ETAPELE PROCESULUI DE NURSIG

ETAPELE PROCESULUI DE NURSIG

5 etape:

1. culegerea , validarea si organizarea   datelor = APRECIEREA
2. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
3. planificarea ingrijirilor( obiective)
4. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea  interventiilor)
5. evaluarea

APRECIEREA

Este prima etapa a PN si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor ;

Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul cu studii superioare nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul

Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta la baza planului de nursing individualizat

DATE INEXACTE SI INCOMPLETE - cauze ;

nu se culeg date relevante intr-o situatie bine definita

asistent cu studii superioare dezorganizat

asistent cu studii superioare incapabil sa utilizeze tehnici si mijloace de culegere a datelor

asistentul cu studii superioare neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru clarificare

emite ipoteze fara a verifica informatiile

culege informatii care nu sunt relevante pentru situatia prezenta

A. TIPURI DE DATE CULESE

DATE OBIECTIVE- observate de asistent

DATE SUBIECTIVE- expuse de pacient

DATE: informatii trecute si actuale

DATE; viata pacientului, obiceiuri, mediul de viata

B. CATEGORII DE DATE

1. Date relativ stabile :

Informatii gerale: nume, varsta, sex, stare civila

Caracteristici individuale ; rasa, religie, cultura, ocupatie

Obiceiuri: alimentatie, ritm de viata

Evenimente legate de sanatate: sarcini, boli anterioare, interventii chirurgicale , accidente

Elemente fixe: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze , alergii

Sustinerea pacientului : familie, prieteni

2. Date variabile

starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitu, eliminarea, somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii, oboseala, durere, reactii la tratament etc

conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare depresiva, stare de constienta, capacitate de comunicare, grad de autonomie, acceptarea sau neacceptarea bolii/ rolului

Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de lucru in procesul de ingrijire

C. SURSE DE INFORMATIE

Sursa directa / primara : pacientul

2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de sanatate( medici, asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) , dosarul medical ( foaie de observatie, carnet de sanatate) , consultarea unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) , literatura de specialitate

C. METODE DE CULEGERE A DATELOR

a)INTERVIUL

o       Reprezinta dialogul, discutia, intre asistentul cu studii superioare si pacient / familie ;

o       permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina ;

o       este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor

OBIECTIVELE INTERVIULUI :

OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica, psihologica, socio-culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia

Inceperea RELATIEI TERAPEUTICE intre asistent si pacient

Observarea INTERACTIUNII PACIENT/ FAMILIE- PACIENT/ ECHIPA DE SANATATE

Observarea EVOLUTIEI pacientului in spital

Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii, tratament, examinari, pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor , planificarea si efectuarea interventiilor

TIPURI DE INTERVIU

Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex: cum va numiti ?; Ce ocupatie aveti? Cati ani are copilul ?

Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise   Ex.: explicati-mi despre suferinta D-voastra/ copilului D-voastra legata de oboseala

ETAPELE INTERVIULUI :

Inceperea interviului

asistentul cu studii superioare se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului )

pacientul/ parintii pacientului va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. Desfasurarea interviului

- asistentul cu studii superioare pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor profila pacientul

- pe parcursul interviului asistentul cu studii superioare si pacientul devin pe rand emitator si receptor

- este bine sa se semnaleze sfarsitul interviului ( " vom termina in 3 minute , va voi adresa inca 3 intrebari ")

3. Concluzia interviului

- la sfarsitul interviului asistentul cu studii superioare va trage concluziile : " va multumesc pentru raspunsurile D-voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra, Raspunsurile D-voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc " )

CONDITII PENTRU DESFASURAREA INTERVIULUI

Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient :

respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte foarte suferind, are vizitatori

Durata : asistentul cu studii superioare trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau numar de minute

Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea si confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament )

Strategii de comunicarea eficace

LINISTEA

AUSCULTAREA ATENTA

Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului /familiei

UTILIZAREA PARAFRAZARII - in scopul validarii informatiilor date de pacient

CLARIFICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare

REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactitatii lor

Mentinerea CONTACTULUI VIZUAL - expresie senina a fetei, surazatoare

Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al asculta si a-i usura suferinta

ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL

abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ, descriptiv, de tip clarificare )

abilitatea de a confirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale

abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( Vad ca va preocupa mult greutatea copilului D-v dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit despre aspectul scaunului copilului D-voastra")

abilitatea de a face o sinteza

abilitatea de a asculta activ :

repetarea ultimei parti din fraza pacientului

extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie)

b. OBSERVATIA

Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate

Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT .

Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ;

Trebuie sa fie continua si obiectiva

Observatia cuprinde

o       starea fizica, mentala, emotionala ,

o       microclimatul,

o       decelarea pericolelor actuale si potentiala din mediu

o       factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului

IMPLICAREA SIMTURILOR

VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si simptome care traduc o nevoie sau o problema de sanatate

AUZUL : intonatia vocii, gemete, plangeri, zgomote emise de pacient , gaze

ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand determinarea unor detalii: induratie, caldura etc.

MIROSUL gradul de curatenie al pacientului, procese patologice ( infectiide palga), halena ( acidoza la un diabetic)

2 forme de observatie :

1. OBSERVATIE INTENTIONATA : planificata si controlata

- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau regimului alimentar , problemele pacientului, determina numarul parametrilor alesi pentru a fi observati si frecventa cu care se face aceasta

2. OBSERVATIA NEINTENTIONATA : utilizata in orice situatie

ELEMENTE DE EVITAT:

subiectivism

judecati preconcepute

superficialitate si rutina

lipsa de concentrare si continuitate

c. EXAMENUL FIZIC

Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing

Tehnici:

INSPECTIA : examinarea vizuala utilizata pentru a aprecia culoarea tegumentelor, expresiile faciale,scaunul, modificari fizice sau comportamentale

AUSCULTATIA : ascultarea sunetelor produse in organism .Poate fi efectuata direct ( cu urechea) sau indirect ( cu stetoscopul) . Auscultatia include aprecierea frecventei, intensitatii si duratei sunetelor

PALPAREA : examinarea prin sensibilitatea tactila ; se pot aprecia : temperatura , distensia vezicii urinare, pulsul periferic

VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor. Daca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate apela la familie, membrii echipei de sanatate

ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze identificarea problemelor actuale si potentiale .

DIAGNOSTICUL DE NURSING

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

( CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON)

Organizarea datelor se poate face si dupa alte metode ( Maslow, Gordon - pe sisteme si aparate : respirator, cardiovascular etc. )

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Asistentul impreuna cu pacientul pot identifica punctele slabe, punctele tari, oportunitatile si amenintarile ; toate acestea il pot ajuta pe pacient in procesul de refacere.

Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice - semne, simptome- reactiile si comportamentul acestuia

ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

DEFINITII : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste la planificarea ingrijirilor

Sevesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistentul este responsabil

COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING

3 PARTI

a.      Problema de dependenta a persoanei

b.      Cauza / etiologia problemei de dependenta

c.      Semne si simptome

P- problema un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual

Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate

E- etiologia / cauza : cuprinde factorii cauzali

Factorii pot fi:

fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare in aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )

psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres,

sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare

cultural-spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor

necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate

S -semne de dependenta - semne si simptome - semne

observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii

( nu respecta regimul igieno-dietetic, nu comunica cu membrii

echipei de sanatate etc. )

TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

diagnosticul actual : cuprinde problema actuala sau reactiile pacientului la o probleme si factorii etiologici ; legatura se realizeaza prin expresia " legat de " sau "datorita " Ex. : anxietate legata de iminenta unei investigatii sau disconfort legat de durere

diagnosticul potential: poate fi enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii Ex. Potential de alterare a respiratiei legat de fumatul excesiv

diagnosticul posibil : pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau legati de factori necunoscuti Ex: perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in asumarea rolului de tata sau disfunctii sexuale

PROCESUL DE NURSING IN PEDIATRIE

Procesul de nursing demonstreaza eficacitatea activitatii profesionale a asistentului medical cu studii superioare , iar in pediatrie poate mai mult decat in alte ramuri medicale , deoarece este recunoscuta dificultatea de a coopera cu copii comparativ cu adultii . Chear daca este necesar un timp suplimentar pentru a demonstra scriptic activitatea profesionala este imperios necesar ca procesul de ingrijire sa fie aplicat in acest domeniu . Putem invoca multiple motive de refuz a aplicarii procesului de nursing dar numai prin demonstrarea scrisa a acestui demers munca zilnica a sistentelor medicale cu studii superioare poate fi recunoscuta si nu in ultimul rand apreciata corespunzator . Trebuie inteles aspectul practic al acestul proces care influienteaza in mod pozitiv ingrijirile acordate , in special cele acordate copiilor , indifetrent de varsta .

In pediatrie PN necesita o atentie deosebita , sporita deoarece trebuie luat in considerare aspectul psihic al copilului care prin spitalizare , este despartit de mediul sau care ii confera siguranta necesara dezvoltarii , la care se adauga despartirea de cei dragi si afectarea satrii de sanatate . Reactiile copilului la situatia spitalizarii difera in functie de varsta , de experientele anterioare intr-un spital , de sustinerea de care pot beneficia , de capaciatatea de adaptare si de gravitatea afectiunii .

CULEGEREA DATELOR

o       informatii generale si caracteristici individuale

o       nume, varsta , sex, limba religie

o       gusturi personale : alimentatie, ritm de viata

o       dezvolatare fizica

o       dezvolatare psihomotorie

o       antecedente medicale :

se apreciaza problemele anterioare si repercursiunile acestora asupra obiceiurilor si posibilitatilor de crestere si dezvolatare

spitalizari anterioare : reactii la spitalizari anterioare ( neliniste, frica, plans, agresivitate fizica si verbala ) , modul de adaptare , efectele spitalizarii asupra comportamentului ulterior

o       sustinerea de care poate beneficia :

in ce masura familia poate vizita copilul ( sau doreste sa o faca )

modul in care familia participa la ingrijiri ( dorinta , implicare, refuz)

manifestari de dependenta ale afectiunii prezente ( semne , simptome )

o       sursele de informare sunt cel mai frecvent indirecte ( familie, anturaj, membrii echipei de sanatate, dosarul medical anterior si /sau actual ) , deoarece sursele directe ( copilul ) sunt mai putin relevante ( exceptie fiind datele obiective culese de asistentii medicali cu studii superioare )

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

• analiza datelor : clasificarea datelor in date de independenta si date de dependenta
• interpretarea datelor :

stabilirea si explicarea problemelor de dependenta

in functie de cele 14 nevoi pot intervenii : probleme respiratorii si circulatorii, nutritie ( deficitara sau surplus) , probleme de eliminare, postura inadecvata , somn ineficient, potential de accidentare, comunicare perturbata , anxietate etc.

Descoperirea si definirea surselor de dificultate ( a cauzelor, etiologiei problemelor aparute ) de ordin fizic, psihic, social, insuficienta cunoastere

PROBLEMELE DE DEPENDENTA pot fi: durerea, refuzul de a se alimenta , deficienta sistemului imunitar , constrangeri fizice , mediu necunoscut , lipsa parintilor, necunosterea masurilor de protectie , reactii la spitalizare, tratamente injectabile etc.

DIAGNOSTICUL DE NURSING - corespunzator problemelor , cauzelor si manifestarilor trebuie sa tina cont de relatiile dintre diagnostice ( implicit dintre nevoile afectate ) si de interactiunea acestora cu celelalte nevoi ale copilului

EXEMPLU DE INTERACTIUNE a unor diagnostice de ingrijire :

Ø      Modificarea potentiala a temperaturii corpului potentialul deficit in volumul lichidian

Ø      Perturbarea cresterii si dezvoltarii copilului

Ø      Hipertermia/ hipotermia ; termoreglare ineficienta ( a NN )

Ø      Alterarea mucoasei bucale

Ø      Potential pentru infectie

Ø      Modificarea nutritionala :mai putindecat necesitatile corpului

Ø      Modificarea nutritionala : potential pentru mai mult decat necesitatile corpului

Ø      Afectarea integritatii pielii ;afectarea potentiala a integritatii pielii

Diagnorticele de ingrijire din aceasta lista pot fi aplicate intregului metabolism si acopera o extindere larga din responsabilitatile umane .

Diagnosticele legate de temperatura corpului sunt incluse in aceasta arie de functionare datorita relatiilor dintre temperatura corpului si metabolism.

Alte diagnostice de ingrijire cum ar fi : potential pentru infectie , afectarea integritatii pielii, alterararea mucoasei bucale pot fi concepute rezultate sau conditii ( cauze) legate de :

bariere mecanice ( integritatea pielii, a mucoasei bucale )

in cazurile de malnutritie ( carenta de proteine, calorii) frecventa infectiilor este mai mare

nutritia deficitara duce la afectarea pielii ( descoamari, exfolieri) favorizand suprainfectarea

sistemul imunitar poate deveni insuficient datorita deficientelor de proteine

procesul infectios este insotit de greata , varsaturi, diaree

afectarea mucoasei bucale poate fi determinata de carente de vitamine din grupul B ( pierderea structurii normale a mucoasei bucale si a limbii ) iar deficienta vitaminei C determina gingivoragii

stomatita determinata de chimioterapie poate interfera cu masticatia si deglutitia sau poate determina o durere intensa astfel incat aportul alimentar este redus din cauza disconfortului produs

RELATII INTRE DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE : in evaluarea functiei nutritive si metabolice se acorda o atentie deosebita urmatoarelor diagnostice de ingrijire :

tulburarea imaginii corporeale

constipatia

diarea

negativism

deficit de autoingrijire

aportul alimentar

afectarea nevoii de a invata cum sa-si pastreze sanatate

tulburarea autoaprecierii ( a stimei de sine )

problema nutritiva a obezitatii poate avea efecte secundare pentru autostimare sau pentru imaginea de sine ( inclusiv corporeala , mai ales la fete )

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1. STABILIREA OBIECTIVELOR - corespunzatoarelor problemelor de dependenta

La o problema pot fi stabilite mai multe obiective si vizeaza ;

Ø      asigurarea conditiilor de mediu favorabile

Ø      diminuarea intensitatii durerii

Ø      echilibrarea hidrica si nutritionala

Ø      mentinerea temperaturii corpului in limite normale

Ø      asigurarea igienei personale a copilului

Ø      mentinerea tegumentelor si fanerelor curate si integre

Ø      favorizarea comunicarii

Ø      asigurarea conditiilor de recreere

Ø      diminuarea gradului de neliniste , anxietate

Ø      diminuarea sau inlaturarea manifestarilor de dependenta legate de boala

Ø      promovarea cresterii si dezvoltarii

Ø      prevenirea complicatiilor

Ø      indepartarea riscurilor de accidente

2. ALEGEREA INTERVENTIILOR ( cu rol propriu si delegat) corespunde urmatoarelor obiective :

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU :

microclimat adecvat : temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curata

mediu de securitate: indepartarea obiectelor taioase , protejarea prizelor, amplasarea patului la distanta de surse de caldura , asigurarea barelor laterale sau a plaselor la paturi

lenjerie de pat curate

SUPRAVEGHEREA COPILULUI :

masurarea si notarea valorilor functiilor vitale si vegetative

observarea starii generale

informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a copilului

participarea la examinarea medicala a copilului

recoltarea probelor biologice indicate de medic

diminuarea intensitatii durerii

asigurarea unor pozitii care sa nu accentueze durerea

administrarea antialgicelor prescrise

echilibrarea hidrica si nutritionala

administrarea dietei prescrise - in functie de varsta ,

verificarea tipului de regim , a temperaturii alimentelor cand sunt servite

verificarea alimentelor provenite de la membrii familiei

supravegherea alimentatiei copiilor care se alimenteaza singuri

acordarea timpului necesar alimentatiei

supravegherea apetitului si a eventualelor manifestari aparute postprandial

mentinerea temperaturii corpului in limite normale

masurarea temperaturii corporeale ( in functie de varsta )

notarea valorilor gasite si informarea medicului

ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE A COPILULUI

Ø      Efectuarea toaletei partiale si generale a copilului mic

Ø      Indrumarea si supravegherea in cazul copiilor mari

Ø      Asigurarea materialelor necesare toaletei ( inclusiv lenjeria curata )

MENTINEREA TEGUMENTELOR SI FANERELOR CURATE SI INTEGRE

Ø      Observarea tegumentelor si fanerelor

Ø      Asigurarerea ingrijirilor corespunzatoare

Ø      Informarea medicului asupra eventualelor modificari

FAVORIZAREA COMUNICARII

Ø      Asigurarea unui program ritmic care sa confere siguranta si sa favorizeze comunicarea

Ø      Asigurarea unor mijloace de comunicare corespunzatoare varstei copilului

Ø      Incurajarea comunicarii cu alti copii din salon

Ø      Aprecierea comportamentului copilului

DIMINUAREA GRADULUI DE NELINISTE , ANXIETATE

Ø      Abordarea copilului cu calm, rabdare, blandete - corespunzator varstei

Ø      Explicarea afectiunii pe intelesul lui pentru indepartarea fricii ( cand copilul este f. mic se implica un membru al familiei )

7. ASIGURAREA CONDITIILOR DE RECREERE

Ø      Jucarii corespunzatoare varstei

Ø      Reviste , carti, radio sau TV ( daca nu este contraindicat) , casete cu desene animate , povesti, muzica etc.

Ø      Stabilirea unui program de recreere

DIMINUAREA SAU INLATURAREA MANIFESTARILOR DE DEPENDENTA LEGATE DE BOALA

Ø      Explicarea tehnicilor de ingrijire pe intelesul copilului si lamurirea asupra necesitatii acestora ( atunci cand este posibil )

Ø      Copilul va fi lasat sa manevreze anumite aparate sau instrumente ( evitand desterilizarea acestora sau pericolul de ranire ) pentru a indeparta teama fata de acestea ( se lasa le utilizeze ca pe o jucarie )

Ø      Evitarea pe cat posibil a oricarei metode de constrangere

Ø      Administrarea tratamentului prescris

APRECIEREA COMPORTAMENTULUI COPILULUI IN TIMPUL TEHNICII : FELICITARI, LAUDAT LA CEILALTI COPII IN SALON, RECOMPENSAT DACA ESTE POSIBIL

PROMOVAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII

SUPRAVEGHEREA PSIHOMOTORIE SI NOTAREA DATELOR

RESPECTAREA ORELOR DE SOMN SI ODIHNA

APLICAREA ABILITATILOR DOBANDITE : mers, imbracat, dezbracat, alimentatie activa

PREVENIREA COMPLICATIILOR

Ø      Supraveghere continua si ingrijiri adecvate starii generale a copilului

Ø      Informarea medicului asupra eventualelor manifestari nou aparute ( revizuirea conduitei terapeutice si implicit a planului de ingrijire

APLICAREA MASURILOR DE PREVENIRE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

Ø      Curatenie, izolare, dezinfectie, sterilizare, echipament de protectie

Ø      Interzicverea vizitelor persoanelor straine

Ø      Respectarea circuitelor functionale

INDEPARTAREA RISCURILOR DE ACCIDENTE

Ø      Interzicerea lasarii medicamentelor la indemana copiilor

Ø      Trierea jucariilor

Ø      Verificarea temperaturii alimentelor, a apei de baut,

Ø      Supravegherea atenta

Ø      Educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu

( OBIECTIVELE SI INERVENTIILE MENTIONATE NU SUNT STANDARD CI REPREZINTA UN GHID ORIENTATIV )

3. APLICAREA INTERVENTIILOR ( A INGRIJIRILOR )

1. in functie de obiectivele stabilite se aplica interventiile corespunzatoare
2. se noteaza tehnicile efectuate
3. se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale
4. necesita implicarea copilului , a echipei de ingrijire, a familiei ( pentru eliminarea cauzei si atingerea scopului )

4. EVALUAREA INGRIJIRILOR

1. Se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit ( specific si indivisualizat)
2. Se inregistreaza observatia : a fost atins scopul ( in ce masura, fcand, de cate ori, /zi, durata )
3. La nevoie se reorinreaza procesul de ingrijire , se reface planul de ingrijire ( reformuland obiectivele si interventiile ) si se continua evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale
4. Se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale cu studii superioare