Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PROTETICA DENTARA – TEST GRILA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Boli cromosomale (sindrom down, Klinefelter)
Babeziozele
PROCEDEE TEHNOLOGICE DE OBTINERE A FORMELOR FARMACEUTICE CU CEDARE MODIFICATA
ABCESUL PULMONAR
GRIPA AVIARA
CURA CHIRURGICALA LAPAROSCOPICA A HERNIILOR HIATALE
AFECTIUNILE CORONARIENE
EPISTEMOLOGIE
Proprietati reologice
LIMBA (LINGUA, GLOSSA)

PROTETICA dentara – TEST GRILA

Tema 41 - Etapele tratamentului edentatiei partiale

1.      Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului edentatiei partiale prin  proteza scheletata:



  1. examenul modelelor preliminare
  2. examenul fotografic
  3. tratamentul preprotetic
  4. tratamentul proprotetic
  5. tratamentul protetic propriu-zis

 Raspuns corect: c, d, e,                                                            10, pag. 87

2.      Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului preprotetic al edentatiei

      partiale cu proteza scheletata:

  1. tratamentul chirurgical
  2. tratamentul parodontal
  3. tratamentul de echilibrare ocluzala
  4. tratamentul conservativ odontal
  5. tratamentul prin proteza partiala acrilica provizorie

Raspuns corect: a, b, c, d, e                                                            10, pag.87,88,89

3.      Care sunt etapele tratamentului preprotetic de echilibrare ocluzala din cadrul tratamentului edentatiei partiale prin proteza scheletata:

  1. realizarea unui plan de ocluzie corect
  2. excizia hiperplaziilor mucozale
  3. eliminarea contactelor premature si a interferentelor ocluzale
  4. realizarea detartrajului
  5. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie

Raspuns corect: a, c, e                                                                  10, pag.88

4.      Care din urmatoarele manopere terapeutice se pot utiliza in scopul echilibrarii planului de ocluzie:

  1. tratamentul medicamentos al afectiunilor mucoasei orale
  2. tratamentul afectiunilor pulpare
  3. slefuiri la nivelul cuspizilor
  4. devitalizari urmate de amputari coronare, gingivectomie sau alveoloplastie si acoperire cu proteze unidentare
  5. extractia dintilor egresati sau extruzati foarte mult

Raspuns corect: c, d, e                                                                  10, pag. 88

5.      Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale tratamentului proprotetic:

  1. este denumit si tratament conservativ
  2. este denumit si tratament specific                          
  3. precede tratamentul preprotetic
  4. urmeaza tratamentului preprotetic
  5. urmareste prepararea campului protetic pentru tratamentul protetic propriu-zis

Raspuns corect: b, d, e                                                                  10, pag 89

6.      Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului proprotetic:

  1. interventii chirurgicale asupra mucoasei
  2. interventii chirurgicale asupra osului
  3. interventii asupra dintilor stalpi
  4. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
  5. solidarizarea dintilor stalpi

Raspuns corect: a, b, c, d, e                                                        10, pag. 90, 91, 98, 101

7.      Care sunt secventele prepararii dintilor stalpi in vederea realizarii tratamentului protetic al edentatiei partiale prin proteza scheletata:

  1. realizarea planurilor de ghidare
  2. remodelarea dintilor stalpi
  3. prepararea lacaselor pentru pintenii externi
  4. reconstituirea plastica a crestelor edentate cu atrofii osoase marcate
  5. plastia santurilor vestibulare

Raspuns corect: a, b, c                                                                  10, pag.91, 92, 93

8.      Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale planurilor de ghidare:

  1. sunt localizate pe fetele ocluzale ale dintilor stalpi
  2. sunt preparate pe fetele proximale ale dintilor stalpi
  3. permit insertia si dezinsertia protezei scheletate
  4. sunt paralele cu axa de insertie a protezei
  5. se realizeaza doar pe coroanele de acoperire aplicate pe dintii stalpi

Raspuns corect: b, c, d                                                                10, pag.91

9.      *Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta tehnica de realizare a planurilor de ghidare:

  1. cu o piatra roata, prin miscari vestibulo-orale, la nivelul fetei vestibulare
  2. cu o piatra flacara, prin miscari gingivo-ocluzale, la nivelul cuspizilor de ghidaj
  3. cu o piatra con invers, prin miscari verticale, la nivelul unghiurilor dintre fetele laterale
  4. cu o piatra sferica, prin miscari longitudinale, la nivelul fetelor laterale
  5. cu o piatra cilindrica, prin miscari oro-vestibulare, la nivelul crestelor marginale ale  fetelor proximale dinspre edentatie

Raspuns corect: e                                                                        10, pag.91

10.  Care sunt avantajele realizarii planurilor de ghidare:

  1. favorizeaza alunecarea conectorilor secundari
  2. asigura reciprocitatea crosetelor cu actiune proximala
  3. favorizeaza igienizarea protezei scheletate
  4. favorizeaza aplicarea corpului crosetului mai aproape de colet, imbunatatind aspectul fizionomic
  5. contribuie la stabilitatea orizontala a protzei scheletate

Raspuns corect: a, b, c, d, e                                                            10, pag.92

11.  *Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali se realizeaza:

  1. inainte de remodelarea dintilor stalpi ai protezei scheletate
  2. dupa remodelarea dintilor stalpi ai protezei scheletate
  3. inainte de amprenta finala
  4. dupa amprenta finala
  5. dupa proba machetei protezei scheletate

Raspuns corect: b                                                                        10, pag. 93

12.  Precizati locul de plasare al pintenilor externi pe dintii laterali:

  1. in foseta centrala a molarilor si premolarilor
  2. in foseta vestibulara a molarilor
  3. in fosetele dinspre bresa edentata, in cazul edentatiilor intercalate laterale
  4. in fosetele meziale ale dintilor stalpi, in cazul edentatiilor terminale
  5. pe fetele orale ale dintilor stalpi

Raspuns corect: c, d                                                                     10, pag. 95

13.  *Pe care din urmatorii dinti se indica aplicarea de pinteni supracingulari:

  1. premolarii superiori
  2. premolarii inferiori
  3. molarii superiori
  4. molarii inferiori
  5. caninii maxilari

Raspuns corect: e                                                                        10, pag. 96

14.  *Precizati topografia dentara a lacaselor incizale:

  1. fetele vestibulare ale dintilor frontali inferiori
  2. fetele orale ale dintilor frontali inferiori
  3. fetele proximale ale dintilor frontali inferiori
  4. supracingular pe dintii frontali inferiori
  5. la nivelul marginilor incizale intre dintii frontali inferiori

Raspuns corect: e                                                                        10, pag.96

15.  Precizati care din urmatoarele tipuri de coroane se pot utiliza in scopul acoperirii dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:

  1. coroane metalice turnate
  2. coroane jacket din acrilat
  3. coroane mixte metalo-ceramice
  4. coroane de substitutie
  5. coroane din policarbonat

Raspuns corect: a, c, d                                                                 10, pag.98

16.  *Amprenta pentru coroanele de acoperire ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate va cuprinde:

  1. doar dintele preparat
  2. doar dintii vecini dintelui preparat
  3. doar dintii antagonisti dintelui preparat
  4. intreaga arcada dentara la nivelul careia se afla dintele preparat
  5. doar hemiarcada opusa dintelui preparat

Raspuns corect: d                                                                        10, pag.98

17.  Precizati care sunt preparatiile care se efectueaza la nivelul coroanelor de invelis metalice care acopera dintii stalpi ai unei proteze scheletate:

  1. lacase pentru pintenii ocluzali
  2. prag cervical circular in unghi de 900
  3. convexitate vestibulara pentru bratele retentive ale crosetelor
  4. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatie
  5. fata orala plana, cu sau fara prag suragingival pentru bratul opozant al crosetelor

Raspuns corect: a, c, d, e                                                               10, pag.99

18.  Care sunt indicatiile solidarizarii dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:

  1. cand dintii stalpi au mobilitate moderata
  2. cand raportul coroana/ radacina s-a modificat in favoarea coroanei
  3. cand dintii stalpi au radacini scurte
  4. in edentatia terminala mandibulara
  5. cand dintii stalpi au mobilitate de gradul III

Raspuns corect: a, b, c, d                                                               10, pag.101

19.  *In edentatia de clasa I Kennedy, complicata cu brese frontale datorate lipsei incisivilor laterali, inchiderea breselor suplimentare se realizeaza prin:

  1. o punte dentara avand ca dinti stalpi incisivii centrali si caninii
  2. o punte dentara cu doua extensii distale, avand ca dinti stalpi incisivii centrali
  3. doua punti dentare, fiecare cu o extensie meziala si cu un dinte stalp, caninul
  4. doua proteze partiale acrilice unidentare, fara placa palatina
  5. doua sei unidentare legate de proteza scheletata

Raspuns corect: a                                                                        10, pag.105

20.  Care sunt avantajele inchiderii breselor frontale suplimentare prin punti dentare, in cazul in care aceste brese complica o edentatie de clasa I Kennedy:

  1. simplificarea planului protezei scheletate
  2. marirea valorii parodontale a dintilor stalpi prin solidarizarea lor
  3. imbunatatirea spijinului parodontal al protezei scheletate
  4. reducerea atrofiei suportului muco-osos al protezei acheletate
  5. cresterea confortului pacientului

Raspuns corect: a, b, c, d, e                                                            10, pag.105

21.  *Care din urmatoarele atitudini terapeutice este indicata in tratamentul edentatiei partiale de clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala:

  1. inchiderea bresei laterale cu o punte si a celei terminale printr-o sa protetica
  2. inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu cate o punte dentara
  3. inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu doua sei protetice, componente ale protezei scheletate
  4. inchiderea bresei terminale cu o punte dentara si a celei laterale cu o sa protetica
  5. inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu o singura punte dentara

Raspuns corect: c                                                                        10, pag.107

22.  Care este scopul reducerii convexitatilor vestibulo-orale exagerate ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:

  1. reducerea vizibilizatii bratului retentiv al crosetului
  2. plasarea portiunii rigide a bratului retentiv in cele doua treimi supraecuatoriale ale fetei vestibulare a dintelui
  3. plasarea portiunii flexibile a bratului retentiv in treimea gingivala a fetei vestibulare a dintelui
  4. plasarea bratului opozant in treimea mijlocie a fetei orale a dintelui stalp
  5. plasarea pintenului ocluzal in foseta centrala a dintelui stalp

Raspuns corect: a, b, c, d                                                               10, pag.92

23.  *Precizati forma  pietrelor diamantate cu care se prepara lacasele pentru pintenii ocluzali plasati pe dintii laterali:

  1. cilindrica
  2. sferica
  3. flacara
  4. romboidala
  5. roata

Raspuns corect: b                                                                         10, pag.94

24.  Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale lacaselor interdentare :

  1. se prepara pe hemiarcade integre
  2. lacasele pentru pinteni se prepara doar dupa crearea spatiului pentru bratele crosetului
  3. prepararea lacaselor interdentare se realizeaza prin largirea nisei masticatorii
  4. prepararea lacaselor pentru pinteni se realizeaza in fosetele vecine ale dintilor pe care se plaseaza crosetul
  5. prepararea se realizeaza in dentina

Raspuns corect: a, b, c, d                                                               10, pag. 95, 96

25.  Paralelismul planurilor de ghidare se apreciaza:

  1. utilizand un model de studiu montat la paralelogrf
  2. utilizand tija de reperaj
  3. utilizan un model functional montat la paralelogrf
  4. utilizand tijele retentivometrice
  5. cu ochiul liber

Raspuns corect: a, b                                                                     10, pag.91

26.  Care  este atitudinea terapeutica recomandata in situatiile in care in urma prepararii unui lacas pentru pintul ocluzal se ajunge la nivelul dentinei:

  1. se realizeaza o obturatie din amalgam
  2. se realizeaza o incrustatie
  3. se realizeaza o proteza unidentara
  4. se efectueaza extractia dintelui
  5. se efectueaza  amputatia coronara a dintelui

Raspuns corect: a, b, c                                                                  10, pag. 95

27.  Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale lacaselor supracingulare:

  1. sunt, de fapt, trepte supracingulare
  2. au o latime de 1mm
  3. se prepara pe orice dinte
  4. se prepara cu ajutorul unei pietre diamantate cilindrice
  5. pintenii aplicati in aceste lacase actioneaza aproape de axul dintelui

Raspuns corect: a, b, d, e                                                               10, pag.96

