Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

NOTIUNI ELEMENTARE DE DIETA IN UNELE BOLI

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SUBSTANTE ANESTEZICE LOCALE
MEDICATIA PREOPERATORIE
Test grila medicina
Tratamentul artrozelor
FARMACOCINETICA
Glomerulopatii ereditare
Canalele ionice sunt dirijate de catre liganzi si potentialul de membrana
Derivati si inlocuitori sintetici ai morfinei
DIURETICELE
Placa bacteriana dentara factor etiologic al cariei dentare si parodontopatiilor marginale

NOTIUNI ELEMENTARE DE DIETA IN UNELE BOLI

Prin dietetica se intelege tratamentul bolilor prin alimente (dieta). Ilustram rolul dietei in tratamentul diferitelor boli, prezentand cele mai importante diete. La inceput vom enumera dietele cu caracter mai general si in partea a doua, dietele din cele mai importante boli.




DIETA HIDRICA consta in introducerea in organism a unei cantitati mai mari de apa sau lichide (apa minerala, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion, etc). Cantitatea nu va depasi 2 1 pe zi, se va administra in doze mici, fractionate si va dura numai cateva zile, timp in care bolnavul va sta obligatoriu la pat. in locul apei se prefera infuziile usoare (menta, tei, musetel, fructe de maces), apa cu zeama de lamaie sau portocale, bulion de legume, apa de orez.

bulionul de legume este mai usor tolerat, dar valoarea nutritiva este nula. Nu se pastreaza mai mult de 24 de ore. Este o varianta a dietei hidrice.

- apa de orez, alta varianta, este indicata in cazuri de diaree mai ales la copii si se prepara astfel: 2 linguri de supa de orez boabe, se pun in 500 ml. apa rece si cand boabele s-a umflat se adauga 500 ml apa fiarta si se fierbe in continuare 20 de minute. Se filtreaza printr-o panza deasa si se adauga dupa caz, trei 3 g sare sau 30g zahar. Valoarea nutritiva este a zaharului (120 calorii). Se poate mentine la adult aceasta dieta cel mult 5 zile.

- dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine

- dieta hidrozaharata este alta varianta. Se adauga 50 g zahar la 1 1 apa (20 calorii la litru). Toate aceste diete sunt indicate in cazuri speciale: unele boli infectioase sau toxice acute, boli cu febra mare, boli de nutritie ca guta si obezitatea, litiaza renala, unele a¥ec-fiuni severe cardiovasculare si renale.

REGIMUL HIPOCALORIC, se foloseste in unele boli digestive, cardiovasculare si in special in obezitate. Forma cea mai cunoscuta, consta in zile de fructe sau de legume care se administreaza fie ca atare, fie sub forma de sucuri naturale. Dieta se poate mentine numai cateva zile. in practica se recomanda 1 kg mere (400 calorii/zi), sau 1200 g fragi (310 calorii) sau 1,5 1 suc proaspat de rosii sau de citrice. Se mai foloseste dieta prin zile de lapte, (1 1 lapte egal 6-800 calorii cu proteine de valoare biologica mare). in caz de toleranta redusa se amesteca laptele cu ceai sau carbonat de calciu (1 lingurita la 250 g lapte). in regimul de 1000-l200 calorii pe zi se pot consuma la discretie legume cu putine glucide. Sunt interzise insa zaharul, dulciurile, prajiturile, pastele fainoase, sosurile, carnea grasa, fructele oleaginoase, strugurii, prunele, etc.

REGIMUL HIPERCALORIC. Nu este acelasi lucru cu excesul alimentar, in care se consuma cantitati mari de alimente fara indicatie, putand duce la complicatii severe. Regimul hipercaloric este o dieta cu indicatii precise: toate formele de denutritie (diaree cronice, supuratii, albuminurii, stari febrile prelungite, glicozurii, hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), in munci grele, perioada de crestere sarcina sau lactatie. Acest regim regenereaza tesuturile, restabileste metabolismul normal si completeaza peirderile. Se individualizeaza suplimentul caloric, se mentine echilibrul intre compoentele ratiei, (proteine, lipide, glucide). Regimurile vor fi variate, se va tine cont de preferintele bolnavului se vor folosi condimente neiritante, iar mesele vor fi vii si frecvente. Nu sunt permise exagerarile. Ratia hipercalorica se va realiza in special pe seama glucidelor si grasimilor (fainoase, combinate cu dulciuri, dulceata, miere, undelemn, unt, etc).

REGIMUL HIPERPROTIDIC, este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg corp/zi. (Cu peste 15% proteine ratia zilnica) se folosesc alimente bogate in proteine cum sunt carnea, pestele, laptele, branza, ouale. Daca se urmareste si scaderea sodiului se exclud branza, laptele si laptele praf. Este indicat la batrani cu azotenie normala, in denutritie cu anumite recomandari (alimentatie variata, mese mici si repetate, etc), in nefroza lipoidica, tratamentul cortizolic, sarcina, anemii, tuberculoza s.a.

REGIMUL HIPOPROTIDIC, comporta limitarea proteinelor. Se disting 3 in functie de severitatea reducerii proteinelor:

-Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)

- Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilnic si

- Regimul extrem cu sub 40 g proteine (in jur de 20 g)

Regimul hipoproteic este indicat in bolile renale cu retentie azotata, guta, insuficienta cardiaca si unele forme severe de hipertensiune arteriala. Regimul va fi bogat in glucide si lipide, daca nu sunt contraindicatii, iar mesele vor fi mici si fractionate. Se contraindica restrictia salina severa, sub 2-6 g cloruri de sodiu in 24 de ore.

REGIMUL HIPOLIPIDIC (hipocolesterolemiant), are o deosebita importanta si o larga utilizare. Cand este cazul va fi si hipocaloric. Se recomanda in: ateroscleroza si complicatiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliara, nefroza lipoidica, acidoza diabetica, mixedem, etc).

Alimente permise:

- lactate: lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci slaba, zer.

- carne si derivate: carne slaba de vaca, vitel, gaina, caprioara, iepure slab, peste slab (lin, salau, biban, stiuca), preparate numai fierte in apa, fripte la gratar, rasol sau periso-are dietetice.



oua, numai albusul fara restrictii (sufleuri, spume, bezele, biscuiti) si mai rar 1-2 galbenusuir pe saptamana.

- painea alba, integrala, neagra sau de secara si covrigi cu sare.

- fainoase: gris, orez, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri, etc.

legume si fructe verzi, cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda, castraveti, ardei, rosii, vinete, fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcov, preparate fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-grec. De asemenea mere, portocale, capsuni, smeura, pepene verde, coacaze, cirese timpurii.

- Dulciuri sub forma de budmci (fara unt sau smantana), spume de albus, bezele, gelatine, tarte cu fructe, sosuri dietetice, orez cu lapte.

grasimi numai in unele cazuri (1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb adaugate la salate).

- ca bauturi: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe si legume.

supe sub forma de bulion degresat, sau preparate de carne slaba sau peste, supe de legume, bors cu perisoare dietetice.

- condimente aromate Alimente interzise:

- lactate: lapte integral, branzeturi grase, smantana, frisca.

carne si peste gras (vita, porc, oaie, rata, gasca), mezeluri, afumaturi, conserve si totate viscerele.

- oua sub forma de galbenus sau in preparate.

- painea preparata cu lapte, oua, unt.

- fainoase: porumb, miei, paste fainoase preparate cu oua.

- legume: fasolea si mazarea uscata, lintea, ridichiile, telina.

- fructe: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale.

dulciuri cu grasime si ou, preparate de patiserie, prajituri cu fructe oleaginoase, ciocolate, creme, inchetate.

- grasimi: unt, margarina, untura, seu.

se interzic toate bauturile alcoolice, ceaiul de menta, supele cu rantas, sau cele groase de carne, de pasare, de peste gras, supe conservate, sosuri nedietetice, maioneza.

REGIMUL LACTAT. Laptele este un aliment complet, alcalinizant usor digerabil si usor laxativ (lactoza), diuretic. 11 lapte furnizeaza 600 calorii. Laptele este cel mai important aliment al nou nascutului, dar ocupa un rol important si in alimentatia adultului. La omul normal se recomanda 1/3 1 lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 l/zi, la copil sau adolescent si 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide. Se indica de asemenea cantitati marite la batrani. in general laptele se repartizeaza 250 g la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina. Este contraindicat in cazul de intoleranta, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever. Curativ se prescrie in ulcerul gastro duodenal, constipatii cronice sub forma de iaurt, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, dupa unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc.

REGIMUL VEGETARIAN exclude orice aliment de origine animala, este deci un regim dezechilibrat, carentat sever in proteine. De aceea nu poate fi mentinut timp indelungat. Singura sursa de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarea lor biolo-

gica este scazuta. Se adauga grasimi vegetale (undelemn, nuci, alune, masline, migdale). Este foarte putin toxic si contine multe vitamine si saruri minerale.

REGIMUL LACTO-OVOVEGETARIAN. Se exclud numai carnea si pestele. Se adauga lapte, oua, unt si ulei. Este mai echilibrat si poate fi mentinut timp mai indelungat. Este bogat in glucide si vitamine, dar sarac in proteine si lipide. Fainoasele ocupa un loc important in aceasta dieta. Ratia proteica este asigurata de lapte, oua si branza, alimente cu proteine de vaoarea biologica mare, iar grasimile adaugate permite o variatie bogata a meniurilor. Este lipsit de vitamine si saruri minerale, de apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant). Este indicat in guta fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.




REGIMUL DE CRUDITATI, este o varianta a regimului vegetarian. Este de fapt tot un regim lacto-ovovegetarian, dar nu contine alimente fierte sau coapte, cu exceptia painii si biscuitilor. Este bogat in vitamine, saruri minerale si fermenti (oxidaze), este alcalinizant, excita peristaltismul intestinal prin celulozice, combatand constipatia. in schimb-este hipocaloric, monoton, prodce saturatie rapida si nu este tolerat sau recomandabil timp mai indelungat. Se dau bolnavului 1000-l500 g legume si fructe in 5 mese. Sunt permise sucurile de legume si de fructe. Este indicat in afectiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta, obezitatea, diabetul grav, constipatia cronica.

CURA DE FRUCTE, este o alta varianta a regimului vegetarian cu proprietati alcalinizante, cu efect diuretic si laxativ. Se recomanda in diferite boli:

- cura de prune sau smochine, in constipatie

- cura de lamai (10-20 pe zi) in reumatism .,-,

- cura de struguri in guta, boli renale si hepatice

- cura de mere rase in enteritele sugarului sau diareile adultului

REGIMUL HIPOSODAT. Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul intracelular (raportul Na/K 15/1). Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-l0 g zilnic. De fapt nu exista un regim strict desodat ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp si numai in cazuri cu indicatie absoluta. Exista trei forme:

regimul hiposodat larg, in care se suprima orice adaos de sare la prepararea alimentelor sau in timpul mesei. Se interzic alimentele sarate (branzeturi, conserve, mezeluri). Se permite insa paine si putin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi.

regimul standard, in care si painea este fara sare si laptele este desodat. Se indica numai alimente sarace in sare. Contine 0,5 g/zi Na.

- regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de orez, fructe si zahar. Aportul de Na/zi este de 150 mg.

Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca si sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale, hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si enzeme, unele obezitati si unele procese inflamatorii.

REGIMUL CU CRESTEREA CLORURII DE SODIU (hipersodat), se administreaza in cloropenie (boli cu scaderea sodiului in sange). Aceasta apare in bolile cu varsaturi incoercibile (intoxicatii, gastrite acute, stenoza pilorica, ocluzia intestinala), cu diarei profuze (dizenterie, enterocolita acuta, febra tifoida etc), boli renale cu pierdere de sare, arsuri intinse, transpiratii abundente etc. Se introduce in organism treptat NaCl, se incepe cu 4-5 g per oral, se completeaza subcutanat, intravenos sau prin clisma. se va acorda atentie mare cazurilor cu proteinemie scazuta si bolilor cardiovasculare.

DIETA POTASICA. Se administreaza in boli insotite de hipopotasemie, insuficiente renale cu oligoanurie, coma diabetica netratata, sindromul postraumatic sau he-molitic si in boala Addison. Se urmareste periodic K in sange (potasemia) si se cauta mentinerea la valori constante si normale ale aportului Na, K, de 15/1. Alimentele bogate in K sunt: drojdia uscata, caisele uscate, fasolea alba uscata, lintea, mazarea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile, laptele praf, etc. Unii autori recomanda zile de potasiu cu 500 g caise uscate, putin inmuiate, administrate in 5 prize a 100 g.

REGIMUL ALCALINIZANT, este un regim lactovegetarian din care s-au exclus carnea, pestele, fainoasele, painea alba, nucile si migdalele. Grasimile, untul si branzeturile sunt mult reduse. Este indicat in stari de acidoza, litiaza renala urica si oxalica.

REGIMUL ACIDIFIANT, contine carne, peste, oua, mezeluri, cereale, fainoase, unt, smantana. Deci alimente animale fara lapte. Se administreaza in stari de alcaloza (ph alcalin), litiaza renala fosfaturica, infectii urinare colibacilare, epilepsie.

Regimurile care vor fi prezentate in continuare sunt regimurile prescrise in cele mai importante boli.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1022
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site