Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

FORME FARMACEUTICE

sanatate


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NOTIUNI DEFINITORII DESPRE BOALA ULCERULUI GASTRIC
ATEROSCLEROZA
Controlul asupra cancerului
BASEDOW (BOALA)
BOLILE STOMATOLOGICE
Skenita
FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI HIDROSALIN SI AL POTASIULUI
SEMINTELE DE IN - INDICATII ALE TRATAMENTULUI CU SEMINTE DE IN
AUDITUL REPARTIZARII PE CATEGORII MAJORE DE REZULTATE
Radiodiagnosticul afectiunilor coloanei vertebrale - Necrozele aseptice ale vertebrelor

TERMENI importanti pentru acest document

: forme farmaceutice : forme medicamentoase : forme farmaceutice solide capsule : forme farmaceutice solide :

FORME FARMACEUTICE

            1. INTRODUCERE

            O.M.S. defineste medicamentul astfel: “orice substanta sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat in vederea modificarii sau exploatarii unui sistem biologic sau a unei stari patologice, in interesul celui caruia ii este administrat.”

            Substanta medicamentoasa se defineste ca fiind o substanta cu structura chimica definita, de origine naturala (vegetala, minerala, animala), de semisinteza sau sinteza si cu o anumita actiune farmacodinamica. Substantele medicamentoase trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de farmacopee si normelor interne de fabricatie.

            Forma farmaceutica (forma medicamentoasa, preparatulfarmaceutic) contine una sau mai multe substante medicamentoase si substante auxiliare prelucrate printr-o operatie farmaceutica. Prelucrarea se realizeaza in farmacie (medicament magistral) sau in industrie (medicament industrial, tipizat).

            Folosirea substantelor medicamentoase in practica medicala este reglementata prin lege.

            Farmacopeele (din latina Pharmacopaea, provenind din cuvintele Pharmacon – medicament si poiea – fac, prepar) sunt coduri oficiale legislative medico-farmaceutice care in fiecare tara stabilesc denumirea, conditiile de calitate si regulile de preparare, control, conservare si prescriere a medicamentelor. In prezent, in tara noastra, este in vigoare Farmacopeea Romana

editia X.

            In farmacopei sunt cuprinse substante folosite in farmacie pentru prepararea medicamentelor si dintre medicamentele fabricate industrial numai acelea care contin o singura substanta activa si care se bucura de o utilizare mai larga in tara respectiva. In tarile ce poseda o industrie farmaceutica, se trec in farmacopee in special medicamentele fabricate de industria respectiva , deseori numai substanta activa, nu si toate formele farmaceutice utilizate.

            Farmacopeele contin si:

a)      monografii generale ce traseaza liniile directoare privind prepararea formelor farmaceutice in farmacii si in industrie si stabilesc conditiile generale de calitate;

b)      metode generale folosite in controlul medicamentelor;

c)      conditiile de calitate a reactivilor folositi pentru controlul calitatii medicamentelor;

d)      tabele cu indicatii asupra toxicitatii medicamentelor, doze maxime ce pot fi prescrise etc.

Deoarece farmacopeele se tiparesc la cativa ani, periodic apar suplimente ce vin sa completeze cu date noi editia existenta, date ce vor fi incluse ulterior in urmatoarea editie. Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana va fi adoptata si pe teritoriul tarii noastre Farmacopeea europeana, care va inlocui actuala farmacopee.

            Anual, se elaboreaza tot cu caracter de lege “Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman” in care sunt inscrise toate substantele medicamentoase si specialitatile farmaceutice din tara si din import admise a fi folosite in practica medicala, cat si preparatele scoase din uz.

            Trebuie facuta diferenta dintre medicament si toxic.

            Prin toxic sau otrava se intelege, in general, orice substanta conceputa sau aleasa in scopul de a cauza tulburari functionale, leziuni organice sau moartea organismului care vine in contact cu ea.

            De retinut ca orice medicament administrat in cantitate mai mare decat cea permisa sau in conditii necorespunzatoare poate deveni un toxic. De asemenea, nenumarate substante folosite in procele de productie au efecte toxice daca sunt lasate sa patrunda in organism in cantitati mai mari decat prevad normele de securitate a muncii.

            Clasificarea medicamentelor se face dupa diferite criterii:

1. Dupa sursa de obtinere se diferentiaza medicamente naturale, semisintetice si sintetice.

1.1. Medicamentele naturale sunt obtinute din regnul animal (organe, tesuturi), regnul vegetal (radacini, frunze, flori etc.) sau ragnul mineral (clorura de sodiu etc.). ca medicamente naturale se pot folosi, fie produsul brut luat ca atare din natura, fie numai partea activa din produs. Orice produs brut folosit ca medicament poarta denumirea de drog (ex. Pulberea de frunze de digitalis).

Componentele active din droguri, responsabile de efectele farmacologice cautate, se numesc principii active si pot fi extrase din droguri fiind conditionate apoi ca medicamente (ex. Digitoxina este un principiu activ extras din frunzele de digitalis).

Dupa structura chimica, proprietatile fizico-chimice si biologice, principiile active extrase din drogurile vegetale se pot grupa in mai multe categorii:

-         Alcaloizii sunt produsi organici bazici ce contin azot. In solutie, au o reactie slab alcalina de unde le vine si numele. Cu acizii formeaza saruri, prin aditie la gruparea azotata. Bazele libere sunt solubile in solventi organici, iar sarurile hidrosolubile. Majoritatea alcaloizilor sunt solizi (ex. Morfina, codeina folosite pentru suprimarea durerii, tusei), iar unii sunt lichizi (cei neoxigenati, ex. Nicotina din frunzele de tutun). Toti alcaloizii au gust amar, iar cu acidul tanic dau un precipitat inactiv, acesta actionand ca un antidot nespecific. Denumirea alcaloizilor se termina in “ina”, ex. morfina, atropina, cocaina etc.

-         Glicozizii sunt produsi de condensare a unui component glucidic cu o molecula de alta natura numit aglicon sau genina (ex. glicozizii din frunzele de digitalis, utili in insuficienta cardiaca).

-         Taninurile vegetale sunt glicozide naturale ce contin in molecula polimeri ai diferitilor acizi hidroxibenzoici. Precipita reversibil cu alcaloizii, glicozizii, metalele grele si albuminele (ex. taninul din coaja de stejar, flori de tei etc.).

-         Substantele mucilaginoase sunt principii active de origini si structuri chimice diferite. Mucilagiile vegetale sunt de obicei zaharuri complexe, de consistenta gumoasa (guma arabica, seminte de in, amidonurile); cele de natura animala au structura mucopolizaharidica sau mucoproteica (mucinele, gelatina, albusul de ou). Toate substantele mucilaginoase sunt macromolecule vascoase, aderente si filante care cu apa formeaza geluri sau solutii coloidale.

-         Substantele amare se gasesc in multe droguri vegetale (ex. in coaja de China, radacina de gentiana etc.).

-         Uleiuri volatile compusi cu structuri diferite dar cu proprietati fizice comune: miros aromatic, solubili in alcol, nu lasa pata pe hartie (spre deosebire de uleiul gras), ex. uleiul de eucalipt, de menta etc.

1.2. Medicamente de semisinteza se obtin prin modificari aduse in structura chimica a substantelor medicamentoase naturale (ex. ampicilina este o penicilina de semisinteza).

1.3. Medicamente sintetice sunt cele preparate prin sinteza in laborator (ex. sulfamidele, acidul acetil-salicilic etc.)

2. Dupa modul de preparare, medicamentele se clasifica in:

2.1. Medicamente magistrale: sunt acelea a caror compozitie este indicata pe reteta de catre medic iar farmacistul le executa pe baza datelor inscrise in farmacopee si conform regulilor de tehnica farmaceutica;

2.2. Medicamente oficinale sunt acelea care se gasesc gata preparate in farmacie, dupa formula data in farmacopee. Cand se prescriu intr-o reteta li se trece numai denumirea oficinala si cantitatea, fara sa se mai specifice toate componentele (ex. glicerina boraxata);

2.3. Medicamente tipizate sau specialitati farmaceutice, de asemenea se gasesc gata preparate in farmacie. Acestea au o formula fixa, in functie de necesitatile terapeutice si sunt preparate pe cale industriala.

Medicamentele tipizate au trei denumiri:

-         denumirea comerciala (ND = nume depus, R = registred) data de fabrica de medicamente producatoare si care nu trebuie sa coincida cu denumirile date de alte fabrici de medicamente;

-         denumirea comuna internationala (DCI) care se trece in prospect imediat dupa cea comerciala;

-         denumirea chimica, formula chimica ce se trece dupa primele doua, intre paranteze.

3. Dupa componenta sunt:

3.1. Medicamente simple, acelea care contin o singura substanta activa;

3.2. Medicamente complexe, acelea care contin doua sau mai multe substante active.

            4. Dupa gradul de toxicitate, medicamentele se impart in trei grupe, prevazute in farmacopee, iar in farmacie sau laborator au un regim de pastrare, manipulare si eliberare diferit:

            4.1. Toxice (“Venena”) sunt denumite substantele foarte active si foarte toxice, intre care intra si acelea care provoaca toxicomanii (ex. morfina, cocaina etc.); acestea se pastreaza in ambalaje cu eticheta cu cap de mort; se elibereaza pe baza de retete speciale cu “timbru sec”.

            4.2. Eroice (“Separanda”) sunt substante foarte active care se pastreaza separat si sunt etichetate cu litere rosii pe fond alb (ex. extract de belladona);

            4.3. Anodine, obisnuite, au activitate si toxicitate reduse. Acestea sunt etichetate cu litere negre pe fond alb iar chenarul este albastru sau negru pentru acelea care se administreaza pe cale orala, chenar rosu pentru uz extern si cu specificatia “extern” si chenar galben pentru solutii sterile injectabile.

            5. Dupa consistenta se diferentiaza in:

            5.1. Solide (comprimate, supozitoare);

            5.2. Semisolide (unguent);

            5.3. Lichide (solutii injectabile);

            5.4. Gazoase (anestezice generale gazoase).

            6. Dupa modul de prezentare in vederea administrarii pot fi:

            6.1. Forme medicamentoase divizate in doze partiale (ex. comprimate, supozitoare, fiole etc.);

            6.2. Forme medicamentoase nedizivate dar pe care si le divizeaza pacientul, in doze partiale, utilizant unitati aproximative – lingurita, lingura (ex. sirop expectorant);

            6.3. Forme medicamentoase care nu necesita divizare (ex. unguent, colutoriu etc.).

            7. Dupa calea de administrare medicamentele se impart in:

            7.1. Medicamente pentru uz intern, care se administreaza pe cale orala;

            7.2. Medicamente de uz extern, care se aplica pe tegumente sau mucoase;

            7.3. Medicamente pentru uz parenteral, sau injectabile, care sunt introduse in organism printr-o cale artificiala creata cu acul de seringa sau implantare.

            Indiferent de origine, orice substanta medicamentoasa ca sa poata fi folosita, adica administrata la bolnav, trebuie data sub o anumita forma farmaceutica sau preparat medicamentos.

            In componenta oricarui preparat medicamentos intra una sau mai multe substante active, substante ajutatoare sau corective, substante conservante sau excipiente.

            O aceeasi substanta medicamentoasa poate fi conditionata sub diferite forme medicamentoase si poate fi administrata pe una sau mai multe cai de administrare, in functie de capacitatea ei de a strabate diversele bariere pana la locul de actiune fara a fi inactivata pe parcurs (ex. penicilina G, fiind inactivata in mediul acid gastric, se administreaza numai pe cale injectabila,

in timp ce cloramfenicolul se poate administra si pe cale injectabila si pe cale orala, fie sub forma de drajeuri sau capsule, fie sub forma de sirop).

            FORMELE MEDICAMENTOASE

            2.1. Forme medicamentoase administrate pe cale orala

2.1.1. Forme medicamentoase lichide

            formele medicamentoase lichide, dupa excipientul folosit, pot fi solutii apoase, alcoolice, uleioase. Dupa modul de preparare aceste solutii pot fi obtinute prin simpla dizolvare a substantei active si ajutatoare in solvent sau pot fi solutii extractive, cand principiile active sunt extrase cu solventul respectiv prin procedee tehnologice mai laborioase.

            1. Potiunea este forma medicamentoasa lichida obtinuta prin dizolvarea substantelor active in excipient, care este intotdeauna apa distilata. Pentru corectarea gustului se adauga sirop in proportie de 20%, facand exceptie potiunile indicate pentru calmarea greturilor si varsaturilor sau pentru stimularea apetitului. Daca potiunea contine substante iritante ale tractului gastrointestinal, se adauga un al doilea corectiv, mucilagiu 20%. Atunci cand medicamentul este prescris pentru un numar mare de zile, se va adauga si conservant care este nipaginul 0,05%. Se administreaza cu lingura sau lingurita.

            2. Hidrolatul sau apa aromatica este o solutie apoasa de uleiuri volatile obtinuta prin amestecarea in apa a uleiului volatil. Este alterabila si de aceea se adauga nipagin 0,05%. Se foloseste pentru corectarea gustului sau mirosului la alte forme medicamentoase (ex. apa de menta).

            3. Siropul este solutia apoasa concentrata de zahar, cu continutul 2/3 zahar si 1/3 apa. Se folosesta ca excipient pentru unele substante active, rezultand siropul medicamentos (ex. sirop expectorant) sau drept corectiv al gustului la alte forme farmaceutice (ex. potiune, infuzie, decoct). Atunci cand siropul medicamentos este prescris pentru un numar mai mare de zile se va adauga drept conservant nipagin 0,1%. Se va recomanda agitarea medicamentului inainte de folosire, deoarece, datorita vascozitatii crescute, existe riscul sedimentarii substantelor active. Aceasta forme medicamentoasa este contraindicata la pacientii cu diabet zaharat, precum si la cei care prezinta varsaturi.

            4. Maceratul rezulta din amestecarea unui produs vegetal, uscat si maruntit, cu cantitatea necesara de solvent si mentinut la temperatura camerei o anumita perioada de timp. Apoi se separa, prin filtrare, solutia extractiva de reziduu. Este un procedeu avantajos pentru ca evita alterarea principiilor active sensibile la caldura, dar nu asigura o extractie completa. Ca solventi se folosesc apa sau alcoolul si obtinerea sa, reprezinta o operatie preliminara la prepararea altor forme medicamentoase (infuzia, decoctul).

           

5. Infuzia este forma medicamentoasa lichida, care contine principii active, termolabile si greu solubile la rece, extrase din droguri vegetala cu tesuturi moi, (frunze, flori), prin procedeul de infuzare. Drogul maruntit se macereaza timp de 5 minute cu trei parti din apa necesara prepararii infuziei. Restul de apa este clocotita si se adauga peste amestec, dupa trecerea timpului de macerare. Amestecul se mentine in baia de apa fierbinte, timp de 5 minute, apoi se lasa 30 de minute la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se prepara pentru 1- 2 zile. Se adauga sirop in proportie de 20%, cu aceleasi exceptii ca si la potiune.se administreaza cu lingurita sau lingura.

            6. Decoctul se prepara ca si infuzia cu diferenta ca principiile active sunt reprezentate de partile dure ale plantelor (radacina, tulpina), mentinerea in baia de apa la fierbere, se face timp de 30 minute si filtrarea se realizeaza atunci cand solutia este fierbinte. De asemenea primeste sirop cu aceleasi mentiuni ca la infuzie si se administreaza cu lingutita sau lingura. Se prepara pentru 1 – 2 zile.

            7. Mucilagiile sunt solutii coloidale apoase formate din macromolecule ale unor substante naturale, de semisinteza sau de sinteza. Se obtin fie prin dizoolvare in apa rece sau calda, fie prin extractie. Se conserva cu nipagin 0,1% si se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase unde indeplinesc rolul de omogenizator, protector (potiune, infuzie, decoct, emulsie, suspensie) sau pot fi folosite ca excipient (ex. la pilule). Exemple de mucilagii: guma arabica, agar-agar, pectina, alginat de sodiu, metil-celuloza, carboximetil-celuloza, polivinilpirolidona, amidonurile etc.

            8. Suspensiile sunt solutiile medicamentoase care contin substante active, solide, insolubile, foarte fin pulverizate si uniform dispersate in excipient (apa, alcoolul, glicolii). Ca agenti de dispersie se folosesc mucilagii, gelatina, laptele degresat. Trebuie sa fie fluide si sa aiba un gust placut (ex. sulfatul de bariu pro Rontgen, cloramfenicol palmitat). Exista suspensii si pentru uz extern.

            9. Emulsiile pentru uz intern sunt preparare farmaceutice constituite din doua sau mai multe lichide nemiscibile care, amestacate in anumite conditii si cu ajutorul agentilor de dispersie (emulgatori), produc un lichid laptos, cu aspect omogen (ex. emulsia ulei/apa). Ca emulgatori pot fi folosite gumele, mucilagiile, amidonurile, substantele sintetice. Se altereaza repede, de aceea se prepara numai la nevoie si se adauga drept conservant nipagin 0,05%. Se mai adauga substante corective ale gustului sau mirosului. Pe eticheta se va mentiona “a se agita inainte de intrebuintare”.

            10. Uleiul medicamentos are ca excipient, mai frecvent, uleiul de floarea soarelui in care se dizolva substantele active (ex. Vitamina D2 buvabila).

            11. Tinctura este o solutie alcoolica, obtinuta prin macerarea sau dizolvarea drogului cu alcool de 700. Proportia dintre substanta activa si solvent este de 10% pentru drogurile mai active si de 20% pentru cele mai putin active. Se pastreaza 1-3 ani. Daca prin pastrare se formeaza un

sediment, se foloseste lichidul decantat. Se administreaza sub forma de picaturi sau se adauga la alte forme medicamentoase (ex. tinctura de opiu).

            12. Spirturile sunt solutii alcolice medicamentoase ce contin uleiuri volatile sau substante solubile in alcool (ex. spirt pentru uz intern – spirt de amoniac anisat). Exista si spirturi pentru uz extern (ex. spirt camforat).

            13. Vinul medicamentos are ca excipient vinul alb, care trebuie sa aiba un continut in alcool de 12 – 16%, altfel se altereaza. Ca principii active contin dizolvate extrase din droguri vegetale sau alcaloizi puri. Deoarece taninul din vin precipita alcaloizii dandu-i un aspect tulbure, se dauga acid citric in proportie de 1% pentru dizolvarea precipitatului, sau in lipsa acidului, se indica pe eticheta “a se agita inainte de intrebuintare” (ex. vin tonic).

            14. Extractele  sunt forme medicamentoase obtinute prin actiunea unor solventi, precum alcolul, apa, eterul sau diverse amestecuri ale acestora, asupra produselor vegetale sau animale. Procedeul de extractie implica doi timpi:

            * Timpul I – dizolvarea drogului in solventul respectiv;

            * Timpul II – evaporarea si concentrarea pana la obtinerea unei anumite consistente.

            Clasificarea extractelor, in functie de solventul utilizat este urmatoarea: extract apos, alcoolic, hidroalcolic, eterat, eteroalcoolic; dupa consistenta: extract moale, extract uscat; dupa compozitie: extracte simple si extracte complexe.

            Se conserva in sticle de culoare inchisa, etanse si ferite de caldura. In aceste conditii pot fi pastrate de la un an la cativa ani (ex. extract fluid de China, extract uscat de beladona).

2.1.2. Forme medicamentoase solide

            1. Pulberea este forma farmaceutica rezultata din una sau mai multe substante medicamentoase fin pulverizate si amestecate sau nu cu o pulbere inerta (ex. lactoxa), ca excipient. Se administreaza cu lingurita, deci in cantitate aproximativa, deoarece sub aceasta forma se administreaza substante cu activitate farmacodinamica moderata si toxicitate slaba (ex. pulberi alcaline). Pulberile sunt forme de administrare nedozate.

            2. Pulberile efervescente gazogene se obtin prin adaugarea unui acid organic (tartric, citric) si a bicarbonatului de sodiu, precum si a unor core corectivi de gust sau miros. In mediu apos, intre aceste componente, se produce o reactie chimica de neutralizare, cu degajare de bioxid de carbon, facand mai placuta administrarea unor substante active.

            3. Pachetul este o forma dozata de administrare a pulberilor. Pulberea cantarita se introduce intr-un plic de hartie sau hartie cerata. Pachetul poate contine una sau mai multe substante active, inglobate sau nu in excipient – o pulbere inerta ca lactoza sau amidonul. Greutatea minima este de 0,5 g dar un pachet poate ajunge si pana la 10 g, atunci cand aceasta contine o pulbere mai densa.

Nu se administreaza sub aceasta forma, pulberi higroscopice si delicvescente, cu gust neplacut sau iritante ale mucoase gastrice. Este de preferat ca pachetul sa fie din hartie cerata, pentru a impiedica degradarea pulberii din componenta sa. Exista si varianta efervescenta a pachetului, sau unele pachete pot contine substante active sub forma de gel sau granulate.

            4. Capsula amilacee sau caseta, este formata din doua capacele de amidon, de forma discoidala, ce se cupleaza pentru a forma o cutie in care se inchide substanta activa. Exista patru dimensiuni de casete putand contine 0,25, 0,5, 0,75 si 1 g pulbere. Sub aceasta forma se administreaza substante cu gust sau miros neplacut. Nu se vor administra sub aceasta forma medicamente higroscopice sau iritante ale mucoasei gastrice, deoarece aceste capsule se dezagrega la nivelul stomacului.

            5. Capsula gelatinoasa este constituita din doua capacele de gelatina sau din substtante sintetice ca metilceluloza, derivati ai acidului alginic. Acestea pot avea consistenta flexibila sau rigida, cu forma ovoida, sferica (perle), sau cilindrica (operculata), de capacitate de la 0,25 la 0,5 g. sunt utile pentru administrarea medicamentelor cugust sau miros neplacut sau iritante ale mucoasei gastrice. Aceste capsule pot fi gastro-solubile sau entero-solubile, atunci cand sunt tratate la exterior cu solutie diluata de fenol, salol, toluol, cheratina etc. sub aceasta form se pot administra si pulberi higroscopice si substante lichide (ex. vitamina A palmitat – in perle, cloramfenicaol – in capsule operculate).

            6. Spansulele sunt capsule operculate, amestec de granule sau microdrajeuri, unele solubile la nivelul stomacului, altele in intestin. Ele pot contine granule sau microdrajeuri cu o singura substanta activa, dar care este eliberata la intervale diferite sau la niveluri diferite, sau mai multe substante care sunt eliberate la acelasi nivel sau la niveluri diferite ale tractului gastrointestinal.

            7. Comprimatul este o forma farmaceutica solida, discoidala, plata sau biconvexa, obtinuta prin presarea pulberilor medicamentoase uscate, cu sau fara adaos de ingrediente care sa faciliteze aderarea particulelor de pulbere. Greutatea variaza intre 0,1 – 1 g (ex. comprimate cu vitamina C).

            8. Comprimatele “depozit”. Pe langa posibilitatea de retardare chimica (prelungirea actiunii prin modificarea structurii chimice a substantei active), exista posibilitatea retardarii galenice, prin conditionarea conceputa special in acest scop. Aceste comprimate din pulbere activa, amestecata cu excipienti, cedeaza substanta activa lent, constant, actiunea sa putand fi de 10 – 12 – 24 ore (ex. notromint retard-comprimate “depozit” cu nitroglicerina).

            9. Comprimate efervescente au un adaos de substante care produc, in contact cu apa, efervescenta, ca si la pulberea efervescenta (ex. calciu efervescent).

            10. Liocurile (numite si liofilizate orale) sunt asemanatoare comprimatelor, se obtin prin evaporarea in vid, la temperatura joasa, a unui amestec de agenti farmacologic activi, cu substante gumoase si zaharuri in solutii concentrate. Rezulta o forma farmaceutica friabila, care se dizolva aproape instantaneu in apa sau la administrarea sublinguala (ex. Sermion Lyoc: nicergolina).

            11. Drajeurile sunt comprimate acoperite cu unul sau mai multe straturi protectoare pentru mascarea gustului sau mirosului neplacut al substantei active, pentru protejarea substantei active de agresiunea agentilor externi, sau protejarea mucoasei gastrice de efectul iritant al medicamentului. In unele cazuri se conditioneaza sub aceasta forma medicamente care, sunt distruse in mediul acid de catre actiunea secretiei acide gastrice (ex. Viplex, drajeuri care contin un complex polivitaminic).

            12. Drajeurile stratificate contin mai multe componente active, separate intre ele, pentru a evita amestecurile incompatibile sau prin care se realizeaza o cedare a substantelor active la diferite niveluri ale tractului gastrointestinal, obtinandu-se o actiune prelungita (ex. Mexase, drajeuri stratificate care contin mai multe enzime digestive, fiind indicat ca tratament de substitutie in diverse tulburari dispeptice digestive).

            13. Tableta este o forma solida, plata, friabila continand un procent mare de zahar si lactoza, de greutate variabila, intre 0,5 – 1 g (ex. Cavit 9 forte, continand un amestec de vitamine).

            14. Ciocolata medicamentoasa este asemanatoare tabletei, continand o cantitate mare de corectivi, pentru a masca gustul sau mirosul foarte neplacut al substantelor active (Ciocolax, contine fenolftaleina, fiind utilizat ca purgativ).

            15. Pilula este o forma medicamentoasa de forma sfarica, de consistenta tare, cu greutate variind intre 0,2 – 0,3 g. suprafata sa este acoperita cu o pulbere inerta, sau cu pelicule gastro-solubile sau entero-solubile. Pilulele se prepara in farmacie, la prescriptia medicului, continand un excipient particular, numit excipient pilular.

            16. Granulatele sunt fragmente vermiculare, cilindrice sau sferice, constituite din agregate de pulberi medicamentoase cu zahar, amidon, guma arabica, sirop, aromatizanti si eventual coloranti. Deoarece nu asigura o repartizare exacta a substantei active in doze unitare, nu se administreaza sub aceasta forma substante toxice, acest mod de realizare fiind indicat pentru substante putin active. Se administreaza cu lingura sau lingurita (ex. calciu granulat).

            17. Granulatele efervescente, au in plus fata de granulatele simple acid citric sau acid tartric si bicarbonat de sodiu sau de potasiu, care in mediu apos produc efervescenta.

            18. Speciile sunt preparate farmaceutice obtinute prin amestecuri de plante sau parti de plante, uscate si maruntite, care se folosesc sub forma de infuzii sau decocturi, in proportie de

4 – 6 g% (ex. Species pectorales, folosite sub forma de infuzie sau decoct in siropexpectorant).

            2.2. Forme medicamentoase lichide

            Ca vehicule se pot folosi:

-         apa distilata, care este un bun solvent pentru numeroase substante, dar solutiile apoase administrate local pe mucoasa bucala trec repede catre faringe;

-         glicerolul, produce solutii dense, vascoase, favorizand un contact prelungit al substantei active cu mucoasa. In concentratii de peste 50% produce senzatie de arsura pe suprafata mucoasei;

-         glicolii si derivatii lor, sunt buni solventi pentru multe substante medicamentoase si cu buna toleranta locala;

-         alcoolul de 50 – 60%, are actiune antiseptica insotita de usoara actiune astringenta si analgezica; la 70% precipita albuminele cu formarea unei pelicule izolatoare, avand o actiune antiseptica de suprafata; la 95% este deshidratant si iritant;

-         solutii extractive, ca infuzia sau decoctul, se folosesc singure sau ca excipient pentru alte substante active.

1. Gargarismele sau spalaturile bucala, numite si “apa de gura”, sunt forme lichide care dupa intrebuintare se expulzeaza fara sa fie inghitite. Pot fi sub forma concentrata si se dilueaza in momentul utilizarii, sau sunt gata preparate pentru intrebuintare.pentru a se diferentia de solutiile de uz intern, se coloreaza cu un colorant potrivit (ex. preparatul tipizat numit Gargarism).

2. Dusurile buco-faringiene sunt solutii apoase administrate in jet sub presiune, cu ajutorul unui dispozitiv adecvat (para de cauciuc, sernga, canula pusa in legatura cu un irigator).

3. Colutoriile sunt solutii de consistenta siropoasa, vascoasa, pentru badijonarea cavitatii bucale, gingiilor, faringelui. Excipientul este un amestec hidroglicerinat. Aceste solitii formeaza un invelis protector, ce favorizeaza contactul prelungit al substantelor medicamentoase cu mocoasa pe care au fost aplicate (ex. preparatul magistral Glicerina boraxata 10%).

4. Pulverizatiile sunt solutii medicamentoase administrate la nivelul cavitatii bucale cu ajutorul unui pulverizator (sub forma de “spray”), dand posibilitatea sa se acopere rapid, uniform si usor intreaga suprafata a cavitatii bucale (ex. tipizat Codecam, util in amigdalite, faringite).

5. Inhalatiile sunt solutii medicamentoase folosite in afectiunile cailor superioare, ce se obtin prin solvirea substantelor active in apa fierbinte (700C), ceea ce determina volatilizarea sau includerea principiilor medicamentoase in vapori de apa, care se inhaleaza (ex. preparatul tipizat inhalant).

6. Aerosolii medicamentosi sunt constituiti din substante medicamentoase sub forma de particule solide sau lichide de dimensiuni coloidale dispersate in aer. Sunt caracterizati prin grad avansat de finete (pulberi micronizate, 1/100 microni) a aprticulelor dispersate, omogenitate si stabilitate.

Solutiile pentru aerosoli pot avea ca excipient apa, alcoolul, un amestec hidroalcolic, glicerina sau glicoli. Prin intermediul unui dispozitiv special, numit atomizor, solutia este dispersata in aer, sub forma de picaturi fine, de aproximativ 5 microni, ajungand astfel pana la nivelul alveolelor unde se depun (ex. Astmopent: flacon presurizat dozat, pentru aerosoli, continand 750μg orciprenalina/doza).

            Pulberile micronizate sunt repartizate in doze unitare sub forma de capsule operculate sau, mai nou, rotadiscuri. Administrarea lor sub forma de aerosolise face cu un dispozitiv de inhalare orala – turboinhalatorul, cum sunt spinhaler-ul sau rotahaler-ul.

2.2.2 Forme medicamentoase solide

           1. Comprimatele sublinguale sunt forme solide ce se dizolva in gura (se sug) si permit trecerea substantei active in sange evitand bariera gastro-intestinala si hepatica (ex. comprimate sublinguale cu Nitroglicerina).

           2. Comprimatele pentru gargara se dizolva in solvent in momentul folosirii, pentru prepararea unei solutii cu care se va efectua gargara.

           3. Trochistii sunt forme solide discoidale, aromatizate si colorate. Excipientul este format dintr-o pasta de zahar si guma Arabica prelucrata cu sirop, glucoza sau solutie de sorbitol, permitand eliberarea treptata, lenta a substantei active in cavitatea bucala. Se mentin in gura (se sug), nu se inghit, exercitand un effect strict local la nivelul mucoasei bucale. In mod frecvent, contin substante cu rol  antiseptic si usor anestezic local (ex. faringosept).

           4. Conurile dentare sunt forme solide speciale, alungite, ce contin diverse substante, in special anestezuce locale, folosite in stomatologie (ex. Apernil, conuri anestezice pentru tratamentul alveolitelor).

          5. Pasta de dinti este destinata intretinerii igienei cavitatii bucale si curatirii dintilor, producand si o intensificare a irigatiei sanguine a gingiilor. Contine substante abrasive (carbonate de calciu, magneziu, hidroxid de aluminium), detergenti (laurilsulfat), aglutinanti (glicerogel de amidon), aromatizanti (mentol, uleiuri volatile diverse), conservanti, dezodorizante, coloranti, antiseptice, edulcoranti (miere, zahar, glicerina).

2.3. Forme medicamentoase destinate caii conjuctivale

            1. Colirul sau solutia oftalmica are ca vehicul apa distilata si sterilizata sau uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat, util pentru substantele insolubile in apa sau cand se urmareste o rezorbtie lenta. Astfel, colirul se poate prezenta ca o solutie simpla, clara sau solutie coloidala, suspensie, emulsie. Trebuie sa fie la un pH apropiat de cel al secretiei lacrimale, sa nu fie irritant, sa fie limpede, sa nu contina impuritati. Obisnuit, in farmacii, colirul se prepara in cantitati mici

 (5-20g), pentru o durata de cel mult 30 zile; exista si colir preparat pe cale industriala (ex. Colir cu sulfacetamide).

            2. Unguentul oftalmic sau colirul moale, are o consistenta moale, este steril, se topeste repede si difuzeaza usor pe suprafata mucoasei oculare, prin clipire. Trebuie sa adere de mucoasa oculara, sa aiba o reactie pe cat posibila neutral, sa nu reactioneze cu secretia lacrimala, sa nu fie irritant.

           3. Microtabletele oftalmice sunt de dimensiuni mici avand diametrul de 3mm si greutatea de cateva centigrame, foarte subtiri. Se aplica pe mucoasa oculara si se solubilizeaza repede in lichidul

lacrimal. Sunt pe baza de gelatine, transparente, usor colorate, sterile. Se administreaza in sacul conjuctival unde se solubilizeaza.

           4. Ocusertul este o forma farmaceutica de aspect lenticular continand substante active inglobate in gelatine si care se aplica asemanator lentilei de contact.

2.4. Forme medicamentoase administrate pe cale auriculara

           1. Picaturile auriculare sunt solutii folosite pentru tratamentul local (solutii simple, emulsii, suspensii), excipientul fiind apa sau uleiul vegetal, glicerolul, glicolii. La solutiile apoase se pot adauga conservanti. Solutiile uleioase nu se administreaza in otitele supurate deoarece uleiul impiedica drenarea supuratiilor si nu se poate pastra un timp mai indelungat (poate suferi un process de oxidare). Se administreaza cu picuratorul (ex. Boramid, pentru otite medii).

           2. Bujiurile auriculare  sau creioanele auriculare, sunt forme solide, alungite ca niste bastonase.    

2.5. Forme medicamentoase pentru calea nazala

2.5.1. Forme medicamentoase lichide

           1. Picaturile nasale sunt solutii apoase, uleioase, emulsii, suspensii folosite in scop antiinfectios, antiseptic, anestezic, vasoconstrictor, antialergic, antiinflamator. Solutiile apoase curg repede spre faringe  si opresc pentru o perioada scurta de timp miscarilor cililor.

           Solutia izotona de clorura de sodium 0,9% permite miscarea normala a cililor si nu provoaca vasodilatatie. Alcoolul, glicerolul si glicolul sunt tolerati de mucoasa nazala numai la concentratii pana la 10%; peste aceasta concentratie produc senzatia de durere si effect caustic (alcool, glicerol). Uleiurile vegetale blocheaza miscarile cililor si nu se amesteca cu mucusul, de aceea se vor folosi numai ca emulsii (ex. Rinofug, solutie apoasa; Mentorin, solutie uleioasa).

           2. Pulverizatiile nazale (spray), sunt solutii medicamentoase administrate sub presiune.

           3. Spalaturile nazale sunt solutii diluate si administrate cu para de cauciuc sau cu irigatorul.

2.5.2. Forme medicamentoase semisolide

           1. Unguentul nazal este forma medicamentoasa care contine substanta active inglobata intr-un excipint gras (vezi unguentul pentru administrare cutanata).

2.5.3. Forme medicamentoase solide

           1. Pulberile pentru prizat nazal se administreaza fie pentru tratament local, fie pentru tratament general (ex. pulbere de retrohipofiza). Pulberea de prizat se aspira usor pen as ca sa nu ajunga in faringe.

           2. Bujiurile nazale (creioanele nazale) sunt asemanatoare acelora pentru administrare pe cale auriculara si uretrala (ex. Zefir, decongestive si antiseptic nazal).

 2.6. Forme medicamentoase administrate pe calea intrarectala

            1. Clismele sunt solutii apoase sau uleioase administrate in scop evacuator, pentru administrarea de medicamente sau de substante radiopace (sulfat de bariu) in scop diagnostic.

           Clisma evacuatorie se poate face cu apa fiarta si racita la 360C, la care se poate adauga glycerol 10%, solutie de sapun pana la 4%, sau mucilagiu 20%. Volumul de lichid este de la 500 la 1500 ml.

           Clisma medicamentoasa are un volum de 100-150ml si pentru a fi retinuta I de adauga 5 picaturi de tictura de opiu (diminua miscarile pristaltice si favorizeaza retentia) sau alcool benzilic. Cand contine substante iritante, se adauga  un mucilagiu in proportie de 20%.

Clismele se administreaza cu irigatorul. Clismele se administreaza cu irigatorul. Clismele medicamentoase si cele in scop diagnostic se administreaza totdeauna dupa o clisma evacuatorie.

           2. Supozitoarele  sunt forme solide, friabile, fuzibile la temperature corpului, de forma conica sau cilindrica terminate cu un con, de greutate 3g pentru adult, 2g pentru copii si 1g pentru sugar.

           Excipientul este unul de cacao, glicero-gelatina sau derivati sintetici (ex. esterici ai glicerolului cu acizi grasi proveniti din destilarea parafinelor, esteri ai acidului stearic etc.) Alegerea excipientului se face in functie de proprietatile fizico-chimice ale componentelor, de actiunea si scopul therapeutic urmarit.

           Cand nu este indicat un anumit excipient se prefera gliceridele sintetice (ex. Supozitor cu glicerina; Fenilbutazona, supozitoare).

2.7. Forme medicamentoase administrate pe calea vaginala si uretrala     

2.7.1. Forme medicamentoase lichide

           1. Spalaturile vaginale si uretrale folosesc ca excipient apa sau apa cu un procent mic de alcool, in care se introduce substantele active.

           2. Pulverizatiile (spray), sunt o modalitate de administrare a solutiei medicamentoase in jet sub presiune patruzand in toate pliurile mucoasei vaginale.

 2.7.2. Forme medicamentoase solide

           1. Ovulele sau globulele vaginale sunt forme de consistenta solida sau semisolida, de forma ovoidala, de greutate 4-6g cand excipientul este untul de cacao sau 10-15g cand excipientul este glicero-gelatina , gel de agar sau excipinti sintetici.

           Sub actiunea temperaturii corpului si a secretiilor vaginale, ovulele se topesc sau se dizolva eliberand substanta active (ex. Ovestrol, ovule ce contin un estrogen de sinteza si sulfatiazol).

           2. Comprimatele vaginale sunt forme solide ovoide sau cilindrice uneori usor efervescente sau spumogene care se dezagrega foarte repede in mediul vaginal eliberand substanta active (ex. Metronidazol, comprimate vaginale, util in uretrita si vaginita cu Trichomonas vaginalis, lambliaza).

           3. Randelul este o forma farmaceutica a carui denumire provine de la numele primului spermicid comercializat ca preparat tipizat (Randells). Spre deosebire de comprimatul vaginal, randelul este friabil si contine substante care modifica pH-ul intravaginal.

           4. Bujiurile sau creioanele medicamentoase, astazi putin folosite, sunt forme solide cu aspect de bastonase, lungi de 6-10cm, cu diametrul de 2-6mm. Se administreaza atat vaginal cat si uretral.

2.8. Forme medicamentoase pentru administrarea cutanata

2.8.1. Forme lichide

           1. Lotiunea este o solutie sau suspensie de pulberi medicamentoase avand ca excipint apa sau un amestec hidro-alcoolic. Se aplica pe piele fara frictionare.

           2. Pulverizatiile (spray) sunt solutii sau suspensii medicamentoase administrate sub presiune, avand avantajul ca se disperseaza omogen pe toata suprafata expusa si patrund in toate pliurile cutanate.

           3. Mucilagiile (vezi formele medicamentoase administrate pe cale orala).

           4. Otetul medicamentos este o forma lichida care are ca excipient o solutie apoasa de acid acetic (cu o concentratie de 6% acid acetic), in care este dizolvata substanta active. Cand contine uleiuri volatile poarta denumirea de otet aromatic. Se administreaza sub forma de frectii (ex.preparatul din farmacii, Otet aromatic).

          5. Spirtul (vezi formele medicamentoase cu administrare orala). Se aplica prin frictionare, ceea ce explica in parte efectul (ex. preparatul Carmol).

6. Glicereul are ca excipient glicerina in care se dizolva substante active (ex. antiseptice dezinfectante, anestezice locale).

           7. Linimentul este o forma medicamentoasa lichida sau semisolida (solutii, emulsii, suspensii, geluri). In compozitia lor intra de obicei alcool, sapun, uleiuri grase, uleiuri eterice si alte componente. Linimentele emulsii si suspensii vor avea mentionate pe eticheta “a se agita inainte de intrebuintare”.

 2.8.2. Forme semisolide

           1. Unguentul este o forma medicamentoasa moale pentru aplicare pe tegumente sau mucosae, in scop protector sau curativ. Unguentul de protectie este folosit impotriva unor agenti externi care ar produce dermatoze (ex. Unguentul de protectie hidrofob, cu ulei de silicona), sau pentru ingrijirea pielii sanatoase (preparate cosmetice). Unguentul medicamentos contine substanta active inglobata in excipint in proportie de pana la 20%. Ca excipient se folosesc substante grase de natura vegetala, minerala sau sintetica (vezi tabelul I).

           Alegerea excipientului se face dupa proprietatile fizico-chimice ale substantelor active si dupa scopul urmarit (protector sau curativ si deci, penetrabilitatea in tegumente).

           Dupa puterea de penetrabilitate se diferentiaza trei grupe de excipienti:

- cu penetrabilitate slaba (lanolina, vaselina, polietilenglicolii) servind pentru unguentele de suprafata, protectoare;

- cu penetrabilitate medie (grasimile vegetale), cu ajutorul carora substanta active patrunde pana la nivelul dermului;

- cu penetrabilitate importanta (excipint ulei/apa cu emulgator anioactiv- laurilsulfat de sodium, cetilsulfat de sodium) care permit patrunderea substantei active pana la hypoderm si in sistemul circulator, numit si unguenta transtegumentar.

Excipienti folositi la prepararea unguentelor

Originea/Consis

Lichizi

Semisolizi

Solizi

Minerala

Ulei de vaselina,

Ulei de parafina

Vaselina

Parafina, Stearina, Bentonita

Vegetala

Ulei de floarea soarelui

Ulei de masline

Ulei de arahide hidrogenat

Ulei de ricin hidrogenat

Untul de cacao, Amidonuri

Ulei de ricin hidrogenat

Pectine, Alginati

Animala

Untura de peste

Grasime de porc

Lanolina

Ceara alba, Ceara galbena

Cetaceul, Colesterol, Gelatina

Sintetice

Glicerina, Trietanolamina

Tweenul, Spanul

Siliconele

Carbopoli

 2. Cremele sunt preparate medicamentoase sau cosmetice din grupa unguentelor care contin o cantitate mare de apa (cel putin 20%) in lanolina (ex. Fluocinolon N, crema, asociere dintre un derivat cortizonic si un antibiotic).

3. Gelurile contin excipienti (baze) de unguent hidrosolubile care formeaza solutii coloidale. Se prezinta sub forma unor mase gelatinoase capabile sa-si pastreze forma.

4. Pomada este un preparat medicamentos sau cosmetic, varianta a unguentului, folosit in special la ungerea parului. Contine substante active inglobate in excipienti ca lanolina, cetaceu, cu eventual adios de ceara, coloranti si substante aderante (ex. Fluocinolon N, pomada).

5. Pasta este tot o varietate de unguent care are o consistenta mai tare, deoarece contine o cantitate mare de pulberi medicamentoase insolubile. Excipientul poate fi apa, apa-alcool, eventual o cantitate mica de substanta grasa. Nu se topeste la temperature corpului si prin intindere pe piele formeaza un strat protector (ex. Pasta cu apa ce contine cantitate mare de oxid de zinc).

6. Sapunurile sunt preparate de consistenta moale sau tare, obtinute din sarurile alkaline ale acizilor grasi amestecate cu substante active (ex. Sapun cu sulf, sapun gudronat).

7. Cataplasma contine pulberi vegetale (de in, mustar, amidon) amestecate cu apa, rezultand o forma de consistenta moale care se aplica pe piele in scop emollient, revulsiv, decongestive.

2.8.3. Forme solide

1. Pudrele sunt  pulberi fine si uscate constituite din una sau mai multe substante medicamentoase, la care se adauga sau nu excipienti- o pulbere inerta (ex. Neobasept pubere).

2. Creioanele caustice sunt preparate solide ce contin substante caustice si care au formaunor bastonase cilindrice lungi de 5cm si diametrul de 3-5mm (ex. Creioane de nitrat de argint, pentru cauterizarea plagilor cu tendinta la atonie).

3. Ceratele au ca excipient ceara sau produse de sinteza asemanatoare si parafina. Sunt intrebuintate in scop de protectie sau cosmetic (ex. Ceratul pentru buze).

            4. Emplastrul sau plasturele este constituit din sapunuri, rezine, ceruri, substante grase, cauciuc si substante active, avand actiune protectoare impotriva agentilor externi si o actiune antiseptica, cheratolitica, astrigenta sau analgezica. Amestecul se aplica pe o panza, in strat de 1mm. Panza poate fi perforate pentru aerisirea pielii si drenarea secretiilor plagilor. Emplastrele ce

se aplica pe plagi trebuie sa fie sterile (ex. Romplast). Sunt si “emplastre lichide” sau lichide adezive – solutii de rezine, colofoniu, mastix cauciuc, poliacrilati, associate sau nu cu substante active, care aplicate pe tegumente adera puternic formand o pelicula adeziva elastica. Pot fi aplicate pe tesaturi pentru fixarea pansamentelor. Indepartarea de pe tegumente a pansamentelor fixate cu aceasta solutie se face prin tamponare cu benzina (ex. Mastisol).

5. Sistemele terapeutice trasdermale sau plasturii trasdermici (Transdermic Therapeutic Systems TTS) sunt “timbre” sub forma de plasture prevazute cu un rezervor de substanta active  (sub forma de gel sau unguent), un strat adeziv care prinde sistemul de piele si folia protectoare esterna care se indeparteaza in momentul aplicarii pe tegument. Avantajele acestei forme medicamentoase sunt reprezentate de comoditatea administrarii, posibilitatea asigurarii unor concentratii stabile timp indelungat, in caz de supradozare indepartarea plasturelui cu incetarea imediata a actiunii substantei.

 

2.9. Forme medicamentoase administrate parenteral

           Calea parenterala serveste la administrarea substantelor active prin injectare sau implantare.

2.9.1. Forme medicamentoase lichide

1. Solutia injectabila este o solutie medicamentoasa care trebuie sa aiba un grad de puritate cat mai ridicat, sterile, apirogena. Prin filtrare si sterilizare se indeparteaza impuritatile din solutie si microorganismele. Pentru depirogenare (indepartarea substantelor producatoare de febra) se folosesc diferite metode fizico-chimice (substantele pirogene fac parte din grupa lipopolizaharidelor cu molecula mare, contin proportii variabile de sulf sau fosfor si au structura de micelii, lipsite de proteine si acizi nucleici).

Ca solventi se folosesc apa distilata sau bidistilata, uleiuri vegetale, solventi sintetici, foarte rar solventi anhidri (ex. propilenglicol). Solutiile uleioase se injecteaza numai intramuscular. Solutiile pentru administrare intramusculara sau subcutanata trebuie sa fie pe cat posibil isotone si

la un pH de 7,3. Pe calea intravenoasa se pot administra si solutii usor alkaline si hipertone (solutiile hipertone date i.m. sau s.c. produce deme, reactii inflamatoare, necrose). Nu se injecteaza pe cale intravenoasa solutiile uleioase.

Prin conditionare adecvata se pot abtine solutii injectabile cu actiune prelungita. Se folosesc solventi anhidri, miscibili cu apa sau cu uleiul, sau solutii coloidale, solutii de macromolecule (gelatine, carboximetilceluloza sodica, polisorbati, polivinilpirolidona, alginat de sodium, dextran). Acestea intervin intarziind cedarea substantei active la locul de administrare.

Solutia injectabila este conditionata in fiole, flacoane sau seringi preumplute pa care se noteaza cantitatea de substanta active sau concentratia solutiei si numarul de ml continuti (ex.

Neoxazol, solutie apoasa injectabila 40%; Vitamina D2, solutie uleioasa injectabila in fiole de 400.000 U.I. si 600.000 U.I.).

2. Perfuziile sunt solutii sterile, apirogene care se administreaza intravenous, mai rar subcutanat, in cantitati mari, de la 100ml pana la cativa litri. 

Se conditioneaza in flacoane sau pungi de plastic. Se intrebuinteaza pentru restabilireaechilibrului electrolytic, ca inlocuitor de plasma, pentru introducerea unor medicamente care se elimina prea repede, in scop nutritive cand alimentarea nu se poate face pe cale normala (ex. Aminosolut L- 10/1000).

3. Suspensiile injectabile sunt solutii apoase sau uleioase care ca si solutia injectabila trebuie sa fie preparate in conditii asepsie. Substanta active trebuie sa fie foarte fin pulverizata (in jur de 10 microni), sa treaca prin acul de seringa nr.16. Inainte de injectare se agita 1-2 minute ca sa apara de un aspect omogen, fara reziduuri pe fundul fiolei sau al flaconului (ex. Efitard). Se pot conditiona sub aceasta forma si suspensii de microcristale cu solubilitate mica in tesuturi si cu effect retard (ex. preparatele de insulina cu actiune semilenta sau lenta).

4. Emulsiile injectabile trebuie  sa indeplineasca aceleasi conditii ca si solutiile injectabile (puritate, sterilitate, apirogenitate) iar prin agitare sa capete un aspect omogen. Exista si emulsii de lipide perfuzabile, administrate in scop nutritiv.

2.9.2. Forme medicamentoase solide

1. Pulbere uscata, ambalata in flacoane si destinata prepararii “ex tempore” de suspensii sau solutii injectabile.

Trebuie sa se amestece cu solventul sau agentul  suspendat uniform, in 20 secunde, la o usoara agitare. Ca solvent sau susprndat se foloseste apa distilata, solutie clruro-sodica 0,9% si alti solventi.

Unele medicamente necesita solventi sau suspendati speciali, care se livreaza impreuna cu medicamentul (ex. Hemisuccinat sodic de prednisolone, pulbere sterile, este livrat cu solvent special).

2. Produsele liofilizate pentru solutie injectabila. Liofilizarea  este modalitatea cea mai avantajoasa de conditionare si administrare a unor produse instabile sub forma de solutie (extracte de organe, seruri, vaccinuri, antibiotice, preparate de sange, unele anestezice). Deoarece pentru deshidratarea produselor se foloseste actiunea concomitenta a vidului si a temperaturii joase, de 750C, procedeul permite:

- deshidratarea unor produse termolabile pe care uscarea obisnuita prin incalzire le-ar degrada;

- liofilizarea in straturi a substantelor incompatibile;

- liofilizarea emulsiilor la stare uscata care, la amestecarea cu apa distilata da emulsia corespunzatoare.

Produsele capata stabilitate mare (pot fi conservate maim ult de 2 ani) si se dizolva rapid datorita structurii poroase ce favorizeaza suprafata mare de contact cu solventul (ex. ACTH, pulbere liofilizata, in flacoane, pentru prepararea de solutii injectabile).

3. Comprimatele pentru implante (pelete), sunt comprimate de forma sferica sau discoidala, sterile, ce se introduce subcutanat. Asigura o actiune prelungita, de zile sau saptamani (ex. comprimate cu dietilstilbestrol, preparat estrogenic cu actiune intense si de lunga durata).  

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2235
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved