviculei la coracoida cu un surub.
  4. Transpozitia ligamentului coracoacromial de pe acromion pe clavicula.
  5. Fixarea claviculei la acromion cu brose K.

11. Intr-o luxatie anterioara de umar, bratul se gaseste in pozitie de:

  1. Abductie.
  2. Adductie.
  3. Rotatie interna.
  4. Rotatie externa.
  5. Abductie de peste 90 de grade.

  1. Care este principala complicatie a procedeului Kocher de reducere a unei luxatii scapulohumerale:
  1. Ruperea capsulei articulare.
  2. Fractura de trohiter.
  3. Lezarea nervului axilar.
  4. Fractura spiroida a diafizei femurale.
  5. Fractura supracondiliana de humerus.

13.  Complicatia nervoasa cea mai frecventa a luxatiei scapulohumerale este pareza sau paralizia nervului:

a.       median

b.      radial

c.       axilar (circumflex)

d.      ulnar

  1. Leziunea Bankart in luxatiile de umar consta in:
  1. Ruperea capsulei articulare.
  2. Ruperea muschiului subscapular.
  3. Ruperea lig. glenohumerale anterioare.
  4. Dezinsertia labrum-ului glenoidal de pe marginea anterioara a glenei.
  5. Tesirea marginii anterioare, osoase, a glenei.

  1. Leziunea nervului ulnar, intr-o luxatie de cot, duce la imposibilitatea:

a.        Flexiei degetelor.

b.        Flexiei mainii pe antebrat.

c.        Abductiei degetelor.

d.        Inclinatiei radiale a mainii.

e.        Extensiei mainii pe antebrat.

  1. Intr-o luxatie traumatica de sold, cu membrul pelvin in pozitie de extensie, scurtare, rotatie interna si adductie, avem de a face cu forma anatomoclinica:
  1. Iliaca.
  2. Ischiatica.
  3. Obturatorie.
  4. Pubiana.
  5. Orice forma.

  1. Principala complicatie tardiva a unei luxatii traumatice de sold este:
  1. Luxatia recidivanta.
  2. Necroza avasculara a capului femural.
  3. Redoarea de sold.
  4. Condromatoza de sold
  5. Instabilitatea cronica de sold.

FRACTURILE  MEMBRULUI  SUPERIOR

  1. Care din urmatoarele fracturi de scapula sunt fracturi articulare:

fractura de col anatomic

fractura de col chirurgical

fractura de cavitate glenoida

fractura de acromion

  1. In fractura de 1/3 medie a claviculei, fragmentul medial se deplaseaza:

  1. anterior
  2. posterior
  3. superior
  4. inferior

  1. In varianta tratamentului ortopedic a unei fracturi de clavicula cu deplasare, care este complicatia tardiva cea mai frecventa:

  1. pseudartroza
  2. calusul vicios
  3. paralizia de n.axilar
  4. sindromul de defileu subclavicular

  1. In varianta tratamentului ortopedic a unei fracturi de clavicula cu deplasare, bandajul in „8” se mentine:

  1. 2 saptamani
  2. 4 saptamani
  3. peste 6 saptamani
  4. nu exista o durata anume

  1. In care din urmatoarele fracturi de clavicula se indica tratamentul chirurgical      (reducere sangeranda si osteosinteza) :

  1. fracturile cu deplasare
  2. fracturile cu traiect transversal
  3. fracturile cominutive cu deplasare cu fragment intermediar verticalizat
  4. fracturile cu complicatii vasculare

  1. Care din urmatoarele fracturi de extremitate proximala de humerus prezinta risc maxim de necroza avasculara a capului humeral:

fractura de col chirurgical

fractura tuberculului, cu deplasare

fractura de col anatomic

toate prezinta risc de necroza in egala masura

  1. Echimoza brahiotoracica (HENNEQUIN) poate apare in:

  1. fractura de col antomic de scapula
  2. fractura de col chirurgical de humerus
  3. luxatia scapulohumerala
  4. in toate acestea

  1. Hemiartroplastia de umar cu proteza de cap humeral tip NEER este indicata, de electie, in:

  1. fractura de col chirurgical de humerus cu 3 fragmente
  2. in fractura de col chirurgical cu luxatie scapulohumerala
  3. in fractura de col anatomic
  4. in fractura de tubercul mare de humerus asociata cu luxatia scapulohumerala

  1. In fracturile diafizare de humerus este posibila lezarea, cu predilectie, a nervului:

  1. median
  2. radial
  3. ulnar
  4. musculocutan

  1. Gipsul de „atarnare” (CALDWELL) se foloseste pentru reducerea lenta a fracturilor de:

  1. col chirurgical de humerus
  2. col chirurgical de scapula
  3. diafiza humerala
  4. diacondiliene de paleta humerala

  1. Intr-o fractura diafizara simpla, de humerus, cu deplasare prin angulatie, tratamentul de electie este:

  1. atela gipsata brahiopalmara cu epolet pentru 6 saptamani
  2. bandaj elastic pentru 6 saptamani
  3. reducere si osteosinteza cu placa cu suruburi
  4. reducere si osteosinteza cu fixator extern

  1. Care din urmatoarele fracturi de paleta humerala sunt fracturi intra-articulare:

  1. fracturile supracondiliene
  2. fracturile supra- si intercondiliene
  3. fracturile de epitrohlee (epicondil medial)
  4. fracturile de condil extern (capitul humeral)

  1. Care este complicatia tardiva cea mai frecventa a unei fracturi supra si intercondiliene de paleta humerala, tratata ortopedic:

  1. pseudartroza
  2. calusul vicios
  3. osificarile periarticulare
  4. paralizia de nerv radial

  1. Intr-o fractura de epitrohlee (epicondil medial), cu deplasare, cu fragment mare, tratamentul de electie este:

  1. atela gipsata brahiopalmara pentru 3 saptamani
  2. extirparea fragmentului
  3. reducere si osteosinteza cu surub
  4. tratament functional

  1. In fractura cominutiva de cap radial, la adult, tratamentul de electie este:

  1. reducere si osteosinteza cu brose K.
  2. aparat gipsat brahiopalmar pentru 3 saptamani.
  3. rezectie de cap radial
  4. artrodeza radioulnara proximala

  1. In fractura simpla de olecran, cu deplasare, tratamentul de electie este:

  1. reducere si osteosinteza cu suruburi
  2. atela gipsata brahiopalmara cu cotul in extensie
  3. reducere si osteosinteza dupa principiul hobanului (hobanaj)
  4. reducere si osteosinteza cu tija centromedulara

  1. Fractura-luxatie MONTEGGIA- STANCIULESCU reprezina:

  1. fractura de radius cu luxatia capului ulnei
  2. fractura de ulna cu luxatia capului radial
  3. fractura de radius cu luxatie radioulnara proximala
  4. fractura de ulna cu luxatie radioulnara distala

  1. Intr-o fractura diafizara de radius cu deplasare, la adult, tratamentul de electie este:

  1. reducere si osteosinteza cu brosa KIRSCHNER centromedulara
  2. reducere si osteosinteza cu tija KUNTSCHER centromedulara
  3. reducere ortopedica si aparat gipsat pentru 6 saptamani
  4. reducere si osteosinteza cu suruburi
  1. Fractura POUTEAU- COLLES reprezinta:

  1. fractura extra-articulara de epifiza distala de radius cu deplasare
  2. fractura articulara de epifiza distala de radius cu deplasare
  3. fractura ambelor epifize distale ale oaselor antebratului
  4. fractura de epifiza distala de radius cu luxatie radioulnara distala

  1. Care sunt cele mai frecvente (doua) complicatii tardive ale fracturii de scafoid carpian:

  1. calusul vicios
  2. pseudartroza
  3. luxatia periscafolunata
  4. necroza fragmentului proximal al scafoidului

  1. Fractura instabila de coloana este:

  1. fractura – tasare
  2. fractura varstnicului
  3. fractura insotita de tulburari neurologice
  4. fractura cu diformitate accentuata in timp.

  1. Reducerea fracturii de coloana prin metoda Bohler ( tratament ortopedic), se face prin:

    1. repaus la pat
    2. extensie continua
    3. decubit ventral
    4. reclinatie

  1. Tratamentul chirurgical al unei fracturi instabile de coloana decompensata de tulburari neurologic se face prin :

    1. fixare transpediculara;
    2. decompresiune
    3. reducerea focarului de fractura
    4. fixare transpediculara, reducere si decompresiune.

  1. Scolioza idiopatica a adolescentului este mai frecventa:

    1. in primii trei ani de viata;
    2. in timpul puseului de crestere de la pubertate;
    3. la baieti
    4. la fete.

  1. Punctia  articulara a unui genunchi artrozic tumefiat prin hidartroza izoleaza un lichid:

    1. verzui, gelatinos, bogat in leucocite
    2. palid-galbui, vascos, cu limfocite sau monocite, bogat in glucoza;
    3. palid – galbui, vascos, cu limfocite sau monocite, concentratie normala a glucozei si a proteinelor.
    4. concentratia glucozei si proteinelor sunt marite.
    5. Palid –galbui, bogat in glucoza, gelatinos.

  1. O gonartroza  Ahlback IV este caracterizata de :

    1. pensare articulara completa, fara uzura osoasa
    2. uzura osoasa moderata, intre 0-5 mm
    3. uzura osoasa medie , intre 0,5-1 cm
    4. uzura osoasa  intre 5 – 10 mm.
    5. Uzura osoasa majora, > 10mm.

  1. O gonartroza predominant localizata in hemiplatoul tibial intern, Ahlback III, fara afectarea importanta a hemiplatoului tibial extern si fara semne de laxitate ligamentara antero-posterioara, are ca tratament de elctie :

    1. osteotomia de inchidere externa supratuberozitara;
    2. osteotomia de inchidere interna supratuberozitara;
    3. osteotomia de deschidere externa supratuberozitara
    4. osteotomia de  deschidere interna supratuberozitara
    5. artroplastia unicompartimentala interna.

  1. Mozaicoplastia este;

    1. transplant de condrocite la nivelul defectului cartilaginos;
    2. realizarea unor foraje la nivelul osului subcondral eburnat
    3. montarea unui volet periostal peste zona de cartilaj denudat;
    4. autotransplant de homogrefe osteocartilaginoase, plasate in zona de defect cartilaginos.

  1. Dintre cauzele posibile de gonartroza secundara, recunoastem urmatoarele :

    1. Osteocondrita disecanta
    2. Boala Morquio
    3. Condromatoza
    4. Displazia luxanta a soldului
    5. Toate

  1. Scorul Glasgow are ca parametrii de evaluare :

a)      Raspunsul motor

b)      Raspunsul ocular

c)      Tensiunea arteriala

d)      Raspunsul verbal

e)      Frecventa respiratorie

  1. In camera de desocare sint obligatorii urmatoarele examene imagistice :

a)      Rx toracica de fata

b)      Rx coloana cervicala de profil

c)      Rx de bazin

d)      RMN coloana toraco-lombara

e)      Ecografie abdominala

  1. Principalele cauze ale disfunctiei respiratorii sint :

a)      Coma

b)      Obstructia cailor aeriene suprioare

c)      Voletul costal

d)      Aspiratia bronsica

e)      Afectarea centrilor respiratori

  1. Principalele semne clinice ale disfunctiei circulatorii sint :

a)      Paloare

b)      Transpiratii

c)      Racirea extremitatilor

d)      Tahicardie

e)      Hipotensiune

  1. Fractura de baza de craniu are drept semne :

a)      Rinoragia

b)      Voletul cranian

c)      Otoragia

d)      Abolirea deglutitiei

e)      Hematomul periorbitar

  1. Cracteristicile durerii in formatiunile tumorale osoase sunt:
    1. Durere la efort
    2. Apare in a doua jumatate a zilei
    3. Nocturna
    4. Spontana
    5. Osteocopa

  1. Reactiile periostale sunt evidentiate radiologic prin imagini de:

          a)Triunghi Codman

          b) Corticala scamosata

          c) Foc de iarba

          d) Apozitii osoase in bulb de ceapa

          e) Calcificari periosoase

  1. Nidusul este o leziune anatomopatologica intilnita la;
    1. Tumora cu mieloplaxe
    2. Osteomul osteoid
    3. Sarcomul Ewing
    4. Osteoblastomul
    5. Sarcomul parosteal

  1. Clasificarea topografica si prognostica S.S.S. mai este cunoscuta si sub numele de :
    1. Scaglietti
    2. Goidanich
    3. Enneking
    4. Schinz
    5. Jaffe Lichtenstein

  1. Principalele examene imagistice in investigarea tumorilor osteomusculare sunt:
    1. Rx de fata si profil
    2. CT scan
    3. Echografia
    4. Scintigrafia
    5. Biopsia

    

  1. Continutul lichidian al chistului osos este bogat in:
    1. CPK
    2. LDH
    3. Glucoza
    4. Fosfataze alcaline
    5. Fosfat tricalcic

  1. Osteocondromul cu baza de implantare sesila se intilneste la:
    1. Femur
    2. Tibie
    3. Humerus
    4. Peroneu
    5. Radius

  1. Sindromul Albright se caracterizeaza prin :
    1. Displazie fibroasa poliostica
    2. Pubertate precoce
    3. Transpiratii nocturne
    4. Hiperpigmentare cutanata
    5. Fragilitate capilara

  1. Tumora cu celule gigante are sediul :
    1. Metafizar
    2. Diafizar
    3. Metaepifizar
    4. Epifizar
    5. Metadiafizar

   44. ) Tumora cu celule gigante activa se trateaza de electie prin :

a)      Curetaj si plombaj cu spongie

b)      Rezectie reconstructie

c)      Curetaj si plombaj cu ciment acrilic

d)      Rezectie intratumorala

e)      Excizie simpla

   45) Osteosarcomul osteocondensant se intilneste mai frecvent intre urmatoarele virste :

a)      0 –10 ani

b)      10 –20 ani

c)      20 –30 ani

d)      30 –40 ani

e)      40 –50 ani

     46) Pentru ca indicele de citonecroza sa poata fi considerat eficace trebuie sa aiba o valoare de peste ;

a)      50%

b)      60%

c)      70%

d)      80%

e)      90%

     47) Condrosarcomul este o tumora osoasa care se localizeaza cu predilectie :

La extremitatea distala a femurului

La extremitatea distala a radiusului

La extremitatea proximala a tibiei

La radacina membrelor

Pe oasele late ale bazinului

     48) Singura tumora maligna care se preteaza la o rezectie intratumorala este :

a)      Osteosarcomul

b)      Fibrosarcomul

c)      Sarcomul Ewing

d)      Condrosarcomul

e)      Sarcomul Parker-Jackson

      49) Semnul patognomonic al sarcomului parosteal este :

a)      Osteoliza corticala

b)      Reactia periostala in foc de iarba

c)      Sant clar radiotransparent intre corticala si tumora

d)      Efractionarea corticalei de la exterior la interior

e)      Reactie periostala in bulb de ceapa

      50) Fibrosarcomul este o tumora osoasa :

a)      Cu grad scazut de malignitate

b)      Extracompartimentala

c)      Cu grad crescut de malignitate

d)      Care metastazeaza extrem de rar

e)      Ce poate apare pe leziuni preexistente

      51) Mielomul multiplu este :

a)      Un limfosarcom

b)      O hemopatie maligna

c)      O boala degenerativa

d)      O boala a tinarului

e)      O boala poliostica

     52) Metastaza osoasa unica  cu tumora primitiva cunoscuta se poate trata

a)      Prin curetaj si plombaj

b)      Prin osteosinteza centromedulara de confort

c)      Prin rezectie si recontructie

d)      Numai prin radioterapie

e)      Numai prin chimioterapie

53) Embolizarea selectiva este utila in tratarea tumorilor localizate la :

Extremitatea distala a radiusului

Extremitatea distala a femurului

Nivelul oaselor bazinului

Nivelul omoplatului

Coloana vertebrala

      54) Tratamentul osteosarcomului este :

a)      Chirurgical

b)      Chimioterapic

c)      Radioterapic

d)      Antiinflamator

e)      Cortizonic

1.      Care este tratamentul de electie al unei fracturi de col femural Garden IV la un pacient de 65 ani, fara tare medicale semnificative sau coxartroza ipsilateral, care se putea deplasa in comunitate inainte de accident?

  1. Reducere si fixare cu brose
  2. Tratament functional
  3. Artroplastia soldului cu proteza Moore
  4. Imobilizare in ap. gipsat pelvi-podal 3 luni
  5. Reducere si fixare cu tije Ender

2.   Ce tratament chirurgical se poate aplica unei fracturi pertrohanteriene simple ?

  1. Reducere si fixare cu tije Ender
  2. Reducere si fixare cu DHS
  3. Hemiartroplastie cu proteza Moore
  4. Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata proximal
  5. Reducere si fixare cu lama-placa

3.   Care sunt complicatiile imediate caracteristice fracturilor diafizei femurale ?

  1. Fractura deschisa
  2. Sindromul de compartiment

      C.  Socul hemoragic

  1. Flictenele

      E.  Embolia grasoasa

4.      Un pacient in varsta de 40 ani este adus la Camera de Garda cu o fractura oblica ,

             in 1/3 medie a femurului, cu deplasare, deschisa tip I GA si un TCC care 

            impiedica interventia chirurgicala imediata. Care este atitudinea corecta in aceasta 

            situatie ?

  1. Toaleta chimica a plagii, pansament steril si initiere AB-terapie cu spectru  larg
  2. Repaus al membrului in pozitie procliva, pe o perna, pana la operatie
  3. Imobilizare prin extensie continua transscheletica, pana la operatie
  4. Imobilizare in aparat gipsat pelvi-podal pana la consolidarea fracturii
  5. In momentul in care operatia este posibila, se recurge la reducerea fracturii si fixare cu tija centro-medulara

5.      Fixarea cu tija centromedulara cu focar inchis este superioara fixarii cu placa si  suruburi in fracturile din 1/3 medie a diafizei tibiale ?

A.   DA, pentru ca are un risc mai mic de infectie

B.   DA, pentru ca se evita deperiostarea fragmentelor osoase

  1. NU, pentru ca nu permite mobilizarea precoce
  2. NU, pentru ca nu asigura o reducere anatomica a fragmentelor
  3. NU exista deosebiri majore intre cele doua tehnici

6.      Radiografia unui pacient in varsta de 49 ani, care a suferit un traumatism prin cadere de pe o platforma de 1.5m, cu genunchiul intens tumefiat, fara alte acuze extra-scheletice, evidentiaza o fractura separare-infundare a platoului tibial lateral. Care sunt afirmatiile adevarate :

  1. Mecanismul de producere cel mai probabil este accentuarea valgusului fiziologic al genunchiului.
  2.  Leziunea asociata cea mai frecventa care trebuie avuta in vedere este ruptura ligamentului colateral lateral al genunchiului
  3. Poate aparea suferinta neuro-vasculara datorita hemartrozei care comprima spatiul popliteu
  4. Tratamentul de electie este cel chirurgical
  5.  Mersul cu sprijin pe membrul inferior respectiv se poate relua precoce postoperator (24-48 h) ?

COXARTROZA

1.      Afectiunile care favorizeaza aparitia coxartrozei secundare sunt :

  1. Displazia luxanta a soldului
  2. Condromatoza sinovialei
  3. Diabetul zaharat
  4. Hemofilia
  5. Boala Perthes.

2.      Manifestarile clinice ce pot aparea in  faza de stare a coxartrozei sunt. :

  1. Durerea in Δ lui Scarpa in a doua jumatate a noptii
  2. Durerea iradiata la nivelul genunchiului
  3. Dificultati la incaltare
  4. Pozitia vicioasa in flexie si rotatie externa
  5. Blocarea totala a miscarilor articulare

3.      Examenul radiologic in cazul coxartrozei poate pune in evidenta :

A.    Pensarea spatiului articular

B.     Geode in “oglinda” la nivelul capului femoral si al cotilului

C.     Aplatizarea capului femoral care capata aspectul

    de “tampon de vagon”

D.    Osteofitul cotiloidian mediale - aspect de “fund dublu”

E.     Formarea de punti osoase intre capul femural si cotil, in fazele avansate

4.      Tratamentul conservator al coxartrozei cuprinde urmatoarele principii :

A.    Este indicat la pacientii in decada a VII-a de varsta cu

            forme avansate de boala

B.     Balneo – Fizioterapia este utilizata in scop antalgic si decontracturant

C.     Corectarea pozitiilor vicioase se poate face prin

            manipulare articulara sub anestezie

D.    Preecursori exogeni ai GAG se administreaza pentru lubrifierea articulara

E.     Inhibitoarele selective ale COX-2 se utilizeaza

            pentru combaterea inflamatiei si a durerii

 

5.      Sunt medicamnte cu actiune inhibitoare a COX – 2 :

A.    Synvisc

B.     Diclofenac

C.     Flexodon A

D.    Piascledine

E.     Celebrex

6.      Urtoarele afirmatii despre artroplastia soldului sunt adevarate :

A.    Este cea mai frecventa interventie chirurgicala practicata

     la pacientii cu coxartroza

B.     Este metoda de prima intentie la pacientii cu forme usoare de boala

C.     Este o metoda prin care se imbunatateste mobilitatea articulara

D.    Protezele necimentate se fixeaza primar prin osteointegrare

E.     Decimentarea aseptica a protezei reprezinta o

     complicatie precoce a metodei

POLITRAUMATISME

INFECTII OSOASE

1.      Elementele corecte de diagnostic al osteomielitei acute sunt. :

A.    Durerea locala, vie, pulsatila la examenul clinic

B.     Evidentierea germenilor izolati prin hemocultura in faza de debut

C.     Osteoporoza segmentului afectat evidentiata pe radiografie in prima saptamana

D.    Scintigrafia cu leucocite marcate (hipercaptare la nivelul segmentului afectat) care se pozitiveaza tardiv

E.     Abcesele subperiostale evidentiate prin echografie

2.      Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteomielitei sunt adevarate :

A.    In majoritatea cazurilor se utilizeaza un singur antibiotic (cel mai activ

     impotriva germenului izolat)

B.     Antibioterapia i.v. se administreaza pe termen lung – 6 sapt.

C.     Antbioterapia p.o. se continua pana la 3 – 6 luni

D.    Tratamentul chirurgical presupune chiuretarea partilor moi necrozate

     si excizia sechestrelor

E.     Dupa debridarea chirurgicala, tegumentele se sutureaza “per primam”

3.      In absenta tratamentului, osteomielita poate evolua spre :

A.    Vindecare spontana in majoritatea cazurilor

B.     Fistulizare

C.     Osteita cronica

D.    Eliminare sechestre

E.     Decesul pacientului datorita afectarii generalizate a scheletului

4.      Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia osteo-artritei hematogene :

A.    Apare cel mai frecvent la copil

B.     La copii, germenul incriminat in cele mai multe cazuri

     este streptococul β hemolitic

C.     La copii, este localizata cel mai frecvent la

     segmentele adiacente genunchiului

D.    La adulti, survine frecvent dupa infectii genito-urinare

E.     La adulti, consumul de droguri reprezinta un factor favorizant

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 790
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved