Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Maduva hematoformatoare

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APARATUL URINAR
EXPLORAREA FUNCTIONALA A METABOLISMELOR
Imunoglobulinele mielomale si hibridomale sunt omogene
FAUNOTERAPIA – UTILIZAREA ANIMALELOR IN TRATAREA SI ALIMENTAREA OMULUI
MOLA HIDATIFORMA (VEZICULARA)
ANALIZA FACTORILOR DE STRES
Analiza unui nebun de schizofrenie paranoica
ADEVERINTA MEDICALA CU STAMPILA / parafa
UTILIZAREA ORGANELOR ANIMALE
TRAVALIUL

INFORMATII GENERALE

Maduva hematoformatoare este afectata de o serie de boli specifice sistemului hematoformator, cum ar fi leucemiile, dar si de proceduri medicale agresive cum ar fi chimioterapia pentru cancere cu localizari diverse. Transplantul cu celule creatoare de sange (hematoformatoare) inlocuieste practic celulele bolnave cu altele sanatoase, provenite de la donator in cazul transplantului de maduva osoasa, sau din cordonul ombilical, in cazul autotransplantului cu celule hematoformatoare placentare. Aceasta procedura permite revenirea pacientului la o viata normala, lipsita de boala.



          Creerea de sange in maduva osoasa poate fi afectata din cauza mai multor boli sau ca urmare a tratamentului antitumoral. Prin transplantul celulelor hematopoetice proprii sau straine se reinnoieste tesutul hematoformator al pacientului, fiind astfel posibila revenirea completa a acestuia la o viata normala.

Prelucrarea si depozitarea sangelui ombilical este realizata de lucratorii laboratoarelor Registrului Slovac de Celule Placentare Hematopoetice EUROCORD Slovacia sub conducerea specialistilor cu experimenta si practica indelungata in diferite tari (Franta, Marea Britanie, Olanda, S.U.A , Germania, Rusia, Suedia). Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice a fost infiintat in anul 1997. Dupa o perioada indelungata de evaluare a activitatii, in anul 2000 i-a fost acordatata de catre Ministerului Sanatatii al Republicii Slovace licenta speciala, prin care Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice a dobandit dreptul sa efectueze toate procedurile in legatura cu prelucrarea, congelarea si depozitarea celulelor creatoare de sange. Aceasta licenta a fost in anul 2003 inlocuita cu licenta Ministerului Sanatatii al Republicii Slovace de pregatire a grefelor pentru transplant, care in continuare indreptateste Registrul Slovac al celulelor placentare hematopoetice sa efectueze operatiunile sus mentionate.

          Registrul Slovac al celulelor stem placentare este detinatorul certificatului atestand corectitudinea practicii medicale  (in engl. GMP=good medical practice). De asemenea, este membru al retelei  internationale de  registre publice, asigurand  surse de maduva osoasa si sange placentar. (BMDW).

          Examinarea bacteriologica a sangelui placentar este asigurata de o institutie independenta, in baza unui contract de colaborare, respectiv Institutul de Virusologie al Academiei Slovace de Stiinte si respectiv de un  laboratorul particular de microbiologie, licentiat HPL . Celelalte examinari se realizeaza in colaborare cu Clinica de Hematologie si Transfuziologie a Spitalului Clinic Bratislava.

Indicatiile si stabilirea momentului optim de utilizare a acestui  transplant este in cele din urma stabilit de medicii hematologi din centrele de transplant medular. Pregatirea transplantului si verificarea lui de catre subiecti independenti garanteaza aprecierea obiectiva a calitatii serviciilor noastre.

Celulele STEM au salvat si vor salva vieti

Celulele stem sunt definite prin 3 caracteristici fundamentale : grad redus de specializare, capacitate crescuta de autoreplicare ( inmultire ) precum si prin capacitatea de a se diferentia , dand astfel nastere unor celule adulte capabile a indeplini anumite functii in organism. Un numar  de celule stem adulte se gasesc la nivelul maduvei hematoformatoare, ele reprezentand sursa regenerarii fiziologice ale elementelor figurate ale sangelui (globule rosii, globule albe si trombocite). In cadrul unui transplant medular obiectivul urmarit este repopularea maduvei osoasa cu celule sanatoase  hematoformatoare (capabile a genera elemente figurate ale sangelui normale) . S-au cautat surse alternative de celule stem in conditiile in care: prelevarea maduvei presupune manevre invazive, traumatizante iar posibilitatea gasirii in timp util a unui donator compatibil immunologic este destul de mica.  Astfel s-au identificat ca posibile surse alternative de celule stem : sangele placentar si sangele periferic. 

Spre deosebire de maduva osoasa hematoformatoare, sangele placentar reprezinta o bogata   sursa de celule stem hematopoetice si mezenchimale, tinere. Folosit inca din 1988, in peste 10000 de transplanturi , reprezinta o alternativa acceptata din punct de vedere terapeutic, etic si financiar al transplantului medular. In plus sangele placentar poate fi recoltat facil, neimplicand niciun risc pentru mama sau fat , depozitat  pe perioade nedeterminate , fiind disponibil imediat.

Indicatii de utilizare a celulelor stem

            In momentul de fata  exista indicatii standard de utilizare a celulelor stem in peste 70 de boli. Marea majoritate a acestora reprezinta boli hematologice maligne, cu evolutie severa, care nu raspund favorabil la tratamentele uzuale chimioradioterapice. In aceste situatii transplantul de celule stem hematopoietice reprezinta o alternativa terapeutica salvatoare de vieti.De asemenea,  sunt  folosite ca tratament adjuvant (complementar) in anumite forme de tumori maligne.

                                               Indicatii terapeutice standard

Denumirea bolii

Transplant autolog (propriu)

de sange placentar

Transplant alogen (de la donator) de sange placentar

LEUCEMII ACUTE

Leucemia acuta limfoblastica

         Da *

Da

Leucemia acuta mieloida

                    Da &

Da

Leucemia acuta bifenotipica

                    Da

Da

Leucemia acuta nediferentiata

                    Da

Da

LEUCEMII CRONICE

Leucemia cronica mieloida

                    Da #

Da

Leucemia cronica limfocitica

                    Da

Da

Leucemia cronica infantila mieloida

                    Da #

Da

Leucemia cronica infantila  mielomonocitica

                    Da #

Da

BOLI  LIMFOPROLIFERATIVE

Boala Hodgkin

                 Da

Da

Limfom non Hodgkin

                 Da

Da

Limfomul Burkitt

                 Da

Da

SINDROAME MIELODISPLAZICE

Anemia refractara

                 Da #

Da

Anemia refractara cu exces de blasti

                 Da #

Da

Anemie refractara cu sideroblasti inelari

                 Da #

Da

Anemia refractara cu exces de blasti in formare

                 Da #

Da

Leucemie mielomonocitara cronica

                 Da #

Da

BOLI MIELOPROLIFERATIVE

Mielofibroza acuta

                 Da #

Da

Metaplazia mieloida agnogenica

                 Da #

Da

GAMOPATII MONOCLONALE

Mielom multiplu

                 Da @

Da

Leucemia cu plasmocite

                 Da @

Da

Macroglobulinemia Waldenstrom

                 Da @

Da

ANOMALII DE SINTEZA A GLOBINEI



Beta talasemia majora (Anemia Cooley)

                 Nu

Da

Anemia congenitala diseritropoetica

                 Nu

Da

Anemia Blackfan-Diamond

                 Nu

Da

Aplazia pura a seriei eritrocitare

                 Nu

Da

Siclemia (Boala cu eritrocite in “secera”)

                 Nu

Da

BOLI ALE CELULEI STEM

Anemia aplastica severa

                Da !

Da

Citopenia congenitala

                Nu

Da

Diskeratoza congenitala

                Nu

Da

Anemia congenitala  Fanconi

                Nu

Da

Hemoglobinuria paroxistica nocturna

                Da

Da

BOLI FAGOCITARE

Sindromul Chediak-Steinbrick-Higashi

                Nu

Da

Granulomatoza cronica

                Nu

Da

Disgenezie reticulara

                Nu

Da

Neutrophil Actin Deficiency

                Nu

Da

BOLI LIPOSOMALE

Adrenoleucodistrofia

                Nu

Da

Bola Gaucher

                Nu

Da

Sindrom Hunter (MPS –II)

                Nu

Da

Sindrom Hurler (MPS- IH)

                Nu

Da

Boala Krabbe

                Nu

Da

Sindrom Maroteaux-Lamy (MPS – VI)

                Nu

Da

Leucodistrofia Metacromatica

                Nu

Da

Sindromul Morqui (MPS – IV)

                Nu

Da

Mucolipidoza II

                Nu

Da

Boala Niemann-Pick

                Nu

Da

Sindromul San Filipp  (MPS III)

                Nu               

Da

Sindromul Scheie (MPS – IS)

                Nu

Da

Sindromul Sly (MPS – VII)

                Nu

Da

Boala Wolman

                Nu

Da

BOLI  HISTIOCITARE

Limfohistiocitoza familiala eritrogocitica

               Nu

Da

Hematofagocitoza

               Nu

Da




Histiocitoza

               Nu

Da

Histiocitoza celulelor Langerhans

               Nu

Da

BOLI ALE SISTEMULUI IMUN CONGENITALE

Absenta  limfocitelor T sau B

              Nu

Da

Ataxia teleangiectazia

              Nu

Da

Sindromul limfocitar Bare

              Nu

Da

Imunodeficienta variabila comuna

              Nu

Da

Sindromul DiGeorge

              Nu

Da

Sindromul Kostmann

              Nu

Da

Deficienta de adeziune a leucocitelor

              Nu

Da

Sindromul Omenn

              Nu

Da

Imunodeficienta severa combinata (SCID)

              Nu

Da

SCID cu deficienta de adenozin dezaminaza

              Nu

Da

Sindrom Wiskott-Aldrich

              Nu

Da

Alterarea  limfoproliferarii X linkate

              Nu

Da

ALTE BOLI EREDITARE

Hipoplazia cartilaj-par

              Nu

Da

Lipofuscinoza ceroida

              Nu

Da

Porfiria congenitala eritropoietica

              Nu

Da

Trombastenia Glanzmann

              Nu

Da

Sindromul Lesch-Nyhan

              Nu

Da

Osteopetroza

              Nu

Da

Boala Tay Sachs

              Nu

Da

DEFICITE CONGENITALE ALE TROMBOCITELOR

Amegacaricitoza

             Nu

Da

Trombocitopenia congenitala

             Nu

Da

BOLI AUTOIMUNE

Sindromul Evans

             Da

Da

Da : in cazul utilizarii grefei  de  sange placentar se poate obtine vindecarea

Nu : nu se practica transplantul                                

Da* : transplantul de sange ombilical utilizat doar in anumite subtipuri ale diagnosticului. Se acorda prioritate  transplantului alogen, daca este disponibil

Da& : in cazul unor subtipuri de mare risc ale acestui diagnostic se prefera transplantul alogen, daca este disponibil

Da# : pentru utilizarea grefei alogene din sangele ombilical, in cazul imbolnavirii adultilor,  exista doar o experienta practica limitata; experienta grefei autologe din sangele ombilical , pana in present nu este la dispozitie. Cel mai probabil se va prefera grefa alogena

Da@: transplantul este practicat dar nu se poate obtine vindecarea ci  doar cresterea sperantei de viata

Da! : in cazul esecului transplantului medular, s-ar prefera transpplantul alogen

                                  

Tratament adjuvant (complementar)

Denumirea  bolii

Transplant autolog

  Transplant alogen

Tumori cerebrale

Da

Da (experimental)

Sarcom Ewing

Da

Da (experimental)

Retinoblastom

Da

Da

Neuroblastom



Da

Da

Cancer testicular

Da

Da

                                     

Date fiind caracteristicile particulare ale acestor celule stem,  potentialul lor de utilizare este foarte mare. Prin urmare in viitor exista posibilitatea largirii  indicatiile terapeutice, adaugandu-se si alte afectiuni, la bolile actuale.  Astfel in stadiul de studiu clinic se afla  anumite  forme de tumori maligne, boli metabolice cu transmitere ereditara,  boli afectand sistemul nervos central sau utilizarea celulelor stem, ca terapie genica.

             Tratament in stadiu de trial clinic

Tumori maligne (tratament adjuvant)

Cancer de san

Carcinoma cu cellule renale

Cancer ovarian

Cancer pulmonar cu celule mici

Tulburari ale proliferarii celulare

Boli ale sistemului nervos central

Scleroza Multipla

Boli congenitale afectand sistemul imunitar si alte organe

Boala Gunther (porfiria eritropoetica)

Sindromul Hermansky –Pudlak

Sindromul Pearson

Sindromul Shwachman-Diamond

Mastocitoza sistemica

Imunodeficiente congenitale (terapie genica)

Trombastenie Glanzmann

Imunodeficiente combinate severe

In stadiu experimental este  utilizarea celulelor stem mezenchimale  pentru regenerare tisulara  (neuronala , cardiaca, musculara) sau organica.

           

Tratamente in stadiu experimental

Boli autoimune

Poliartrita juvenila

Poliartrita reumatoida

Boala Crohn

Lupus eritematos systemic

Dermatomiozita juvenila

Sclerodermia

Diabet zaharat de tip I

Terapie reparatorie neuronala

Boli ale sistemului nervos central

-          Scleroza amiotrofica laterala

-          Boala Alzheimer

-          Boala Huntington

-          Boala Parkinson

Leziuni traumatice

-          Leziuni ale maduvei spinarii

-          Recuperare post accident vascular cerebral

Terapie regenerativa organica

Renala – transplant combinat renal si de celule stem

-          Regenerare renala

Hepatica – Regenerare hepatica

Cardiaca – regenerare cardiomiocitara postinfarct miocardic

Musculara

Terapie genica

Anemia Fanconi

Boli metabolice (Leucodistrofia, tezaurismoze..)

Boala Parkinson

            Transplantul de celule stem se clasifica in transplant autolog ( practic  se foloseste sangele placentar recoltat la nastere, continand informatia genetica proprie) sau  alogen (se utilizeaza sange placentar  sau maduva hematogena , provenind de la un donator compatibil imunologic). Trebuie subliniat faptul ca  in bolile congenitale, informatia genetica existenta inclusiv la nivelulul celulelor stem este afectata. Prin urmare, pentru ca transplantul sa aiba rol curativ este necesara utilizarea unei grefe recoltate de la  o alta persoana, un donator compatibil imunologic (frate/sora sau o alta persoana neinrudita). In acest caz spre deosebire de transplantul autolog, exista posibilitatea aparitiei rejetului fata de grefa, motiv pentru care este obligatorie  asocierea tratamentului imunosupresor.

            Unitatea de sange placentar recoltata poate fi utilizata in primul rand ca sursa pentru transplant autolog. Exista si posibilitatea utilizarii acesteia ca sursa pentru transplant alogen, cu conditia existentei compatibilitatii imunologice. Pentru frati , avand aceeasi parinti,  probabilitatea compatibilitatii imunologice  este de 25 %, pentru parinti sau restul rudelor este mult mai mica.

Recoltarea

 

Recoltarea sangelui placentar se face astazi prin metode standardizate si se poate efectua indiferent de particularitatile nasterii (nastere pe cale vaginala atat in prezentatie normala cat si patologica, prin operatie cezariana sau sarcina gemelara/multipla). Chiar si in  situatiile unei nasteri non standard : nastere premature, sarcina suprapurtata, nastere in apa sau se poate efectua prelevarea de sange placentar. Anestezia epidurala sau administrarea de medicamente prenatal sau in cursul nasterii, pentru diverse complicatii ale sarcinii (preeclampsia, eclampsie, diabet zaharat..) nu constituie contraindicatii ale recoltarii.

Recoltarea sangelui placentar  este efectuata de catre medicul obstretician care asista nasterea. Contraindicatiile absolute ale recoltarii: infectia materna cu HIV , sifilis activ si infectie activa cu HVB si HCV (virus hepatitic B si C). Contraindicatii relative : starea de purtator sau infectie inactiva cu HBV, HCV, rubeola si toxoplasmoza contactate in cursul sarcinii.

In cazul aparitiei unor complicatii obstreticale in cursul nasterii, medicul  obstretician este cel care decide daca este optima recoltarea de sange placentar sau nu, siguranta mamei si a nou nascutului fiind cea mai importanta.

Momentul propriu zis in care are loc prelevarea sangelui placentar este intercalat intre nasterea copilului  si  respectiv eliminarea placentei . Dupa incetarea batailor cordonului ombilical are loc sectionarea acestuia la nivelul nou nascutului, formandu-se bontul ombilical. Nou nascutul va fi preluat de moasa si i se vor acorda ingrijirile necesare.  Ulterior, dupa o prealabila  pregatire a cordonului ombilical constand in spalarea cu ser fiziologic si pulverizarea unei substante dezinfectante  are loc punctionarea venei ombilicale . Pregatirea cordonului ombilical este o etapa necesara pentru a se reduce la minim posibilitatea contaminarii sangelui placentar cu diverse microorganisme existente in mod normal, in flora vaginala  sau patologic, in lichidul amniotic. Astfel incidenta contaminarii se reduce la  1-2 % din cazuri.

Se  recolteaza  sangele  care a ramas la nivelul cordonului ombilical (3%) si mai ales, la nivelul placentei (97%, din cantitatea totala recoltata). Cantitatea de sange prelevat poate varia in limite largi (intre 20 si 200 ml) si  de asemenea, concentratia de celule stem pe acelasi volum de sange poate fi diferita. Astfel parametrii recoltarii pot fi considerati ca fiind individuali. In general, unitatea de sange placentar recoltata este suficienta pentru efectuarea unui singur transplant de celule stem . Statistic, valorile medii ale recoltarilor  intruneste criteriile unei grefe optimale pentru varsta de copil mare/adolescente (40-50 kg greutate a receptorului).  In momentul de fata  se afla in stadiu experimental  tehnici de mutiplicare care sa permita cresterea ofertei de celule stem, pentru optimizarea rezultatului transplantului, chiar si pentru greutati mai mari ale receptorului, corespunzatoare varstei de adult.

In cazul unei sarcini gemelare este important de precizat daca sarcina este univitelina (cu o singura placenta ) sau bivitelina (cu 2 placente). In primul caz este necesara o singura trusa de prelevare. Aceasta spre deosebire de a doua situatie, in care sunt necesare doua truse de prelevare, recoltarea efectuandu-se de la nivelul fiecarui cordon ombilical si respectiv a fiecarei placente.

Daca medicul obstretician care va urmareste sarcina nu a mai efectuat prelevari de sange placentar, va rugam sa ne contactati  din timp oferindu-ne datele de contact ale acestuia Ulterior  prin intermediul reprezentantilor nostri medicali , ii vom asigura instruirea necesara .

Preluarea si transportul sangelui placentar

Dupa nastere si respectiv prelevarea sangelui placentar, este necesar sa fim anuntati intr-un interval cat mai scurt de timp, cu privire la aceste evenimente. Aceasta  pentru a putea asigura  preluarea  kitului din frigiderul spitalului si ulterior, a-i asigura  transportul  spre laboratorul din Bratislava, intr-un interval optim de timp.

Sangele recoltat este prezervat prin mentinerea la o temperatura cuprinsa intre 4 si 8 grade, din momentul in care a fost recoltat si pe durata transportului. Temperatura de transport este monitorizata permanent , pe toata durata transportului , prin intermediul unui microcip. Acesta este o parte componenta  a recipientului de transport (freezer). Prin intermediul informatiilor memorizate de acest microcip, exista posibilitatea realizarii unui control retroactiv a temperaturii mentinute in “freezer “pe toata durata transportului.

 Conform standardelor in vigoare,  in acest domeniu, sangele placentar transportat in conditii optime de temperatura, trebuie sa ajunga  la laborator intr-un interval de pana la 96 ore, fata de momentul prelevarii.

 Analiza si procesarea sangelui placentar

 La laborator intr-o prima etapa, sangele va fi supus unor analize bacteriologice aerobe si anaerobe, pentru a se verifica sterilitatea sa. In a  doua etapa  se va  verifica viabilitatea celulelor stem recoltate iar in a treia etapa are loc criogenarea sangelui si respectiv depozitarea lui.

Rezultatul analizelor efectuate va vor fi aduse la cunostinta sub forma unui certificat atestand calitatea sangelui placentar recoltat. Certificatul va va fi expediat prin serviciul de curierat rapid, la un interval de cca 2 luni, in acelasi plic gasindu-se si facturile eliberate pentru serviciile prestate. In cazul in care sangele este contaminat dumneavoastra nu veti palti niciunul din serviciile prestate.

Perioada de pastrare a viabilitatii  celulelor stem , in momentul de fata nu poate fi exact precizat. Exista studii de specialitate efectuate pe un intervalul de 20 ani , (reprezentand intervalul de timp scurs din momentul primei sale utilizari) care atesta conservarea capacitatii de repopulare a maduvei osoase . Peste acest interval nu se pot emite afirmatii certe, avand ca substrat studii medicale, deoarece  nu exista un istoric medical in domeniu, mai vechi de 20 ani.  Anii urmatori vor aduce informatii suplimentare cu privire la acest aspect.

Scopul procesarii sangelui placentar este de a  asigura conditiile optime pentru conservarea viabilitatii sangelui pe durata criogenarii si respectiv a procesului invers, de decriogenare. Tehnica de criogenare (congelare) si controlul strict, computerizat al curbei congelare, influenteaza decisiv supravietuirea celulara dupa decongelare. In momentul de fata exista mai multe procedee de conservarea a sangelui placentar. Respectiv conservarea intregii sangelui integral sau prin separarea liniilor celulare . Prin tehnicile de separare a liniilor celulare  se reduce volumul materialului biologic si costul depozitarii, dar prin aceste tehnici se pierd si celule stem sau progenitori care ar putea constitui baza unor tratamente  de viitor. De aceea, noi optam pentru conservarea sangelui integral.Tehnica de procesare  aplicata de noi, este folosita si de cel mai mare registru de sange placentar din lume, cel din New York.

Un alt aspect important de mentionat este cel al pastrarii sterilitatii sangelui recoltat. Aceasta se poate asigura cel mai bine prin procesarea sangelui intr-un sistem inchis, prin asigurarea unui mediu de lucru  steril (manipularea sangelui se realizarea intr-o boxa sterila). In interiorul laboratorului se mentine un mediu  strict controlat  printr-un sistem de filtrare a aerului   si sterilizari periodice ale aerului.

Tipuri de celule stem

Celulele stem reprezinta  principalele  componente tisulare  ale organismului in formare, in primele etape ale dezvoltarii acestuia. Practic aceste celule tinere nespecializate, multipotente reprezinta sursa celulara de la care  se diferentiaza  toate tipurile de celule specializate existente la nivelul tesuturilor si organelor ( ex . tesutul nervos, tesutul muscular, tesutul osos…) . La organismul adult, mai ales in tesuturile cu o rata crescuta de reinnoire, se regasesc intr-un numar mult mai mic celule stem adulte (ex. Maduva osoasa hematogena; derm, mucoase). Aceste celule constituie sursa pentru reinnoirea periodica a elementelor figurate ale sangelui, a tegumentului si mucoaselor. In schimb in sangele placentar concentratia celulelor stem adulte este semnificativ mai mare. De asemenea, s-au  observat cateva aspecte particulare ale celulelor stem placentare comparativ cu cele recoltate de la un organism adult:

1. toleranta imunologica a organismului receptor fata de celulele stem placentare este mult mai buna, deoarece aceste celule au un grad mai mic de specializare, respectiv o identitate imunologica mai putin bine definita.In aceste conditii transplantul de sange placentar nu presupune o “compatibilitate perfecta imunologica “ intre donator si primitor.

2. posibilitatea transmiterii unor boli infectioase este mult mai mica

3. rata de multiplicare a celulelor stem este mult mai mare   

Exista 2 tipuri de celule stem  placentare , respective celule stem hematopoetice si celule stem mezenchimale. Celulele stem hematopoietice asigura formarea liniilor celulare sangvine, respective a globulelor rosii (hematiilor), a globulelor albe (leucocitelor) si a plachetelor sangvine (trombocitelor). Celule stem mezenchimale reprezinta sursa dezvoltarii diferitelor structure tisulare si organice. (ex tesutul nervos, tesutul cardiac, tesutul muscular, tesutul osos..). In prezent se afla in   stadiu de experiment  terapia de regenerare tisulara si organica. Aceasta  se bazeaza pe utilizarea celulelor stem mezenchimale .

 

            Sangele placentar

            Sangele placentar reprezinta “vehiculul” prin care se  asigura necesarul de  oxigen si de substante nutritive , fundamentale pentru cresterea si dezvoltarea fatului si in acelasi timp, se preiau substantele nefolositoare (“deseurile”) rezultate in urma metabolismului tisular al acestuia. Studiile au demonstrate prezenta unui numar mare de celule stem  in sangele placentar , utilizarea acestora reprezentand o alternativa valoroasa a transplantului medular.

Momentul nasterii reprezinta sansa unica de prelevare a acestui sange placentar. In mod normal cordonul ombilical si respectiv placenta, dupa momentul nasterii,  sunt considerate “deseuri ale sarcinii”, fiind distruse prin incinerare. Practic odata cu acestea se distruge si bogata resursa de celule stem din sangele placentar.  








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1801
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site