Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Foaia de observatie – date generale, anamneza, examenul fizic general si pe aparate.

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Acest ghid oferǎ instructiuni si sfaturi utile in vederea depasirii consecintelor accidentelor neprevazute, de natura medicala
Aspirina. Acetaminofenul. Antiinflamatoarele. Nesteroidiene
Tromboembolismul pulmonar - test grila
MIASTENIA GRAVIS
PLAMANII
Histopatologia ganglionului limfatic
EXAMINAREA REFLEXELOR
Victimizarea sexuala si reglementari legislative
INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN ALCALOIZI HETEROCICLICI CU NUCLEU DE TIP STRICNINIC SI FIZOSTRICNINIC
Polyanthes tuberosa (Tuberoze)

TERMENI importanti pentru acest document

: : foaie de anamneza : diferente intre hemofilia tip a si hemofilia tip b ppt : punctul ERB parasternal stang :

Foaia de observatie – date generale, anamneza, examenul fizic general si pe aparate.      RESPIRATOR

Foaia de observatie este un document medical care tine evidenta datelor despre bolnav.

Datele generale – discutia cu bolnavul trebuie sa inceapa cu luarea datelor personale: numele si prenumele, varsta, sexul, starea civila, ocupatia si locul de munca, locul de nastere si domiciliul.

Anamneza cuprinde motivele internarii, istoricul bolii, antecedentele heredocolaterale si antecedentele personale.

2. Inspectia, palparea, percutia, auscultatia, pozitia, atitudinea facies.

            Inspectia este examenul obiectiv care incepe prin inspectia generala a bolnavului, sistematica si cat mai completa. Se are in vedere printre altele atitudinea bolnavului, felul in care sta culcat in pat, fizionomia (expresia fetei), starea sau comportamentul psihic, statura, constitutia, starea de nutritie, aspectul tegumentelor si fanerelor.

            Palparea este o metoda fizica de explorare folosita pentru aproape toate organele interne si externe. Ea ofera date privind forma, volumul, consistenta, suprafata si mobilitatea organelor si formatiunilor patologice abordabile prin palpare.

            Percutia – se pun in vibratie structurile percutate, sunetele produse fiind receptate de examinator.

            Auscultatia – se pun in evidenta si se interpreteaza fenomenele acustice produse in organism.

            Pozitia. Inspectia generala. Se disting urmatoarele aspecte:

a)      atitudinea bolnavului in pat sau in decubit

b)      atitudinea bolnavului in ortostatism

c)      mersul

d)      modificarea fetei

e)      constitutia si tipul constitutional

f)        starea de nutritie

g)      starea psihica

h)      vorbirea bolnavului

            Atitudinea facies – modificarile aspectului fetei ca urmare a aparitiei si dezvoltarii unei boli.

                        Fata cianotica – in insuficientele circulatorii grave

                        Facies fixat, imobil, - boala Parkinson

                        Facies cu aspect sardonic(bolavul apare trist si in acelasi timp rade- facies tetanoc)- In Tetanos

                        Facies exprimand spaima- in hipertiroidism, boala Basedow

                        Fata umflata, rotnda, seroasa, larga ca o luna plina- in mixedem

                        Facies mitral, cu roseata mitrala si aspect de papusa- in stenoza mitrala

3. Tipuri de febra, hipotermia.

         Tipuri de febra

- febra continua cu oscilatii mici (in pneumonii, febra tifoida, tifos);

            - febra remitenta cu oscilatii mari (mai mari de 1 grad C) fara perioade afebrile (in TBC cavitar, septicemii);

            - febra hectica – oscilatii zilnice foarte mari (3-50C) in TBC cavitar;

            - febra recurenta ( evolueaza cu perioade febrile de 5-8 zile_

            - febra ondulanta- se intalneste in bruceloza, unele neoplasme

            - febra recidivanta- se intalneste in pielite, neoplasme, TBC

            - febra inversa – se intalneste in TBC miliara grava

            Hipotermia este scaderea sub 360 a temperaturii corpului. Poate sa apara dupa expuneri prelungite la frig ca expresie a activitatii de termogeneza, in boli cu scaderea activitatii metabolice (mixedem, insuficienta hepatica grava, coma, inanitie).

4. Modificari de culoare: paloarea, cianoza, icterul.

Paloarea – coloratia albicioasa a tegumentelor care si-au pierdut tenta roz. Depinde de cantitatea de hemoglobina, grosimea tegumentului, grosimea stratului subtegumentar.

            Nuante de paloare:      

            - paloare cu icter se numeste icter;
            - paloare cu nuanta galbuie (ceroasa);

            - paloare alb-verzuie (in cloroza – anemie feripriva);

            - paloare galben – palid (specifica starilor neoplazice);

            - paloare tip cafe au lait (boala Posler);

            - severa/alb (anemia acuta posthemoragica).

Cianoza – coloratie rosie-violacee a unor zone a tegumentelor sau mucoaselor (albastrui-indigo).

            -Cianoza locala ete intalnta in obstacole venoase realizate prin compresiune sau tromboza venoasa

            - cianoza generala este determinata de deficitul de oxigenare a sangelui in plamani

            - cianoza mixta, cardiopulmonara este intalnita in insuficienta cardiaca hemodinamica la care se asociaza staza pulmonara

Icterul este coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor data de cresterea bilirubinei totale in ser la peste 1 mg % ml. O coloratie icterica apare pana la 3 mg bilirubina. La aproximativ 6-7 mg de bilirubina apare tegumentul galben.

            Nuante de icter:

            - flavinic – galben deschis;

            - verdin – tenta galben-verzuie;

            - rubinic – galben-roscat;

            - negru sau mecanic – galben-brun.

5. Examene paraclinice generale.

            1. Examen radiologic- radioscopie, Rx, CT

a) radioscopia- poate preciza sediul leziunii, prin mobilizarea bolnavului sub ecran

b) Rx- permite realizarea unui document obiectiv care poate fi studiat timp indelungat si comparat

c) CT- permite evidentierea mai clara a unei imagini

            2. Bronhoscopia – indicata in scopul diagnosticului pt a preciza cauza unei hemoptizii, stenoze bronsice, sindrom mediastinal

            3. Examenul sputei- ex. Bacteriologic, ex citologic

6. Durerea toracica- este unul din simptomele subiective de importanta majora in patologia toracica si a organelor din vecinatate.

- transfixianta – afectiuni pleropulmonare;

- „lovitura de pumnal” – pneumotorax, embolie pulmonara;

- constructiva – pericardita, angina pectorala;

- caracter de „gheara” – infarct miocardic;

- senzatie de arsura – zona zoster;

- surda, difuza – neoplasm pulmonar.

7. Tusea, expectoratia, vomica.

Tusea este un simptom frecvent al suferintelor aparatului respirator, fiind un act reflex (de aparare a organismului) care are drept rezultat expulzarea prin mai multe expiratii violente si sonore a aerului intrapulmonar si a eventualelor secretii patologice sau corpi straini din conductul traheo-bronsic.

-         tuse uscata – in boli eruptive;

-         tuse umeda – in traheobronsite acute;

-         tuse surda – afectiuni laringiene;

-         tuse latratoare – compresiuni traheobronsice;

-         tuse bitonala;

-         tuse cavernoasa – cavernele pulmonare;

-         tuse convulsiva – accese paroxistice;

-         tuse emetizanta.

Expectoratia reprezinta eliminarea prin tuse a produselor patologice traheobronsice si din parenchimul pulmonar.

Vomica este eliminarea brusca a unei colectii provenind din parenchimul pulmonar, cavitatea pleurala sau din alt organ din vecinatate, ca urmare a stabilirii unei comunicatii cu o bronhie.

8. Hemoptizia reprezinta eliminarea prin caile aeriene, dupa tuse, a unei cantitati de sange, rosu aprins, aerat-spumos, putin coagulabil.In raport cu cantitatea de sange eliminat hemoptiziile pot fi mici, mijlocii, mari si foarte mari , cantitatea de sange variind intre 50 si 500 ml.

9. Dispneea de origine pulmonara.

Este expresia unei dificultati in respiratie. Dispneea din insuficienta respiratorie pulmonara poate fi obstructiva (stenoze laringiene si traheale, astm bronsic, emfizem pulmonar, pneumoconioze) sau restrictiva (pneumonii, bronhopneumonii, tuberculoza pulmonara, pleurezii, hemo-pneumotorax, neoplasme bronhopulmonare, atelectazii postoperatorii) si mixta (intricarea elementelor obstructive cu cele restrictive).

10. Tipuri de dispnee speciale.

Dispneea din IR pulmonara poate fi obstuctiva (stenoze laringiene si traheale, astm bronsic) si restrictiva   (pneumonii, bronhopneumonii, TBC, pleurezii)

Dispneea din IR extraulmonara se intalneste in afectiuni neuropsihice,endocrine si metabolice(nevroze, psihoze, hipertiroidism)

            Dispneea poate fi:

a) cu accelerarea miscarilor respiratorii- in boli cardiovasculare (nr miscarilor respiratorii este mult crescut fata de normal)

b)cu rarirea miscarilor respiratorii(bradipnee)- sunt 3 tipuri: dispnee cu bradipnee inspiratorie, dispnee cu bradipnee expiratorie, dispnee mixta

c)dispneea cu tulburarea ritmului respirator- determinata de ritatii ale centrului respirator.

11. Palparea toracelui.

            Palparea urmeaza inspectiei si are ca scop confruntarea si verificarea datelor obtinute prin interogatoriu si inspectie, precum si obtinerea unor noi date.

            Palparea peretilor toracelui se realizeaza aplicand fata palmara a unei maini pe suprafata anterioara a hemitoracelui explorat iar cealalta mana pe suprafata posterioara a hemitoracelui respectiv.

            Se palpeaza apoi cu ambele maini comparativ si simetric ambele hemitorace apreciind simetria sau asimetria lor. 

            Prin palpare se pot sesiza pulsatiile ritmice ale unui anevrism de aorta ajuns sub piele, gradul de atrofie sau contractura a unor muschi, prezenta unor nodozitati ce pot reprezenta metastazele unui neoplasm mamar.

            Tot prin palpare se pot face aprecieri asupra spatiilor intercostale (largite in emfizem si ingustate in atelectazie si pahipleurite).

12.Percutia toracelui – date normale si patologice

Folosirea metodei digito-digitale: se face simetric si cu aceeasi intensitate, se percuteaza pe fata posterioara a toracelui, se incepe cu fosa supraspinoasa, se ololeste scapula si se vor percuta simetric ambele baze pana la axila, se va percuta si clavicula obligatoriu.

 Modificari patologice : hipersonoritate ( creste cantitatea de aer in alveole) pneumotorax ( aer in cav pleurala) pneumotorax cu supapa (intra aer, dar nu se mai diminueaza)

Matitatea: sunet variabil de la submatitate pana la matitate lemnoasa

Cauze pulmonare: pneumonii, infiltrate bacilare pulmonare, tumori neoplazice periferice.
13. Auscultatia toracelui- date normale si patologice – cea mai importanta metoda de examinare fizica.

Ausculatia normala are un zgomot aproximativ cu cel al unui murmur dulce, un murmur vezicular.

Zgomotul ia nasterea la trecerea aerului la nivelul bronsiilor supralobulare.

Auscultatia are 2 componente: inspiratorie( este mai intena, prelungita) si expiratorie ( este mai lunga si de intensitate scazuta)

14. Sindromul bronho- obstructiv

BPOC (bronhopneumonia obstuctiva cronica). Se caracterizeaza prin:

- tuse cronica sau recureta minim 3 luni pe an, cep putin 2 ani consecutiv

-expectoratii cu sputa cu aspect variabil muco-purulenta sau purulenta

-dispnee persistenat sau intermitenta

-Wheezing diurn sau nocturn cu scaderea VEMS (volumului expirator mediu/secunda cu 60 %)

-cel mai frecvent simptom este dispneea accentuata de efort datorita obstructiei bronsiolare sau emfizemului asociat insotit de Wheezing , uneori se asociaza cu simptomatologia cordului pulmnar cronic, compliatie frecventa a BPOC, caract prin edeme ale membrelor inferioare

Se descriu 2 sindroame clinice tip A si tip B

-tipul A: predomina emfizemul; clinic: dispnee progresiva, initial la efort, ulterior si la repaus, tuse relativ rara, putin productiva cu sputa mucoasa. Examenul fizic evidentiaza: pacient pigmatic, uneori obez, tahicardie de repaus cu expir prelugit avand aproape permeabilitatea brizelor intredeschise. Rx- hipotransparenta pulmonara

-tipul B- istoric de tuse produsa de mai multi ani aparuta la un fumator, initial in anotimpul rece,apoi devine severa;se accentueaza in perioada de acutizare infectioasa cand este insotita de expectorarie mucosala sau muco-purlenta.

15. Sindromul de condensare pulonara – se manifesta prin submatitate, suflu tubar si raluri subcrepitante.

-reprezinta o alterare a brinhiolelor respiratorii, alveolelor pulmonare, tesutului interstitial sin in urma careia parenchimul pulmonar isi pierde continutul sau aeric devenind mai compact.

16. Sindromul de revarsat lichidian pulmonar – se caract prin simptome de ordin general ( febra, inapetenta,astenie, scadera ponderala, sudoratii nocturne) simptome functionale ( durerea- junghiul toracic, tusea si dispneea) si fizic( La inspectie se constata pozitia in decubit lateral de partea bolnava pt a putea permite plamanului obosit sa efectueze respiratii mai ample. Palparea regiunii dorsolombare evidentiaza contractura musculaturii de partea afectata. De asemea se poate palpa un edem al peretelui de partea afectata in colectiile pleurale purulente. Percutia toracelui evidentiaza in raport cu cantitatea de lichid, inlocuirea sonoritatii pulmnare cu submatitatea sau matitatea. Auscultatia ofera emelnte diferite in raport cu cantitatea de lichid pleural.

17. Sindromul atelectatic

Atelectazia pulmonara- reprezinta dpdv fiziopatologic o sistare a ventilatiei intr-o zona parenchimatpasa  pulmonara cu rezorbtia partiala sau totala a aerului alveolar.

Cauzele atelectaziei: obstructia bronsica (realizata prin cheaguri sanguine, stenoze de natra tuberculoasa ), hipoventilatia alveolara (produsa prin decubit pe perioade indelungate, toracotomie) compreiuni ale parechimului pulmonar prin colectii pleurale masive, pneumotorax,

Tabloul simptomatologic La examenul fizic se constata reducerea volulmului hipotracelui respectiv, reucerea sau abolirea vibratiilor vocale, matitate, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular etc.

Examenul radiologic –pune in evideta o imagine omogena care cuprinde un segment, lob sau lamab intreg. Periferia zonei de atelectazie se prezinta cu concavitatea spre exterior.

Forme clinice: atelectazia prin corpi sraini endobronsici instalata brusc la copii, atelectazia lobului mijlociu pulmonar prin neoplasm bronsic.

18. Frecatura pleurala- este un zgomot supraadaugat care apare datorita pierderii luciului normal al foitelor pleurale cu apartia de depozite de fibrina

-este un zgomot superficial cu timbru uscat, sacadat

-apare in ambii timpi respiratori

-nu se modifica cu tusea

-s accentueaza la apasarea cu stetoscopul

-semnifica existenta procesului inflamator pleural,secundar unei boli parenchimatoase(pneumonii,infarct pulmonar)

19. Ralurile pulmonare – sunt zgomote supraadagate care iau nastere la nivelul alveolelor pulmonare in urma conflictului aer-hipersecretie.

- se impart in: -raluri uscate(sonore): - ronflante

- sibilante

                        -raluri umede(buloase): - crepitante

                                                              - subcrepitante

Ralurile ronflante:- au frecventa scazuta; se modifica cu tusea

-         apar in ambii timpi resiratori

-         sunt asemanatoare cu sforaitul

-         iau nastere in bronhiile mari datorita scaderii lumenului , datorita sectiei edemului mucoasei si depunerea mucusului

Ralurile sibilante:

-         frecvenat curenta

-         nuanta muzicala

-         apar in ambii timpi respiratori, mai frev in expir

-         asemanatori cu zgomotul produs de vant prin crapatura uei usi

-         iau nastere in bronhiile cu calibru mai mic

Ralurile subcrepitante:

-         au origine bronsica

-         apar in ambii timpi respiratori

-         se modifica cu tusea

-         se comara cu zgomotul produs sufland printr-o teaza in paharul cu apa

-         sunt date de conflictul aer-lichid la nivelul bronhiilor mici.

-         Apar in: bronsite acute, bronziecatzii, bronhopneumonii

Ralurile crepitante:

-         au origine alveolara – sunt unice prin aceasta origine

-         sunt zgomote fine, egale, relativ uscate

-         apar in a doau jumatate a inspirului, mai frecvent dupa tuse

-         sunt asemanate cu zgomotul produs de frecarea unei suvite de par langa ureche

20. Suflurile pulmonare

Suflul tubar:

-         apare in ambii timpi respiratori

-         este suflul asemanator celui produs cand se sufla intr-un tub

-         este intins si de lunga durata

-         are o tonalitate mai joasa in expiratie si mai putin intensa

-         este mai scurt si cu o tonalitate mai ridicata in inspiratie

Suflul pleuretic- se aude cel mai bine la nivelul limitei superioare a zonei de lichid si nu spre baz unde se afla cea mai mare parte a lichidului.

Suflul tubopleuretic- are caractere intermediare intre suflul tubar si suflul pleuretic. Se aude in conditiile in care lichidul pleural este in cantitae mijlocie.

Suflul cavernos(cavtar) este caracterizat prin:

-         intensitate foarte mare

-         tonalitate joasa(grava)

-         timbru ami putin aspru

-         apare in ambii timpi respiratori, mai frecvent in inspiratie

Suflul pseudocavitar- are aspectul suflului cavitar. Se intalneste in: scleroze pleuropulonare masive cuprinzand un lb pulmonar, traheea si bronhia principala

Suflul amforic- are o intensitate mare, tonalitate joasa, timbru metalic cu rezonanta amforica, se aude in ambii timpi ai respiratiei mai accentuat in inpiatie

CARDIOVASCULAR

21. Durerea anginoasa

Angina pectorala-reprezinta o suferinta coronariana cacarcterizata clinic prin crize dureroase cu loacalizare precordiala si retrostenala, insotite de anxietate (frica) iat fiziopatologic prin angiospasm coronarian. Durerea este insotita de anxietate, senzatia mortii iminente, uneori dispnee. Durata crizei este de 2-4 minute, cedeaza la repaus sau dupa administarea sublinguala de nitroglicerina.

Se intanesc si forme atipice de iradiere a durerii(in uamrul drept, regiunea cervicala, maxilara, bolat palatina, baza limbii, ATM stg) elemente ce ridica uneori greutati in stabilirea diagnosticului.

22. Dispneea de origine cardiaca

Dispneea cardiacilor se datoreste tulburarilor care au loc la nivelul circulatiei pulmonare. Ac. Dispnee se manifesta dpdv subiectiv prin senzatia pe care o au bolnavii „ de sete de aer” ar obiectiv prin modificarea ritmului respirator. La bolnavii cardiaci se intalnesc urm forme clinice: dispneea de efort( in insuficienta ventriculara stanga, HTA si stenoza mitrala), repaus, paroxistica (astmul cardiac si edemul pulmonar acut; apare frecvent in timpul noptii) si dispnee periodica sau respiratia Cheyne-Stokes( se intalneste la bolnavii coronarieni. E caract prin alternarea de perioade de hiperpnee cu perioade de apnee. Este semnalata in timpul somnului sau atunci cand bolnavul sta cu ochii inchisi).

23. Tusea de origine cardiaca – se intalneste adesea la cardiaci, insotind dispneea. Ea se datoreste stazei pulmonare, este seaca, uneori insotita de hemoptizii.

24. Palpitatiile – reprezinta un simptom subietiv ce consta in perceperea uno batai cardiace puternice, insotita de o senzatie neplacuta uneori chiar usor dureroasa. Ele pot apare si in conditii normale, la eforturi, emotii, etc.

Pt producerea palpitatiilor se apreciaza ca sunt necesari urmatorii factori:
- cresterea fortei contractiilor micardice

- cresterea frecventei cardiace si perturbarea ritmului cardiac

- excitabilitatea mai crescuta a SN

25. Inspectia generala in bolile cardiovasculare- ofera date clinice importante pentru diagnostic

- inspectia tegumentelor si mucoaselor poate evidentia coloratia albastra a acestora (cianoza din IC ) coloratia negricioasa ( sa zisii cardiaci negri) in scleroza arterei pulmnare; culoarea aemanatare cafelei cu lapte in edocardita lenta

- tot in cadrul inspectiei pot fi remarcate edemele de origine cardiaca de culoare albastra ce apar in regiunile maleolare si la gambe.

- talia poate sa sugereze unele afectiuni(nanism mitral)

- obezitatea poate sugera de  ulte ori existenta unei suferinte sau HTA

26. Inspectia regiunii precordiale:

De cele mai multe ori zona precordiala se prezinta cu aspect normal la multi bolnavi cardiaci.

Bombarea zonei precordiale poate fi consecinta unei pericardite sau cardiomegalii importante prin cardiopatie congenitala sau dobandita, aparuta in copilarie sau adolescenta, cand toracele fiind elastic cedeaza usor presiunii cardiace. Cand bombarea apare la un adult, presupune existente unei tumori mediastinale sau un anevrism aortic.

Uneori regiunea respectiva prezinta o retractie, o depresiune, consecinta unei pericardite adezive.

27. TA normala si patologica , definitie

TA= forta pe care o realizeaza contractia venticulului stang, intretinut de cater elasticitatea peretilor arteriali si reglata de rezistanta pe care arterele o opun scurgerii sangelui prin arborele arterial.

TA poate fi determinata in mod direct prin punctie arteriala,adaptand azul la un manomatru. Determinarea indirecta se realizeaza cu ajutorul tensiometrelor ale caror masete se aplica pe membrele corpului, acolo unde se doreste determnarea TA.

Limitele TA normale sunt considerata 140-160 mmHg pt maxima (sau sistola) si 90-95 mmHg pt minima(diastola). Valoarea TA este mai mica dimineata si ceva mai mare seara, creste in tmpul eforturilor digestiei si emotiilor.

28. Palparea regiunii precordiale si a veselor

Permite confirmarea unor date obtiue prin inspecte si se pot evidentia noi elemente utile diagnosticului.

Socul apexian este primal si cel mai important semn palpatoriu si reprezinta expansiunea varfului inimii in afara. Socul apexian este difícil de palpat la obezi, emfizematosi si uneori la femei sin cauza sanilor. In conditii patologice socul apexian se poate deplasa, cauzele fiind fie de vecinatatea fie de marimea de volum a cavitatilo cardiace.

Intensitatea socului apexian este diminuata in emfizemul pulmonar, in pericarditele exudative, in miocardite acute. Intensitatea socului apexian este exagerata la copii, subiectii slabi, dupa eforturi mari, in emotii. HTA, insuficiente aortica.

Palparea vaselor

            - palparea arterelor = puls- reprezinta miscarile ondulatorii transmite arterelor in tmpul sistolei ventriculare odata cu expulzia sangelui in artera aorta.. Normal frecuenta oscileaza intre 60-80. Frecv pulsului intre 90-100 pulsatii pe minut s.n. tahicardie, iar sub 60 / min s.n. bradicardie.

29.Percutia regiunii precordiale-evidentiaza la nivelul peretelui thoracic aia cardiaca si a vaselor mari de la baza inimii.Cordul fiind partial acoperit de lamele pulmonare pline cu aer si numai o parte din suprafata sa avand contact direct cu peretele thoracic,sunetul obtinut la percutie va fi mat pt zona cardiaca cu contact direct cu peretele thoracic(matitate absoluta) si submit (matitate relative) pentru zona cardiaca acoperita de lamele pulmonare.Aria matitatii absolute,de forma triunghiulara este mia mica si inclusa In aria matitatii relative.Aria matitatii absolute e mai mare la copil si mia mica la adult si batran.

Tehnica delimitarii matiatii absolute-bolnavul este asezar in decubit dorsal,iar examinatorul pe partea lui dreapta.Se stableste mai intai socul apexian,iar daca acesta este greu sau imposibil de gasit se foloseste metoda palpatorie.Se porneste percutia din regiunea axilara de sus in jos,transversal,de jos in sus dinspre spatiul Traube spre zona cardiaca.Apoi se percuta in mod superficial,convergent dinspre partea periferica,sonora spre partea centrala.

Tehnicadelimitarii matitatii relative-este asemanatoare cu cea a matitatii absolute,dar percutia se face convergent pe o raza mult mia mare

30.Auscultatia cordului – focarele de auscultatie

a.focarul mitralei –corespunde socului apexian

b.focarul tricuspidian-corespunde apendicelui xifoid

c.focarul pulmonar-spatiul II intercostal parasternal stg.

d.focarul aortic-spatiul II intercostal parasternal dr.

a.Zona apicala-de la socul apexian in sus

b.Zona xifoidiana-este situata la baza apendicelui xifoid.intinzandu-se si in spatiile III si IV parasternal.In aceasta zona se aud bine zgomotele tricuspidiene si zgomotul 1

c.Zona pulmonara-cuprinde spatial II intercostal stang parasternal si merge spre articulatia sternoclaviculara stg si spre spatial III ic stg(punctul Erb).In aceasta zona si aude foarte bine zgomotul 2.

d.Zona aortica-incepe in zona punctului Erb,cuprinde spatial II ic dr. parasternal traversand manubriul sternal si se termina la nivelul articulatiei sternoclaviculare drepte.

31. Auscultatia cordului- zgomote normale si patologice

La auscultatia regiunii precordiale, in conditii normale se aud 2 zgomote distincte ce se succed la scurt interval. Zgomotul I-este de intensitate mai joasa; este separat de zg II printr-un nterval liber numit “pauza mica” sau sistola iar dupa zg II urmeaza un interna de timp pana la utm zg I ce sn “pauza mare” sau diastola

Zg I – marcheaza inceputul sistolei ventriculare

- intensitatea lui este mica

- durata prelungita (0,14-0,16 sec)

- are 2 componente : mitrala si tricuspida. Mai intaise incide mitrala si apon tricuspida.

Zg II – marcheaza sfarsitul sistolei ventriculare

- este determinat de inchiderea valvulelor sigmoidiene aortice si pulmonare

- intensitatea lui este mare, tonalitatea inalta

- durata mai scurta (0.08-0.12 sec)

La tinerii si adultii vigurosi se pot Auki si alte 2 zgomote.

Zg III- se petrece la copii si tineri

-intensitatea este mai mica si de joasa frecuenta

-apare la sf zg II.

-perceperea lui la adult sau accentuarea lui la tineri are semnificatie patologica

Zg IV- are semnificatie patologica

- este situat in prediastola

-are intensitate mica si frecvenat joasa

- precede Zg I

32. Suflurile cardiace.

La nivelul inimii intre cele 2 zg normale sau in local celor 2  se pot Auki sunete cu carácter suflant , denumite “sufluri”. Suflurile iau nastere ca urmare a trecerii sangelui printr-un orificio ingust.

Dupa cauza producir suflurilor se pot distinge:
a) sufluri organice –se datoresc leziunilor organice valvulare, defectelor congenitale sau unor leziuni vasculare

b) sufluri functionale-

c) sufluri extracardiace- -apar la niv inimii dar cauzele un se cunosc.

33. Sindroame coronariene – sunt consecinta afectarii arterelor coronare, ATS reprezentand procesal morfopatologic cel mai des intalnit. Consecinat aceptor aterosclerotice este insuficiente coronariana care sta la baza sindroamelor coronariene si care este profusa printr-o stenoza sau chiar tromboza a uneia sau mai multor ramuri ale arterelor coronare.

Pornind de la aceasta deficiente circulatorie coroariana , sindroamele coronariene au fost denumite si cardiopatie ischemica. Cee ce caracterizeaza sindromul coronarian este durerea de un tip aparte. In cadrul aceptor sindroame distingem angina pectorala si infarctul miocardic.

34. Sindromul miocarditic:

- reprez de un manunchi simptomatologic cauzat de un f variat evantai etiopatogenic.

Etiopatogenia miocarditelor este dominata de bolile infecto-contagioase acute sau cronice.

In cadrul bolilor infecto-contagioase precum difteria, febra tifoida, gripa, pneumonia, septicemiile –afectarea miocardica este frecventa.

Printre infectiile cronice se situeaza sifilisul si TBC.

In cadrul infectiilor de focar sunt de retinut: -infectiile amigdaliene, buco-dentare, sinusale, bronsice, ale tubului digestiv, prostatei.

Dintre bolile endocrine de mentionat sunt bolile tiroidei, tireotoxicoza, mixedemul, tetania.

Intoxicatii precum cele cu arsenic, fosfor, alcool, plumb, cloroform –pot conduce la afectari miocardice cronice.

O alta categorie de afectiuni prin evolutia lor pot conduce la miocardite cronice precum: ATS coronariana, infectii respiratorii, anemiile grave prin scaderea sub 30% a Hb, valvulopatii, avitaminozele (scorbut, veri-beri, pelagra), socurile anafilactice.

SEMNELE FIZICE ale sindromului miocardic se grupeaza astfel:

- cresterea dimensiunilor cordului

- tulburari de ritm cardiac

- insuficiente cardiaca globala

Nici unul din semne un-i caracteristic sindr miocardic, insa gruparea lor ca atare si contextul etiologic in care apar inlesnesc diagnosticul.

Cresterea dimensiunii cordului se manifesta prin deplasarea in jos si in afara a socului apexian si cresterea matitatii cardiace. Bolnavii prez dispnee, au tahicardie sau bradicardie. Zgomotele cardiace sunt asurzite, iar TA este scazuta.

35. Sindromul pericarditic:

- se realizeaza in conditiile afectarii pericardului de natura inflamatorie

ETIOLOGIC: - cele mai diverse infectii sunt capabile sa produca pericardite, dintre acestea mai frecvent sunt: reumatismul poliarticular acut, TBC, pneumonia, gripa, febra tifoida, sifilisul,etc

In evolutia infarctului de miocard se poate dezvolta o pericardita usoara, pasagera.

In insuficiente renale uremice se dezvolta o pericardita de natura toxica.

Morfopatologic pericarditele pot fi uscate si exudative (seroase, hemoragice, purulente), iar dpdv clinic sunt acute si cronice.

In pericardita uscata simptomatologia de ordin general este dominata de febra iar simpomele functionale sunt reprez de dispnee, disfagie, sughit.

In pericardita exudativa simpomatologia generala este dominata de febra, simpt functionale sunt reprez de sfagie, dispnee, sughit, tuse.

36. Sindroame valvulare:

Inflamatiile endocardului se extind si asupra endocardului valvular producand valvulitele (mitrala, aortica, pulmonara, tricuspidiana). Mai frecvent intalnite sunt valvulitele mitrale si aortice si mai putin cele pulmonare si tricuspidiene.

37. Tulburarile de ritm si de conducere – aspecto generale:

Aceste tulburari constau in: extrasístole atriale, tahicardie paroxística supraventriculara, fibrilatie arteriala, extrasístole ventriculare, tahicardie si fibrilatie ventriculara, bloc atrioventricular gr. I, II, III.

EXTRASISTOLA ATRIALA: - are o P´ precoce;

- poate exista o extrasistola interpolata

- pacientul are o senzatie de gol a inimii

- au carácter benign

- apare atunci cand se face abuz de cafea, tutun, sau emotiile sunt mari

TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA:

- apar palpitatii cu ritm rapid

- ameteli cu tendinta de scadere tensionala

- apare in valvulopatii, hipertiroidism

- se foloseste verapamina injectabil

FIBRILATIA ATRIALA:

- apare in cauze neorganice, in alcoolism acut, in afectiuni endocrine- hipertiroidie

- fibrilatia = undele P sinusale sunt inlocuite c uniste unde “f” carea u o frecventa in jur de 400-600 bat/ min, uneori un se pot vizualiza

- acesti stimuli un se pot transmite integral, datorita unui bloc fiziologic

- complexul QRS- este descendent

- intevalul PR este total neregulat, da aspectul unei aritmii totale, complete, frecventa va fi mai mare decat cea periférica

Exista 3 forme de fibrilatie atriala:

- paroxística

- persistenta

- permanente

EXTRASISTOLA VENTRICULARA:

- este o bataie precoce, un are unda P in fata, are complex morfologic diferit, se naste in etajul ventricular

- complexul QRS depaseste 0,10 s

- pauza poate fi compensatorie, intercalata

TAHICARDIE VENTRICULARA:

- frecventa este de 120-220 bat/min –este o tulburarea de ritm grava, arata un miocard intens afectat

- intevalele PR au mici diferente

- complexul QRS este de tip ventricular

- tratamentul trebuie sa fie f rapid

- se fol xilina sub forma parenterala

FIBRILATIE VENTRICULARA

- exista o fibrilatie ventriculara primara sau o fibril ventric care apare ca un final

- apare in infarctul miocardic acut

38. Sindroame de ischemie periférica:

Se manifesta prin tulburari in irigatia sanguina a membrelor.

Sindromul de ischemie periférica acuta se manifesta prin dureri violente, instalate brusc. Apare paloare tegumentara si racirea lor, hipo sau anestezie tegumentara, abolirea reflexelor. Se datoreaza unei embolii, tromboze a lumenului arterial.

Sindromul de ischemie periférica crónica este consecinta instalarii unui proces lent, progresiv. Importanta este aparitia claudicatiei intermitente, dupa parcurgerea unei anumite distante, manifestata prin durere sub forma de crampa gambiera, ce obliga bolnavul sa se opreasca sau sa schipateze. Tegumentele sunt palide, reci cu atrofie sau retractii musculare, pareze.

Sindromul de ischemie periférica crónica este expresia fenomenului de ATS obliteranta prin stenoza asociata sa un cu tromboza arteriala.

SINDROMUL RAYNAUND – este o afectiune functionala, caracterizata prin spasm vascular al arterelor digitale. Este característica sensibilitatea la frig, care declanseaza triada: paloare intensa digitala, cianoza si eritem, asóciate cu parestezii. Intereseaza atat membrele superioare cat si cele inferioare.

LIVEDO-RETICULARIS – se refera la modificarile culorii tegumentelor mai ales la coapse, gambe, cu apritia unor dungi cianotice, marmorate care se intretaie si formeaza o rete acu ochiuri mari.

ERITROMELALGIA – este tot o suferinta functionala a circulatiei periferice a membrelor inferioare, cu aparitie mai ales nocturna, a unor zone eritematoase persistente ale gambelor, insotite de senzatia de arsura locala, parestezii, obligand bolnavul s astea cu picoarele in apa rece.

HEMATOLOGIE

1. Cauze de poliglobulie

            Poliglobulia apare ca un element compensator in afectiunile care evolueaza cu hipoxie si insuficiente respiratorii cronice, in cardiopatii congenitale dobandite, decompensate, afectiuni renale: rinichi polichistic, hidaturi netrofrotice ce determina o stimulare a eritropoezei, intoxicatii cronice cu monoxid de carbon, nitriti si tratament prelungit cu hormoni.

2. Cauze de leucocitoza.

- infectii acute: apendicita acuta in peritonite;

- infectii cronice: septicemii, supuratii;

- leucemii si granulomatoza maligna;

- intoxicatii masive cu barbiturice;

- unele parazitoze: ascaridioza, chistul hidatic.

3. Cauze ale leucopeniei.

- infectii acute virale: gripa, pneumonii virale, hepatita epidemica;

- infectii microbiene: febra tifoida, bruceloza;

- infectii cronice: TBC;

- afectiuni care evolueaza cu hipersplenism: hepatita cronica, malaria cronica;

- boli ale sistemului: leucoze aleucemice, reticulosarcom, lupus;

- intoxicatii endogene: uremie;

- intoxicatii exogene: citostatice, antitiroidiene de sinteza, radiatii ionizante, fenilbutazona.

4. Cauzele manifestarilor hemoragipare.

- septicemii cu streptococ si meningococ care produc vasculite generalizate;

- unele viroze: rujeola, varicela, hepatita epidemica, mononucleoza infectioasa;

- leucemia acuta cronica: antimalarice de sinteza;

- abuzul de antibiotice prin sterilizarea florei intestinale.

5. Cauzele anemiilor.

- pierderea de sange (anemia acuta posthemoragica) – tulburarile sunt date de diminuarea masei sanguine;

- distructie excesiva a hematiei (anemii hemolitice). Hemoliza acuta evolueaza cu un tablou clinic care nu este determinat numai de anemie ci si de prezenta in sange a hemoglobinei libere si a blocajului tubului renal;

- carenta de vitamine din grupul vitaminei B proteica, carenta de acid folic;

- prin tulburari de formare a hematiilor: in boli infectioase, in afectiuni cronice (uremie), endocrine, splenice (hipersplenism), inhibitia sau lezarea toxico-fizica a organelor hematopoetice (saturnism, radierea cu radiatii ionizante).

6. Simptome comune anemiilor.

- expresia lipsei de oxigen din organism si devine manifestata in cursul efortului fizic;

- la nivelul SNC:

            - foarte sensibil la hipoxie, reactioneaza prin ameteli, cefalee, senzatie de frig, oboseala la eforturi mici, tendinta la lipotimie, scaderea concentrarii, somnolenta, parestezii, modificari ale reflexelor;

- la nivelul respiratiei si circulatiei:

            - tahipnee, tahicardie, dispnee, palpitatii, dureri precordiale de tip coronarian;

- la nivel digestiv:

            - anorexie, varsaturi, diaree sau constipatie.

7. Simptome clinice particulare ale anemiilor

            - prin hemoragie acuta: sete, transpiratii, tendinta crescuta spre lipotimie, palpitatii, puls filiform si rapid, respiratie la inceput profunda si apoi superficiala;

            - in hemoragii mari si prelungite starea de colaps (soc);

            - anemii prin hemoliza acuta: febra, frison, dureri abdominale, colici biliare, artralgii, cand hemoliza este accentuata apare oligurie pana la anurie;

            - anemii feriprive: simptome digestive: anorexie, disfagie, stomatite sau glosite, arsuri epigastrice, dureri abdominale difuze.

8. Glosita Hunter.

            Constituie unul din cele mai pretioase semne ale anemiei Biermier. Atrofia se realizeaza progresiv, limba este lucioasa, depapilata prin disparitia papilelor filiforme si fungiforme.

            Mucoasa linguala devine degranulata stralucitoare de un rosu pal, prezinta leziuni veziculare sau ulceroase dureroase si arsuri la contactul cu alimentele. Limba pare uscata datorita faptului ca in absenta papilelor salivare nu se retine. Depapilarea este globala.

9. Poliglobulia – simptomatologie.

            Poliglobuliile reprezinta cresterea numarului de globule rosii peste 500000 de elemente pe mm3 ce corespund unui hematocrit de peste 55%.

            Simptomele in cadrul poliglobuliilor pot fi simple cu caracter acut: dispnee, cefalee, cianoza.

            Poliglobulie cronica: alterarea discreta a starii generale, astenie, dispnee de efort, cefalee, vertij.

10. Semne ale poliglobuliei.

            - la examenul obiectiv apare eritroza la nivelul tegumentelor si mucoaselor;

            - splenomegalie moderata, regulata, ferma.

            In functie de boala poliglobulia prezinta:

            - in insuficienta respiratorie cronica poliglobulia evolueaza cu cianoza, dispnee, hipocratism digital;

            - in leucemii apare splenomegalie;

            - in cardiopatii congenitale poliglobulia se asociaza cu dispnee, cianoza, hipocratism digital fara splenomegalie.

11. Diateze hemoragice consecutive unor alterari vasculare.

            Alterarile vasculare responsabile de extravazarea sanguina pot fi generate de diversi factori:

            - infectiosi (purpura Henoch Schonlein);

            - toxici (benzol, arsenic, radiatii ionizante);

            - degenerativi (ATS, afectiuni hepatice);

            - deficit de vitamina C (scorbut);

            - tulburari hormonale (hiperfoliculism, hipertiroidism);

            - malformatii vasculare (teleancetazia hemoragica ereditara – boala Osler).

12. Diateze hemoragice consecutive unor tulburari de coagulare.

            - diateze hemoragice prin fibrinopenie;

            - diateze hemoragice prin deficit de factori antihemofilici (hemofilia A,B,C);

            - diateze hemoragice prin prezenta de anticoagulanti in sangele circulant (tratament prelungit cu heparina sau trombostop).

13. Purpura – definitie, clasificare dupa modul de aparitie.

            - petesii de marimi variabile la nivelul anumitor regiuni ale pielii si care nu dispar la vitropresiune;

            - se localizeaza la nivelul regiunii declive si a celor mai solicitate mecanic (membrul inferior, regiunea fesiera, plici);

            - poate apare si la nivelul trunchiului, abdomenului, membrelor superioare.

            Dupa modul de aparitie poate fi:

            - acuta (cu aparitia brusca cu maxim de intensitate iar apoi dispare brusc, in purpurele alergice si unele forme toxice);
            - cronica (aparitie lenta in mai multe etape; caracteristicile purpurelor prin mecanism imunologic).

            Purpura poate exista la nivelul pielii (purpura simpla) sau se asociaza cu hemoragii la nivelul mucoaselor sau viscerelor (purpura hemoragica).

14. Analiza manifestarilor hemoragice.

            - petesii si manifestari hemoragipare (la nivelul mucoaselor, epistaxii, menometroragii), evoca o alterare trombocitara in sensul unei trombocitopenii sau trombocitopatii;

             - sangerari superficiale (petesii) echimoze cu localizare la nivelul tegumentelor pledeaza pentru o vasopatie (alterarea fazei vasculare a hemostazei);

            - existenta unei echimoze si hematoame intinse sau hemartroze pledeaza pentru o coagulopatie;

            - echimozele si hematoamele care survin dupa traumatisme minime sau dupa o extractie dentara si care au tendinta de a se prelungi mai mult sau prezinta recidive evoca diagnosticul unei hemofilii;

            - evolutia unei manifestari hemoragipare in contextul unui grad de anemie evoca o leucemie acuta.

15. Principalii factori implicati in tromboza si cauzele trombozei.

            - lezarea endoteliilor;

            - incetinirea fluxului sanguin;

            - depunerea plachetelor pe peretele vasului.

            Trombozele se depun mai frecvent in vene si mai rar in artere.

            Cauzele trombozei:

- lezarea vasului (septicemii, infectii);

            - aglutinarea elementelor figurate ale sangelui (datorita erorilor din transfuzii cu sange incompatibil);

            - tromboze toxice (substante toxice: mercur, arseniu);

            - tromboze toxice formate in organism – arsuri intinse;

            - intoxicatii cu ciuperci sau venin de sarpe, pot determina coagulare intravasculara.

16. Tromboza – definitie.

            Coagularea intravasculara cu formarea unui cheag sanguin compact si solid in vase (vene si artere) care obstrueaza lumenul partial sau total.

17. Extravazarea sanguina la nivelul unor tesuturi sau epitelii.

            - hematoame – extravazarea sanguina la nivelul tesutului celular subcutanat sau la nivelul muschilor care se exteriorizeaza in mod variabil la nivelul tegumentelor;

            - hemartroza – sangerari la nivelul articulatiilor (articulatiile genunchiului);

            - hemoragie celulara – extravazarea sanguina in diferite regiuni ale creierului;

            - revarsate hemoragice – extravazari sanguine abundente la nivelul cavitatilor seroase (pleura, peritoneu, pericard).

18. Extravazarea sanguina la nivelul mucoaselor.

            - stomatoragie - extravazarea sanguina la nivelul mucoasei bucale;

            - hepistaxis – sangerari la nivelul mucoasei nazale;

            - menometroragie – sangerare la nivelul mucoasei esofagiene si a duodenului;

            - hematemeza – sangerare la nivelul mucoasei esofagiene si duodenului;

            - melena – hemoragie la nivelul tubului digestiv; sangele se elimina prin scaun;

            - hematurie – extravazare sanguina la nivelul mucoasei aparatului urinar.

  

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2081
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved