Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

POLIOMIELITA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ETIOLOGIE - TRICHINELOZA
Principiile radioterapeutice - Radiatii ionizante
POLIGLOBULIA PRIMITIVA (POLICITEMIA VERA) (PV)
Bolile toamnei - Retete de vindecare cu alimente
Intoxicatia profesionala cu benzen
EXCITANTELE
LUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT (LED)
STEATOZA HEPATICA
Litiaza renala si biliara - reteta naturista
EXEMPLE DE COMPRIMATE

Poliomielita

            Boala infectioasa acuta si transmisibila produsa de virusurile poliomielitice, avand ca expresie clinica majora paraliziile de tip flasc, urmate de atrofii si sechele.


Etiologie

            Virusurile poliomielitce ( 3 tipuri) fac parte din familia picornaviridae. Sunt virusuri ARN cu dimensiuni foarte mici. Contin  proteine structurale (VP1-4), care protejeaza genomul de actiunea nucleazelor.

            Se multiplica numai pe primate sau pe culturi de celule provenite de la aceste

( dezvolta efect citopatogen dupa 3-7 zile)

            Sunt distruse de caldura, agenti oxidanti, raze ultraviolete, produsi clorigeni.

Epidemiologie

            Poliomielita este universal raspandita, procesul epidemiologic manifestandu-se sporadic, endemic sau epidemic. Epidemiologia actuala este modificata de imunizarile in masa. Izvorul de infectie este exclusiv uman, reprezentat de bolnav sau de purtatorul de virus. Transmiterea  este orala, prin contact direct cu fecalele sau secretiile faringiene contaminate; rareori au fost incriminate in transmitere apa, alimentele sau obiectele contaminate.Receptivitatea este generala, dar formele paralitice sunt foarte rare. Imunitatea  dupa infectie este specifica de tip, de lunga durata.

            In tara noastra, poliomielita apare sporadic, fiind vorba in principal de paralizii postvaccinale. Acestea apar extrem de rar ( 1 caz: 3-5 milioane de vaccinari), mai ales cand nu se respecta contraindicatiile de vaccinare. Pe langa morbiditatea redusa, vaccinare a condus la disparitia periodicitatii multianuale si a sezonalitatii, precum si a focarelor epidemice.

Patogenie

            Poarta de intrare este orofaringele si tractul digestiv, virusurile implantandu-se la acest nivel. Portajul faringian este de 1-3 saptamani, iar cel intestinal de 4-8 saptamani. Infectia se extinde la ganglionii regionali si este urmata de producerea unei viremii minora, in urma careia virusul se localizeaza   in primul rand in structurile reticulo-endoteliale ( ficat, splina, MO, ganglioni profunzi, dar si in muschi). In cazurile inaparente, cele mai frecvente, procesul patogenic sfarseste in acest stadiu, care coincide cu aparitia anticorpilor.

            Intr-o minoritate de cazuri, multiplicarea continua la nivelul sistemului reticulo-endotelial si se produce o descarcare masiva de virus in circulatia sistemica (viremia majora). Aceasta coincide clinic cu semnele 'bolii minore' ( poliomielita avortata) sau cu cele ale meningitei cu lichid clar.

            In urma viremiei majore, virusul poate disemina si invada sistemul nervos central (1-2% din cazuri). Date recente sugereaza ca virusul poate ajunge de la musculatura scheletica in SNC si prin transport axonal (ar explica mialgiile de la debutul paraliziei).

           

                                    Patogenia infectiei cu poliovirus (dupa H.S.Faden)                                        

Sediul replicarii

Perioada

(zile)

Aspecte clinice

Faringe si intestin

0-1

Asimptomatic

Ganglionii limfatici regionali

1-3

Asimptomatic

Sange (viremia minora), SRE, muschi, grasime

3-7

Boala minora

Sange (viremia majora), SNC

7-21

Boala majora

Patrunderea virusului in nevrax este favorizata de: eforturi fizice, insolatie, surmenaj, traumatisme (amigdalectomia ar declansa forme bulbare), sarcina (boala este de 2-3 ori mai frecventa),  extractii dentare, sexul masculin, starea de nutritie deficitara, factori constitutionali (diateza hemoragica, disfunctie endocrina) si puterea patogena a virusului.

Infectia litica a neuronilor, cu degenerescenta secundara a axonilor, este cauza primara a paraliziei. Tipic, cel mai serios sunt afectate celulele din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, consecinta fiind aparitia paraliziilor de tip neuron motor periferic la membre. Lezarea a 1/3 din neuronii unui grup muscular determina pareze, iar lezarea 1/2 sau 3/4 din neuroni, paralizia.

 Virusul nu se multiplica in muschi.

            Pot apare leziuni ale neuronilor de origine ai nervilor vasomotori din tractul lateral , ceea ce va conduce la aparitia spasmelor vasculare si a tulburarilor de tip ischemic in segmentele afectate.  In formele severe, sunt interesate anumite zone din bulb si creier, cu evolutie foarte severa.

Manifestari clinice

Cand o persoana susceptibila vine in contact cu un poliovirus, poate apare unul din urmatoarele raspunsuri (in ordinea frecventei):

1.Infectie inaparenta - 90-95% din cazuri;

2.Boala minora ( poliomielita abortiva -  cu simptomatologie digestiva sau respiratorie minore) - 4-8 % din cazuri

3. Poliomielita neparalitica ( meningita cu lichid clar - rara)

4. Poliomielita paralitica-  forma cea mai dramatica; 1-2% din cazuri in epidemii, mult mai rara in cazurile endemice sau sporadice.

            Factorii care determina tipul de raspuns sunt incomplet cunoscuti, dar sigur intervin gradul de virulenta a virusului si o serie de caracteristici legate de gazda.

                                                            INFECTIE                  

                                                           

                                                                                               

                                                                                               

                        Infectie                                                          

                        subclinica                                           

                         (90-95%)                                                                      

                                                                                   

                       

Rezolutie                                              Boala minora

                                                                                         (4-8%)                      

                                                                                               

                       

Rezolutie                                              Meningita cu lichid clar

                                                                                                                                               

                       

Sechele paralitice                                  Bola paralitica majora (1-2%)

                                                                                                

                                                                                               

                                                                                            

         Deces

Evolutia infectiei poliomielitice

Incubatie : 7-14 zile ( 3-35 zile).

            l Boala minora corespunde viremiei primare si dureaza 2-4 zile.Este caracterizata de : febra ( 38-390 C), catar respirator discret, mialgii, simptome digestive ( dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree).       In aceasta forma poate atrage atentia coloratura nervoasa a suferintei:  iritabilitate, indispozitie, somnolenta, cefalee.Evolutia infectiei se poate opri aici (poliomielita abortiva).



            Intr-o minoritate de cazuri urmeaza o perioada de 2-4 zile de afebrilitate si aparenta sanatate (perioada de latenta; intervalul liber), dupa care se instaleaza boala majora, neparalitica sau paralitica.

 

l Poliomielita neparalitica  (Meningita cu lichid clar).

Faza I ( boala minora): debut cu astenie, febra, cefalee, mialgii, uneori hiperestezie si parestezie. Pot fi prezente semne de suferinta digestiva: anorexie, greturi, varsaturi.Perioada de latenta apare la 2/3 din cazuri.

            Faza a II-a - este marcata de reaparitia febrei si instalarea semnelor de atingere meningiana.

            Sunt prezente simptome nervoase: cefalee, irascibilitate, dureri musculare, nevralgii, parestezii. Forta musculara este scazuta in unele segmente. Bolnavul prezinta  cefalopareza/cefaloplegie (inertia cefei)

            Sindromul meningian este moderat; se evidentiaza prin manopere care favorizeaza cresterea tensiunii LCR: semnul sarutului ( bolnavii, din cauza contracturii paravertebrale, nu-si pot atinge cu barbia genunchii in pozitie sezanda) si semnul trepiedului ( bolnavul nu poate sta in sezut decat spijinit cu mainile in planul patului si cu picioarele in abductie). Cand nu s-a inchis, fontanela anterioara poate bomba.

            Alte semne: deplasarea ombilicului de partea sanatoasa prin pareza musculaturii abdominale.

            In stadiul timpuriu reflexele osteotendinoase si cutanate pot fi normale, apoi se produce o diminuare a lor. Initial se modifica reflexele superficiale, dar la 8-24 de ore se modifica si reflexele tendinoase profunde, in sensul exagerarii sau diminuarii.

            Lichidul cefalorahidian este clar, hipertensiv, cu elemente moderat crescute (20-300/mmc) cu predominenta limfomonocitelor, cu glucorahie normala si proteinorahie normala sau discret crescuta (disociatie citoalbuminica).

            In evolutie, proteinorahia creste, in a 2-a sau a 3-a saptamana aparand disociatia albuminocitologica.

            Daca boala nu evolueaza spre paralizie, temperatura revine treptat la normal, iar semnele de iritatie meningeana dispar treptat. Vindecarea se face in 3-10 zile, in functie de severitatea bolii.

l Poliomielita paralitica

Factori de risc

            Paralizia este mai frecventa la baieti; la adult, femeile par mai frecvent infectate, dar riscul de paralizie nu este mai mare fata de barbati; in schimb, gravidele fac mai des forme paralitice severe l deficite imunologice ( imunodeficit pe linia celulelor B sau diverse sindroame de deficite imunologice asociate) l exercitiile fizice si eforturile maril injectii intraamusculare cu 2 saptamani anterior debutului infectiei l amigdalectomia in prezenta infectiei inaparente precipita evolutia spre forme bulbare

Poliomielita paralitica se manifesta cu semnele poliomielitei neparalitice la care se aduga paralizia uneia sau mai multor grupe musculare, fie scheletale, fie craniene.

            Paraliziile pot fi precedate de boala minora febrila si perioada de latenta. Febra atinge valori mai mari decat in poliomielita abortiva, iar coloratura neurologica si mialgiile sunt mai intense.

            Uneori insa, paraliziile se pot instala brusc, pe fondul unei aparente bune stari de sanatate (paralizii de dimineata).

           

             Caracterele paraliziei poliomielitice:

            - paralizie flasca cu hipotonie si abolirea miscarilor active

            - reflexele osteotendinoase sunt diminuate mult sau abolite

            - paraliziile sunt asimetrice si inegale ca intensitate

            - predomina la radacina membrelor

            - intereseaza muschii agonisti, iar prin contractura muschilor antagonisti apar pozitii vicioase

            - sunt insotite de hipotonie

            - nu se insotesc de tulburari ale sensibilitatii obiective

            - sunt urmate de atrofii si sechele

Imagine cu Ramses polio

            Sunt interesati mai des: deltoidul, supraspinosul si sub-spinosul, cvadricepsul, peronierii, tibialul anterior si posterior, fesierii, musculatura santurilor paravertebrale, musculatura abdominala.

            In mod obisnuit, paraliziile se instaleaza in prima saptamana a bolii majore, fiind precedate de o slabire a fortei musculare.

            Aparitia de noi paralizii si extinderea lor este posibila atata timp cat bolnavul este febril.

            Sindromul meningian  se mentine si in stadiul paralitic.

            Modificari neuro-vegetative: tulburari vasomotorii, transpiratii profuze, racirea extremitatilor, pareza vezicii urinare.

            Durerea, spontana sau exagerata de miscari, nu cedeaza la analgezice si obliga la pozitii antalgice. Este ameliorata de aplicarea de comprese calde

            Starea de constienta este pastrata, dar exista o coloratura neuropsihica.

            Perioada de retrocedare a paraliziilor incepe dupa 10-14 zile de la debutul bolii majore si dureaza saptamani, luni si chiar ani (maxim 3 ani). Se incheie prin vindecare sau instalarea sechelelor definitive.

            Recuperarea este maxima in primele 3 luni (50%), pana la sfarsitul primului an se mai recupereaza pana la 25%, restul in al 2-lea si al-3-lea an.

            Retrocedarea paraliziilor se face in ordine inversa fata de aparitia lor (ultimele aparute dispar primele).

            Perioada de sechele  se socoteste dupa 3 ani, cand se face bilantul paraliziilor definitive, insotite de atrofii musculare, cu deformatii si tulburari trofice.

            Deformarile mai frecvente: picior varus ecvin, picior valgus, picior plat, genu recurvatum, picior balant, deformatii ale coloanei vertebrale, deformari ale bazinului.

            Forme clinice de poliomielita paralitica: forma spinala  ( cea mai frecventa), cu paralizii ale membrelor,  trunchiului, musculaturii abdominale,  dorsolombare, ale muschilor intercostali si ale diafragmului; forma bulbara (paralizii de nervi cranieni, afectarea centrului respirator cu dezorganizarea completa a respiratiei, afectarea centrului circulator si a centrilor vasomotori); forma encefalice; forme mixte ( spinobulbare, spinoencefalitice, bulbo-encefalitice, encefalo-mielitice.

            La sugar se produce o afectare generala a nevraxului, cu forme encefalitice sau bulbare adesea fatale.

            La adolescent poate lipsi perioada prodromala, perioada pre-paralitica se poate prelungi, iar sindromul meningian este mai intens.

            La  gravide formele paralitice sunt mai frecvent intalnite comparativ cu femeile neinsarcinate. Mortalitatea este foarte ridicata. Pot determina avorturi sau moartea fatului. S-au raportat cazuri de poliomielita congenitala, la copii proveniti din mame care au avut infectie poliomielitica la sfarsitul sarcinii.

            Poliomielita la vaccinati apare la copii recipienti de vaccin antipolio cu cel putin 2-3 luni inainte de debutul poliomielitei. Realizeaza forme mai usoare, in general cu rezolutie completa.

            Poliomielita paralitica asociata vaccinarii antipolio.




            Se considera astfel orice paralizie care survine in intervalul de 5-6 zile pana la 30-35 de zile de la aplicarea vaccinarii la recipientii de vaccin si pana la 60 de zile la contactii acestora.

            Conditii: paralizie de neuron motor periferic; absenta altor infectii cu paralizii de neuron motor periferic, in perioada respectiva si in populatia respectiva; virusologic sa se poata decela tulpini de virus poliomielitic vaccinal si sa se excluda prezenta tulpinilor de virus salbatic.

Diagnostic

 Poliomielita trebuie diagnosticata cat mai timpuriu, pe cat posibil in stadiul preparalitic.

1. Date epidemiologice -contacte infectante in familie sau in colectivitate, circum-stante epidemiologice

2. Date clinice : prezenta paraliziilor de tip neuron motor periferic si modificarile lcr.

            3. Diagnostic etiologic

            -izolarea virusului din spalatura nasofaringiana, fecale, uneori din lcr sau tesutul nervos. Materialul recoltat se transporta pe mediul Hanks.

            -examene serologice - reactia de fixare a complementului, testul de neutralizare (se efecteaza in dinamica, pe seruri perechi).

            Diagnostic diferential

            Forme neparalitice

            - infectii respiratorii virale, gripa, adenoviroze (date epidemiologice, evolutia clinica, ex. virusologice)

            - boli diareice de diverse etiologii;

            - infectii cu alte enterovirusuri ( numai prin examene de laborator)

            Forma meningiana:

            - meningite virale

            - meningite bacteriene cu lichid clar (tbc, leptospiroza; meningite decapitate sau la debut)

            - reactii meningiene de vecinatate sau in cursul unor boli infectioase

            - tumori ale sistemului nervos.

           

Forme paralitice:

            - neuroviroze paralitice determinate de alte enterovirusuri

            - poliradiculonevrita (in general distale, simetrice, cu tulburari de sensibilitate, diplegie faciala; in lcr disociatie albumino-citologica

            -polinevrite si nevrite izolate periferice si de nervi cranieni de etiologie infectioasa si toxica.

           

In toate acestea, paraliziile sunt de tip flasc. Pentru elementele de diagnostic diferential intre diverse forme etio-clinice de paralizie, v.tabelul alaturat.

            -afectiuni ale SNC cu paralizii de regula spastice ( uneori la debut, flasce), cel mai adesea simetrice (hemipareze, hemiplegii): encefalomielite si mielite postinfectioase, postvaccinale; mielita acuta transversa de etiologie variata (infectioasa, alergica, toxica, traumatica); meningoencefalita tbc; accidente vasculare cerebrale etc.

            - paralizii de alta natura: isterice, miastenia gravis, miopatii, hipopotasemie

            - diverse impotente functionale.

 

            Prognosticul  este diferit in functie de o serie de factori: varsta, forma clinica, sediul si localizarea paraliziilor. Mortalitatea variaza intre 4-10% . Majoritatea deceselor se produce in primele 5 zile de la aparitia paraliziilor. Formele bulbare dau mortalitatea cea mai ridicata.

            Recuperarea completa se produce la cca jumatate din cazuri; un sfert raman cu paralizii usoare; 10-15% cu paralizii severe si incapacitate de munca.

Tratament

            Formele neparalitice: repaus la pat pe toata durata febrila si inca cateva zile; analgetice si sedative. Evitarea eforturilor in urmatoarele 2 saptamani.

            Cand durerile sunt puternice, pe langa analgezice, se fac aplicatii calde timp de 15-30 minute tot la 2-4 ore.

            Formele paralitice

            Repaus absolut  in primele 10-14 zile de la instalarea paraliziilor. Punerea in pozitie fiziologica a membrelor paralizate, prin folosirea de saculeti de nisip sau diverse metode de sprijin.

            Medicatia: analgezice, sedative, antialgice, vasodilatatoare.

            In perioada de regresie a paraliziilor - programe de recuperare si reeducare musculara:

            - comprese umede calde (cat persista spasmele si durerile musculare) si bai calde

            - vasodilatatoare si simpaticolitice

            - kineziterapie

            - vitamine grup B

            - anabolizante pentru combaterea tulburarilor trofice si osteoporozei de decubit.

            In perioada de sechele - tratamente ortopedice si chirurgicale pentru corectarea sechelelor definitive.

            In formele amenintatoare de viata:

            * insuficienta respiratorie 'uscata' : protezare respiratorie cu presiune negativa pe torace; aparate cu chiurasa in paralizia diafragmului.

            * insuficienta respiratorie 'umeda': drenaj postural, aspirarea secretiilor, traheostomie si respiratie asistata cu proteze respiratorii cu presiune pozitiva intermitenta.

Lupta in focar - depistare precoce a bolnavului (atentie la formele neparalitice)

            - declarare obligatorie nominala ( primele 24 de ore)

            - izolare obligatorie in spital - minim 21 zile de la debut

            - dezinfectie continua si terminala

            - suspectii se trateaza ca si bolnavii

            - identificarea si supravegherea contactilor ( 21 zile de la izolarea ultimului caz)

            - convalescentii sunt reprimiti in colectivitate numai dupa cel putin o luna de la externare ( dezinfectia scaunelor : 3 luni de la externare)

            - convalescentii nu frecventeaza strandurile/ baile publice timp de 6 luni

Profilaxie - masuri generale (igiena alimentelor, apei de baut, igiena individuala, salubrizarea localitatilor etc)

            - profilaxia specifica: vaccinare cu VPO, incepand cu varsta de 6 saptamani.

            - profilaxie pasiva: imunoglobuline standard in primele 2-3 zile de la contactul infectant ( copii contacti in familie sau colectivitati inchise, gravide)



                Criterii pentru diagnosticul diferential in poliomielita, sindrom Guillain-Barre, mielita trensversa si nevrita traumatica.

POLIOMIELITA

S.GUILLAIN-BARRE

NEVRITA TRAUMATICA

MIELITA TRANSVERSA

INSTALAREA PARALIZIILOR

in 24-48 ore debuteaza toate paraliziile

in cateva ore si 10 zile

in cateva ore si 4 zile

in cateva ore si 4 zile

FEBRA

ridicata, totdeauna prezenta la debutul paraliziei flasce, scade a doua zi

neobisnuita

prezenta inainte, in timpul si dupa instalarea paraliziei flasce

rar prezenta

PARALIZIA

 FLASC{

acuta, asimetrica, proximala.

in general acuta, simetrica,distala

Asimetrica,acu-ta afectand doar un membru.

Acuta,simetrica  afecteaza memb.inferioare

TONUSUL MUSCULAR

redus/absent la membrul afectat

hipotonie globala

redus/absent la membrul afectat

acuta,simetrica,  memb.inferioare

REFLEXE OSTEO-TENDINOASE

dimunuate sau absente

reflexie globala

diminuate sau absente

hipotonie a memb.inferioare

SENSIBILITATEA

nemodificata, mialgii severe

hipoestezie, palme-plante, crampe, furnicaturi

dureri gluteale, hipotermie locala

anestezie a membrelor inferioare

AFECTAREA NERVILOR CRANIENI

numai in formele bulbare

adesea prezenta, la Vll, IX, X, XI, XII.

    absenta

    absenta

AFECTAREA RESPIRATIEI

numai in formele bulbare

in caz.severe accelerata

    absenta

      uneori

L.C.R.

semne de inflamatie

disociatie albumino-citologica

     normal

normal sau discret modificat

DISFUNCTIE VEZICAL{

absenta

tranzitorie

niciodata

prezenta

CONDUCEREA NERVOAS{ S{PT{M~NA 3-A

anormala:lezati neuronii coarnelor anterioare spinale

anormala: conducerea incetinita scade amplitudinea motorie

anormala: leziune pe axon

normala/anormala fara valoare in diagnostic

EMG LA TREI SAPTAMANI

anormala

normala

normala

normala

SCHELE DUPA

TREI LUNI

severe, atrofie asimetrica, deformari scheletale

atrofie simetrica a musculaturii distale

atrofie moderata numai in memebru afectat

diplegie flasca atrofica dupa ani

Sursa: The Dignosis of Polio and Other Acute Flaccid Paralysis; A Neurogical Approach. Alacala, H., Olive, J. M., de Quadros, C. No. EPI/TAG/91-10. Document prezentat la Ninth Meeting of the Technical advisory Group on Vaccine-Preventable Disease, 12-15 martie 1991









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1208
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site