28.  In edentatia de clasa a III-a Kennedy, complicata cu o bresa suplimentara laterala, atitudinea terapeutica va consta in:

  1. realizarea a doua punti dentare adezive
  2. realizarea unei proteze scheletate cu doua sei, dintii stalpi nefiind solidarizati prin bare, in cazul unei implantari bune a acestora
  3. realizarea unei proteze scheletate cu doua sei si solidarizarea dintilor stalpi prin bare, in cazul unei implantari deficitare a acestora
  4. realizarea unei proteze partiale acrilice, cu doua sei, indiferent de calitatea implantarii dintilor restanti
  5. realizarea a doua punti dentare cu extensie

Raspuns corect: b, c                                                                     10, pag.107, 108

29.  In edentatia de clasa a IV-a redusa Kennedy, atitudinea terapeutica va consta in:

  1. realizarea unei punti dentare, in cazul unei creste edentate bine reprezentate
  2. realizarea unei proteze scheletate in cazul unei creste edentate atrofiate
  3. realizare unei punti totale
  4. realizarea unei punti mobilizabile
  5. realizarea unei punti cu corp de punte suspendat

Raspuns corect: a, b                                                                     10, pag.109

30.  Care este rolul boltii palatine, in cazul tratamentului edentatiei partiale prin proteza scheletata

  1. asigura mentinerea directa a protezei scheletate
  2. asigura mentinerea indirecta a protezei scheletate
  3. contribuie la mentinerea protezei scheletate prin adeziune, cand este plata
  4. contribuie la sprijinul muco-osos al protezei scheletate
  5. contribuie la stabilizarea protezei scheletate, cand este adanca

Raspuns corect: c, d, e                                                                  10, pag.111

     

TEMA 42 - ELEMENTE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE

Andrei Ionescu: Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile (pag.140 – 314)

1.* Forma cea mai adecvata a barei linguale pe sectiune este:

a)      rotunda

b)      ovalara

c)      piriforma

d)      semirotunda

e)      semipiriforma

Raspuns: e

2. Rezistenta barei linguale la mijlocul ei, se asigura prin

a)      profil

b)      grosime

c)      brate opozante suplimentare

d)      pinteni ocluzali suplimentari

e)      brate reciproce suplimentare

Raspuns: a, b

3. *Crosetul continuu contribuie la

a)      sprijinul muco-osos al protezei

b)      mentinerea directa a protezelor terminale

c)      mentinerea indirecta a protezelor terminale

d)      rigidizarea seilor frontale

e)      solidarizaea dintilor artificiali.

Raspuns: c

4. *Forma pe sectiune a crosetului continuu este:

a)      rotunda

b)      ovala

c)      semirotunda

d)      semiovala

e)      semipiriforma

Raspuns: d

5. Bara vestibulara se indica in urmatoarele situatii:

a)      insertie inalta a planseului bucal

b)      vestibularizare mare a dintilor frontali

c)      lingualizare mare a dintilor frontali

d)      torus mandibular exagerat

e)      tubercul piriform vertical.

Raspuns: a, c, d.

6. Functiile crosetelor turnate sunt:

a)      stabilizarea

b)      reciprocitatea

c)      rigidizarea

d)      pasivitatea

e)      sprijinl muco-osos.

Raspuns: a, b, d

7. Mentinerea protezelor scheletate depinde de

a)      numarul crosetelor

b)      reciprocitate

c)      fizionomie

d)      implantarea dintilor stalpi

e)      pasivitate.

Raspuns: a, c, d

8. Marimea zonei retentive a dintilor stalpi directi depinde de

a)      morfologia radiculara

b)      morfologia coronara

c)      axul de insertia al viitoarei proteze

d)      marimea camerei pulpare

e)      gradul de afectare parodontala.

Raspuns: b, c.

9. Pintenii interni se utilizeaza in:

a)      edentatiile de clasa I Kennedy

b)      edentatiile de clasa II Kennedy

c)      edentatiile de clasa III Kennedy

d)      edentatiile de clasa IV Kennedy

e)      in toate tipurile de edentatii.

Raspuns: c, d.

10. Pintenii ocluzali se aplica pe

a)      incisivi centrali

b)      incisivi laterali

c)      canini

d)      premolari

e)      molari.

Raspuns: d, e.

11. Functiile pintenilor ocluzali sunt:

a)      asigurarea sprijinului muco-osos

b)      cresterea presiunii seilor asupra crestelor edentate

c)      mentinerea bratelor crosetelor in pozitie constanta

d)      stabilizarea orizontala a protezelor

e)      favorizarea migrarilor verticale a dintilor stalpi.

Raspuns: c,d.

12. Dezavantajele crosetului caninului sunt:

a)      aspectul nefizionomic

b)      lipsa pasivitatii

c)      lipsa reciprocitatii

d)      tulburarea ghidajului canin

e)      lipsa stabilizarii.

Raspuns: a, c, d.

13. *Crosetul inelar sau cu 4 brate se aplica pe

a)      incisivii centrali

b)      incisivii laterali

c)      canini

d)      premolari

e)      molari.

Raspuns: e.

14.*Crosetul circular cu actiune dubla se aplica pe

a)      incisivii centrali

b)      incisivii laterali

c)      canini

d)      premolari

e)      molari.

Raspuns: d.

15. Crosetul Bonwill se utilizeaza in

a)      edentatii de clasa I Kennedy

b)      edentatii de clasa II Kennedy

c)      edentatii de clasa III Kennedy

d)      edentatii de clasa IV Kennedy

e)      toate tipurile de edentatii.

Raspuns: b, d.

16. *Crosetul divizat “S” se aplica pe

a)      incisivii centrali

b)      incisivii laterali

c)      canini

d)      premolari

e)      molari.

Raspuns: d.

17. Crosetul divizat “T” se aplica pe

a)      incisivii centrali

b)      incisivii laterali

c)      canini

d)      premolari

e)      molari.

Raspuns: c, d, e.

18. Crosetul R.P.I. se compune din

a)      pinten ocluzal

b)      placuta proximo-vestibulara

c)      brat retentiv divizat in I

d)      brat retentiv divizat in U

e)      brat retentiv divizat in L.

Raspuns: a, c.

19.Dezavantajele crosetelor mixte sunt:

a)      flexibilitatea mare

b)      solicitarea exagerata a dintilor stalpi

c)      nerespectarea pasivitatii

d)      contactul liniar cu dintele stalp

e)      rezistenta la indoire.

Raspuns: b, c.

20.* Indicatia de baza a culiselor este:

a)      edentatia de clasa I Kennedy

b)      edentatia de clasa II Kennedy

c)      edentatia de clasa III Kennedy

d)      edentatia de clasa IV Kennedy

e)      orice tip de edentatie.

Raspuns: c.

21 Culisele se pot fixa pe

a)      coroane metalo-ceramice

b)      coroane de substitutie

c)      inley

d)      obturatii de amalgam

e)      punti.

Raspuns: a, b, e.

22. Distantarea barei linguale fata de mucoasa procesului alveolar depinde de

a)      sprijinul protezei

b)      stabilitatea protezei

c)      lungimea seilor

d)      forma anatomica a procesului alveolar

e)      rezlienta mucoasei crestei alveolare.

Raspuns: a, d, e.

23.Zonele de minima rezistenta ale barei linguale sunt

a)      marginile barei linguale

b)      mijlocul barei linguale

c)      jonctiunea cu conectorii secundari

d)      unirea cu seile

e)      jonctiunea cu conectorii principali.

Raspuns: b, c, d.

24.Gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentiv depinde de

a)      lungimea bratului opozant al crosetului

b)      lungimea bratului retentiv al crosetului

c)      diametrul bratului retentiv

d)      forma in care se termina bratul retentiv

e)      forma in care incepe bratul retentiv.

Raspuns: b, c, d.

25. Gradul de frictiune dintre dinte si croset depinde de:

a)      aliajul din care este confectionat crosetul

b)      marimea suprafetei de contact dintre dinte si croset

c)      marimea coroanei dentare

d)      intimitatea contactului dintre dinte si croset

e)      prezenta obturatiilor pe dinte.

Raspuns:a, b, d.

26. Crosetele turnate pot determina modificari de pozitie asupra dintilor stalpi in urmatoarele situatii

a)      fractura pintenilor ocluzali

b)      nerespectarea reciprocitatii

c)      neactivarea bratelor retentive

d)      neactivarea bratelor opozante

e)      nerespectarea pasivitatii.

Raspuns: a, b, e.

27. In producerea uzurii smaltului intervin:

a)      duritatea aliajului

b)      fluxul salivar crescut

c)      gradul crescut de mineralizare a smaltului

d)      intimitatea contactului dintre dinte si croset

e)      asperitatile suprafetei  interne a crosetului.

Raspuns: a, d, e.

28. Crosetele circulare prezinta urmatoarele caracteristici

a)      dezinsertia este mai usoara decat insertia

b)      insertia este mai usoara decat dezinsertia

c)      toate btatele pleaca dintr-un corp comun

d)      bratul retentiv plaeca din sa

e)      are cu dintele un contact aproape circular.

Raspuns: b, c, e.

29. Crosetele divizate prezinta urmatoarele caracteristici

a)      la dezinsertia protezei actioneaza asupra dintelui prin impingere

b)      la dezinsertia protezei actioneaza asupra dintelui prin tractiune

c)      toate bratele pleaca dintr-un corp comun

d)      bratele retentive au forma de litere

e)      sunt mai putin vizibile decat crotetele circulare.

Raspuns:a, d, e.

30. *La crosetul mixt McCracken, elementul retentionat in saua acrilica este reprezentat de

a)      pintenul ocluzal

b)      bratul retentiv

c)      bratul opozant

d)      conectorul secundar

e)      corpul crosetului.

Raspuns: b.

TEMA 43 - DETERiorarea }I #NREGISTRAREA RELA|IEI INTERMAXILARE #N EDENTA|IA PAR|IAL{ TRATAT{ CU PROTEZE SCHELETATE

1. *Determinarea ]i @nregistrarea relaiei intermaxilare:

a)  precede proba scheletului metalic al protezei

b)  urmeaz[ probei scheletului metalic al protezei

c)  nu depinde de num[rul ]i dispoziia topografic[ a dinilor restani

d)  se realizeaz[ chiar dac[ DVO este incorect[

e)  nu necesit[ existena unei relaii de ocluzie stabil[

R: b

2. * Cauzele apariiei de contacte instabile @n RC ]i IM sunt:

a)  tratament preprotetic corect de echilibrare ocluzal[

b)  apariia contactelor premature prin aplicarea de microproteze

c)  scheletul metalic nu realizeaz[ interferene prin pintenii ocluzali

d)  contactele premature au fost @nl[turate @n etapa clinic[ a probei scheletului

e)  interferene ocluzale depistate ]i eliminate @n cadrul tratamentului proprotetic

R: b

3. *'In[larea de ocluzie' se caracterizeaz[ prin:

a)  trebuie s[ fie suportat[ numai de suportul muco-osos

b)  nu trebuie s[ fie suportat[ numai de suportul muco-osos

c)  nu este justificat[ de manifest[ri @n articulaia temporo-mandibular[

d)  manifest[rile articulare sunt cauzate de contracii musculare simetrice

e)  manifest[rile articulare se datoreaz[ foarte des unei DVO cobor`te

R: b

4.* Poziionarea manual[ a modelelor @n IM:

a)  este posibil[ c`nd exist[ trei unit[i de masticaie

b)  are aplicabilitate @n edentaiile @ntinse

c)  este mai precis[ cu c`t exist[ mai puini dini restani

d)  nu se realizeaz[ @n aceea]i etap[ clinic[ de prob[ a scheletului metalic

e)  este posibil[ c`nd exist[ cel puin patru unit[i de masticaie

R: e

5. *Poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de @nregistrare a poziiei de IM:

a)  se poate utiliza @n edentaiile de cl. a II-a

b)  se poate utiliza c`nd exist[ puini dini restani

c)  se poate utiliza @n edentaii de cl. a III-a

d)  se poate utiliza @n edentaii de cl. a IV-a

e)  nu se pot utiliza materiale termoplastice

R: c

6.*Cerurile speciale pentru @nregistr[rile ocluzale se caracterizeaz[ prin:

a)  devin plastice la o temperatur[ de 30 de grade

b)  nu au inserii subiri de aluminiu

c)  devin plastice la o temperatur[ de 50 de grade

d)  fac parte din categoria materialelor cu priz[ chimic[

e)  nu pot fi folosite cu un suport textil

R: c

7.*Tehnica @nregistr[rii cu cear[ de ocluzie se caracterizeaz[ prin:

a)  este cea mai puin utilizat[

b)  pl[cua de cear[ se ramole]te @n flac[r[

c)  pl[cua de cear[ se adapteaz[ pe modelul mandibular

d)  pl[cua de cear[ se r[ce]te cu aer

e)  pl[cua de cear[ se ramole]te @n ap[ la 50-55 de grade

R: e

1.O perfect[ @nregistrare a RIM de ocluzie comport[:

a)  indentaii ad`nci

b)  consisten[ mare @n timpul @nregistr[rii

c)  durat[ a @nregistr[rii c`t mai scurt[

d)  comoditate pentru pacient

e)  consisten[ rigid[ dup[ @nregistrare

R: c, d, e

2.Determinarea ]i @nregistrarea RIM c`nd exist[ dini restani dar nu exist[ contacte dento-dentare presupune:

a)  realizarea planului de ocluzie cu ajutorul ]abloanelor

b)  situaia nu se aseam[n[ cu edentaia total[ privind determinarea ]i @nregistrarea RIM

c)  determinarea DVO precede realizarea planului de ocluzie

d)  RC nu va coincide cu IM dup[ realizarea protezelor

e)  RC va coincide cu IM dup[ realizarea protezelor

R: a, e

3.Indentaiile obinute @n urma @nregistr[rii RIM, se caracterizeaz[ prin:

a)  nu se limiteaz[ doar la faa ocluzal[

b)  sunt puin ad`nci

c)  redau numai faa ocluzal[

d)  cuprind doar dinii din zona lateral[

e)  cuprind toi dinii restani



R: b, c, e

4.Tehnica @nregistr[rii RIM cu pasta de eugenat de zinc se caracterizeaz[ prin:

a)  consistena crescut[ @n timpul @nregistr[rii

b)  rigiditate dup[ priz[

c)  este necesar[ utilizarea unui cadru din s`rm[

d)  cadrul nu trebuie s[ dep[]easc[ arcadele dentare

e)  eugenatul de zinc se aplic[ @n grosime mai mare de 3mm

R: b, c

5.Determinarea ]i @nregistrarea RIM cu ajutorul ]abloanelor de ocluzie:

a)  se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a III-a

b)  se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a IV-a reduse

c)  se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa I-a ]i a II-a

d)  se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a IV-a @ntinse sau extinse

e)  se utilizeaz[ c`nd sunt unit[i de masticaie suficiente

R: c, d

6.Realizarea unei singure proteze  scheletat[ presupune:

a)  ]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ @n cabinet

b)  ]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ @n laborator

c)  ]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ pe scheletul metalic al protezei

d)  aceasta ofer[ meninere ]i stabilitate foarte bune

e)  pentru pacient este o manevr[ incomod[

R: b, c, d

7.C`nd trebuie realizate dou[ proteze scheletate:

a)  se utilizeaz[ ]abloane cu baza din acrilat

b)  se utilizeaz[ ]abloane cu baza din cear[

c)  se utilizeaz[ ]abloane cu valuri de ocluzie din Stents

d)  se utilizeaz[ ]abloane cu valuri de ocluzie din cear[

e)  se utilizeaz[ ]abloane cu baza din plac[ de baz[

R: a, d, e

8.Obinerea unor relaii ocluzale imprecise, se datoreaz[ urm[toarelor cauze:

a)  rezilienei mucoasei

b)  num[rului de cro]ete

c)  tipului de conector principal

d)  consistenei neuniforme a valurilor de cear[

e)  tipului de masticaie

R: a, d

9.C`nd la un maxilar se realizeaz[ o protez[ scheletat[, iar la cel[lalt o protez[ total[:

a)  se confecioneaz[ dou[ ]abloane pe scheletele metalice ale protezelor

b)  nu se confecioneaz[ dou[ ]abloane pe scheletele metalice ale protezelor

c)  se realizeaz[ mai @nt`i proteza total[ ]i apoi cea scheletat[

d)  se confecioneaz[ ]abloane cu baza din acrilat

e)  se realizeaz[ mai @nt`i proteza scheletat[ ]i apoi cea total[

R: b, d, e

10.Care din urm[toarele etape nu sunt corecte @n @nregistrarea RIM cu ]abloane de ocluzie din cear[ c`nd se realizeaz[ o singur[ protez[ scheletat[:

a)  se ramole]te valul de ocluzie cu ap[ fierbinte

b)  pacientul va @nchide @n IM, realiz`nd presiuni inegale

c)  @ntre indentaii ]i suprafaa modelul antagonist, trebuie s[ existe un spaiu

d)  modelele se fixeaz[ @n poziie corect[ cu bee de chibrit

e)  @ntre indentaii ]i suprafaa modelului antagonist nu trebuie s[ existe niciun spaiu

R: d, e

11.Tehnica @nregistr[rii RIM cu ]abloane de ocluzie c`nd DVO este p[strat[ ]i se realizeaz[ dou[ proteze scheletate, presupune:

a)  realizarea de ]abloane cu valuri de ocluzie din Stents

b)  realizarea de ]abloane cu valuri de ocluzie din cear[

c)  ]abloanele se realizeaz[ pe modelele de studiu

d)  ]abloanele vor fi trimise @n cabinet @mpreun[ cu scheletele metalice ale protezelor

e)  @nt`i se va face proba ]i adaptarea scheletelor metalice

R: b, d, e

12.Existena unui contact @ntre bazele ]abloanelor @n regiunea distal[, presupune:

a)  desfiinarea contactului prin ]lefuirea bazelor

b)  desfiinarea contactului prin ]lefuirea bordurilor de ocluzie

c)  nu se repet[ @nregistrarea RIM

d)  se repet[ @nregistrarea RIM

e)  ]abloanele solidarizate se aplic[ pe modele

R: a, d, e

13.C`nd exist[ edentaie total[ maxilar[ ]i termino-terminal[ mandibular[, determinarea RIM se face astfel:

a)  se modeleaz[ mai @nt`i ]ablonul inferior

b)  se realizeaz[ nivelul ]i orientarea planului de ocluzie @n regiunea frontal[ ]i lateral[

c)  se ramole]te ]ablonul superior ]i se determin[ DVO

d)  se ramole]te ]ablonul inferior ]i se determin[ DVO

e)  se modeleaz[ mai @nt`i ]ablonul superior

R: b, d, e

14.C`nd se impune o supraocluzie frontal[ mai mare, este necesar:

a)  valul de ocluzie superior s[ fie scobit @n regiunea frontal[

b)  valul de ocluzie inferior s[ fie scobit @n regiunea frontal[

c)  contactul @ntre ]abloane se face numai @n regiunea lateral[

d)  contactul @ntre ]abloane se face numai @n regiunea frontal[

e)  contactul @ntre ]abloane se face pe toat[ suprafaa

R: a, c

15.C`nd exist[ edentaie total[ mandibular[ ]i termino-terminal[ maxilar[, determinarea RIM se face astfel:

a)  nivelul ]i orientarea planului de ocluzie @n regiunea lateral[ se stabile]te mai @nt`i pe ]ablonul de ocluzie superior

b)  nivelul ]i orientarea planului de ocluzie @n regiunea lateral[ se stabile]te mai @nt`i pe ]ablonul de ocluzie inferior

c)  se ramole]te ]ablonul inferior

d)  se ramole]te ]ablonul superior

e)  se determin[ separat dimensiunea vertical[ ]i relaia centric[

R: a, c

16. Falsa @nregistrare a poziiei de RC se datoreaz[ urm[toarelor cauze:

a)  ramolirea uniform[ a cerei valului de ocluzie

b)  @nfundarea bazei ]ablonului din cauza rezilienei mucoasei

c)  ramolirea inegal[ a cerei valului de ocluzie

d)  durere la nivelul crestelor

e)  devieri ale mandibulei

R: b, c, d, e

17.Determinarea funcional[ a RIM se utilizeaz[ atunci c`nd:

a)  se confecioneaz[ dou[ proteze scheletate

b)  se confecioneaz[ o singur[ protez[ scheletat[

c)  se urm[re]te eliminarea unor surse de erori

d)  dimensiunea vertical[ nu este p[strat[

e)  ocluzia este stabil[

R: b, c, e

18.Determinarea funcional[ a RIM presupune:

a)  realizarea pe scheletul metalic al protezei a dou[ ]ei din acrilat

b)  valuri de ocluzie dintro cear[ mai dur[ dec`t cea obi]nuit[

c)  arcada antagonist[ nu este integr[

d)  arcada antagonist[ este integr[

e)  existena unei edentaii de cl. a IV-a

R: a, b, d

19.Pentru edentaiile din zona lateral[, @n fi]a tehnic[ se specific[:

a)  forma dinilor

b)  gradul de supraocluzie

c)  artificii de montare

d)  culoarea dinilor

e)  felul ocluziei

R: d, e

20.Din categoria cerurilor speciale necesare @nregistr[rii RIM, fac parte:

a)  Aluwax

b)  Tenatex

c)  Silasoft

d)  Stents

e)  Moyco

R: a, b, e

Tema nr. 44 - Amprentarea campului protetic adentat total

(Hutu 1998 pg. 60-69;94-129)

1. Care din obiectivele amprentarii intr-o edentatie totala pot fi realizate de amprenta preliminara?

a)      rezolva probleme de fonatie

b)      rezolva integral sprijinul

c)      rezolva integral problemele de adeziune

d)      da indicatii asupra zonei de succesiune

e)      rezolva problemele de fizionomie

        R:a,d,e

2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?

a) au marginea linguala mai scurta spre distal

b) au marginea linguala mai lunga spre distal

c) au marginea linguala mai lunga spre mezial

d) au marginea linguala mai scurta spre mezial

e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass

  R=a,c,e

3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in edentatia totala?

a) de etiologia edentatiei

b) de forma crestei aveolare

c) de inaltimea crestei edentale

d) de latimea crestei aveolare

e) de varsta pacientului

   R=b,c,d

4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:

      a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie

      b) lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta

c) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protectic

      d) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protectic

 e) amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura

   R=b,c,e

 5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:

      a) lingura trebuie sa aiba system de retentionare

            b) lingura trebuie sa fie la 1mm  distanta de suprafata crestelor

             c) se recomanda pe campuri retentive

            d) modelul se toarna dupa minimum 80 min

            e) alveolele perfectionate permit o amprenta de spalare

         R=a,c,e

6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarele                                                                                             caracteristici:

            a) se foloseste cand se urmareste o pregatire tisulara

            b) se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezari provizorii

            c) lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita  foarte multe procedee de adoptare

            d) lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee de adoptare

            e) necesita silicon de consistenta diferita

       R=a,b,d,e

 7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:

           a) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C

           b) masa termoplastica se incalzeste la temperature de 60-70 grade C

           c) este o metoda de amprentare simpla

           d) este o metoda de amprenatare laborioasa

           e) permite obtinerea unei bune inchideri marginale

         R=b,d,e

 8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totala

           a) necesita lingura individuala bine adoptata marginal

           b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferic campului protectic

           c) utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita

           d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara

           e) sunt cele mai utilizate metode

        R=a,b,c,e

9.Care sunt caracteristicile componetelor compressive in edentatia dentara?

            a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe

            b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe

            c) sunt indicate la campurile protectice cu mucoasa rezilienta

            d) sunt indicate la campurile protectice tari

            e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta

       R=a,d,e

10. Care sunt grupele utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?

            a) numai miscari de inchidere, deschidere a gurii

            b) miscari comandate de medic

            c) numai miscari ale limbii

            d) miscari effectuate de medic

            e) miscari

      R=b,d,e

11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?

            a) necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzie

            b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale

            c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient

            d) realizeaza proteze cu margini lungi

            e) sunt amprente mucostalice

         R=a,b,c,d

12. Metoda Devin de amprentare a campului protectic in edentatia totala are urmatoarele caracteristici:

            a) este o amprenta cu gura deschisa

            b) este o amprenta cu gura inchisa

            c) modificarea periferice campului protectic se face prin fonalie

            d) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adoptate

            e) necesita in prealabil stabilirea DVO

       R=a,c,d,e

 13.*Identificarea succesiunii lingurii individuale maxilare la nivelul pozei distale se face astfel:

            a) tractiunii vestibulare pe maner

            b) tractiunii verticale pe maner

             c) tractiunii oro-vestibulare pe maner

            d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii

            e) inchiderea si  deschiderea gurii

        R=c

14.Zonele ,,cheie’’ mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:

            a) zona tuberculului piriform

            b) zona linguala centrala

            c) zona vestibulara frontala

            d) zona linguala laterala

            e) zona vestibulara laterala

       R=a,b,c

 15. *Testul I de succesiune de lingura totala mandibulara:

            a) verifica succesiunea la zona linguala centrala

            b) verifica succesiunea la nivelul tuberculului piriform

            c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral

            d) lingura trebuyie sa se desprinda cu usurinta

            e) verifica inchiderea marginala totala

           R=b

16.Testul 3 de succesiune la lingura individuala mandibulara

            a) verifica inchiderea in zona linguala dentala

            b) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi

            c) verifica inchiderea marginala totala

            d) lingura se desprinde cu usurinta

            e) consta in presiuni pe maner in sens vestibule-oral si tractiune verticala

       R=c,e

 

17.*In primul timp al amprentei finale se urmareste

            a) rectificarea sprijinului si aleziunii

            b) realizarea inchiderii marginale

            c) rezolvarea problemelor de fonatie

            d) rezolvarea problemelor de fizionomie

            e) obtinerea tonicitatii musculare  favorabile

        R=a

18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala

            a) obtinerea unei corecte inaltimi marginale protezei

            b) extinderea mazim posibila a protezei

            c) stabilirea nivelului planului de ocluzie

            d) repartizarea  de presiuni egale pe campul protectic

            e) realizarea libertatii miscarilor musculare

         R=a,b,d,e

 

 19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemocers de amprentare in edentatia totala?

            a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard

            b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul

            c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala

            d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala

            e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie

      R=b,d,e

20.Amprenta functionala dupa  tehnica Pedro Sauzar prezinta o serie de caracteristici:

            a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa

             b) se foloseste in amprentarea campurilor protectice dure

            c) se foloseste in amprentarea campurilor moi

            d) se prefera modularea functionala fcuta de pacient

            e) este o metoda simpla

         R=a,b,c,d

 21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :

            a) foloseste ca material de amprentare  alginatele

            b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice

            c) folosecca materiale de amprentare siliconi

            d) reda cu felitate detaliile campului protetic

            e) amprenta se deformeaza cu usurinta

       R=c,d

  22.Examenul clinic al substratului oral ne permite

            a) aprecierea gradului de atrofie a campuluil protectic

            b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru studierea protezei

            c) precizeaza limitele  osoase ale bazei protezei

            d) stabilirea formelor ce urmeaza sa fie dezponate

            e) alegerea metodei de amprentare

    R=a,b,c,d

  23.Analiza substratului mucos al campului protectic are rod deosebit in:

            a) alegerea materialului de amprenta

            b) alegerea metodei de amprenta

            c) precizarea limitelor osoase ale zonei protezei

            d) aprecierea gradului de atrofie al campuluil protectic

            e) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical

      R=a,b

24.*Conform conceptiei Clinicii de Protectie din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele caracteristici:

       a) lingura universala nu este prevazuta cu system de retentie

       b) lingura stabdard trebuie  sa preseze anumite zone ale campului protectic

       c) lingura universala trebuie sa menajeze un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele oaselor edentale

       d) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5mm

       e) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protectic

      R=c

 

  25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:

            a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform

            b) verifica inchiderea marginala in vestibulara centrala

            c)  verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala

            d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular

            e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibule-oral

      R=c,e

                

  26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;

            a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobila

            b) rascroira la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase

            c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda largimii medii a fundului de sac  

            mucosal

            d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucosal

            e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobile

   R=a,b,c

   27.Amprenta mucostabila se caracterizeaza  prin:

            a) modelarea marginala este efectuata de medic

            b) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta

c) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare marginala

            d) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect

            e) este o metoda larg utilizata

    R=b,c

 28.Amprentele de desponerare au urmatoarele caracteristici:

            a) sunt indicate pe campurile protectice moi

             b) sunt indicate pe campurile protectice sensibile

            c) lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile

            d) presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul

            e) presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul

     R=b,c,d

29.Miscarile comandate de medic sunt:

            a) deschiderea moderata a gurii

             b) deschiderea mare a gurii

            c) balansarea mandibulei

            d) miscarea unui sens frontal

            e) miscarea limbii

      R=a,b,c,e

  30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:
      a) purtarea ei in cavitatea bucala

      b) presupune existenta unor linguri foarte bine adoptate

      c)  amprentele sunt prevazute cu bordure de ocluzii

      d) folosesc materiale bucoplastice

      e) folosesc materiale termoplastice

 R= a,b,c,d

Tema nr. 45 - Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total

     

9. E. Hutu, s.a. – Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

  1. *Urmatoarele operatiuni clinice reprezinta etape ale determinarilor relatiilor intermaxilare, CU EXCEPTIA:
    1. verificarea sabloanelor de ocluzie
    2. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
    3. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei
    4. determinarea si inregistrerea relatiei centrice
    5. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelor

Raspuns: C                                                                                                           (pag. 131)                                                                               

  1. *Controlul intraoral al sabloanelor de ocluzie in edentatia totala consta in:
    1. incepe prin verificarea mentinerii si stabilitatii pe campul protetic a sablonului inferior
    2. se testeaza eventuala aparitie a miscarii de basculare in jurul unui ax median exercitand presiuni oro-vestibulare in regiunea frontala
    3. verificarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median din cauza eventualelor asperitati de pe fata interioara a sabloanelor
    4. testarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median, apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul molarilor
    5. se verifica mentinerea sabloanelor pe campul protetic

Raspuns: E                                                                                                           (pag. 132)                                                                                                  

  1. *Etapele clinice ale determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia totala sunt enumerate aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 2. determinarea si inregistrarea relatiei centrice; 3. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelor; 4. verificarea sabloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei; 6. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala. Precizati ordinea lor corecta.
    1. 6, 5, 4, 3, 2, 1
    2. 2, 3, 6, 4, 1, 5
    3. 4, 1, 6, 5, 2, 3
    4. 3, 5, 1, 6, 2, 4
    5. 4, 1, 6, 2, 5, 3

            Raspuns: C                                                                                                     (pag. 131)                                                                                                   

  1. *Modalitatile clinice de inregistrare a relatiei centrice sunt:
    1. tehnica descrisa de Neill
    2. tehnica descrisa de Dawson
    3. memoria tisulara
    4. deglutitia
    5. memoria ocluzala

            Raspuns: A                                                                                                     (pag. 145)                                                                                                   

  1. *Cum se numeste unghiul utilizat la inregistrarea relatiei centrice prin inscrierea grafica intraorala:
    1. Donders
    2. Bonwill
    3. Gotic
    4. Brodie
    5. Goniac

            Raspuns: C                                                                                                     (pag. 148)                                                                                                   

  1. *Situarea planului ocluzal la jumatatea fantei orale poate fi o indicatie pentru o supraocluzie frontala de:
    1. 2 mm
    2. 3 mm
    3. 0,2 – 0,4 mm
    4. 0,5 – 1,5 mm
    5. 0,1 – 0,3 mm

            Raspuns: D                                                                                                    (pag. 151)                                                                                                    

  1. *Valoarea spatiului minim de vorbire se poate masura la pronuntia fonemei:
    1. M
    2. S
    3. K
    4. P
    5. V

            Raspuns: B                                                                                                     (pag. 142)                                                                                                   

  1. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele operatiuni clinice:
    1. determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
    2. verificarea stabilitatii machetelor
    3. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al fetei
    4. stabilirea nivelului si directiei planului Camper
    5. stabilirea indicatiilor necesare alegerii si montarii dintilor artificiali

Raspuns: C, E                                                                                                (pag. 131)                                                                                                 

  1. Care din urmatoarele afirmatii despre sablonul de ocluzie sunt corecte.
    1. baza sablonului de ocluzie este confectionata din ceara roz
    2. marginile bazei sablonului trebuie sa patrunda in fundul de sac
    3. baza sablonului de ocluzie trebuie sa fie perfect adaptata pe model
    4. valul de ocluzie superior se opreste la 1,5 mm posterior de tuberozitati
    5. valul de ocluzie inferior se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform

Raspuns: B, C                                                                                    (pag. 131, 132, 133)                                                                           

  1. Bordura de ocluzie a sablonului de ocluzie superior in edentatia totala trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni:
    1. in regiunea frontala, grosimea de 5 mm
    2. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mm
    3. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mm
    4. la nivelul tuberozitatii, valul de ocluzie va avea o latime egala cu a tuberozitatii
    5. bordurile de ocluzie se termina la 1,5 mm de linia Ah

             Raspuns: A, B                                                                                               (pag. 132)                                                                               

  1. Sablonul de ocluzie inferior in edentatia totala prezinta urmatoarele caracteristici:
    1. baza sa este realizata din ceara roz mai dura
    2. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei
    3. nivelul fetei ocluzale depaseste marginea superioara a buzei inferioare
    4. valul de ocluzie se opreste la 1,5 mm de tuberozitati
    5. nivelul fetei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce pleaca de la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform pana la marginea superioara a buzei inferioare

             Raspuns: B, E                                                                                               (pag. 133)                                                                               

  1. Care din urmatoarele afirmatii privind sabloanele de ocluzie utilizate in terapia edentatiei totale sunt corecte:
    1. servesc pentru determinarea nivelului si directiei planului de ocluzie
    2. materializeaza schematic baza si arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale
    3. cu ajutorul lor se obtin datele necesare alegerii si montarii dintilor artificiali
    4. se pot realiza numai din placa de baza
    5. trebuie sa fie perfect adaptate pe campul protetic

            Raspuns: A, B, C, E                                                                           (pag. 131, 132)                                                           

  1. Care din urmatoarele afirmatii despre nivelul planului de ocluzie in edentatia totala sunt corecte:
    1. se defineste ca fiind portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii
    2. acest nivel are o dimensiune egala pentru toti pacientii
    3. in mod obisnuit se realizeaza un nivel de 1- 2mm, indiferent de situatia clinica
    4. se stabileste in functie de varsta
    5. la sablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie sa depaseasca marginea libera a buzei inferioare

            Raspuns: A, D, E                                                                               (pag. 135, 135)                                                                                    

  1. Orientarea planului de ocluzie in edentatia totala:
    1. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebrala
    2. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilara
    3. in regiunea laterala este orientat in raport cu planul de referinta al lui Frankfurt
    4. in regiunea laterala este orientat in raport cu planul situat intre spina nazala anterioara si centrul conductului auditiv extern
    5. dupa Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare

            Raspuns: B, D                                                                                    (pag. 136,137)                                                                                          

  1. Se defineste „nivel al planului de ocluzie”:
    1. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea larga a gurii
    2. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima
    3. portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia fonemei „K”
    4. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii
    5. portiunea vizibila din valul de ocluzie atunci cand pacientul priveste drept inainte

Raspuns: B, D                                                                                                (pag. 136)                                                                               

  1. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la un edentat total:
    1. metoda homotropismului linguo-mandibular
    2. metoda Boianov
    3. metoda reflexului molar
    4. metoda Dawson
    5. metoda inscrierii unghiului Benett

            Raspuns: A, C, D                                                                                           (pag. 144,145)                                                                                    

  1. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:
    1. antropometric
    2. fiziologic
    3. functional
    4. electromiografic
    5. vizual

            Raspuns: A, C D                                                                                            (pag. 139,140)                                                                                     

  1. Pentru determinarea D.V.R in activitatea curenta clinica este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
    1. pacientul va sta in fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetiera
    2. pacientul va trebui sa fie relaxat, linistit
    3. pacientul va purta vechile proteze
    4. va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculatura
    5. determinarea D.V.R trebuie sa se realizeze cu amandoua sabloanele de ocluzie in gura

            Raspuns: B, D                                                                                                (pag. 140)                                                                                                 

  1. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:
    1. dupa deglutitie, mandibula vine la pozitia de repaus
    2. pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat
    3. cu vechile proteze  in gura
    4. prin procedeul imaginat de Willis
    5. prin utilizarea „numarului de aur” 4/5 Appenrodt

            Raspuns: A, D                                                                                                (pag. 139,140)                                                                                          




  1. Care din urmatoarele afirmatii privind planul de orientare protetica sunt corecte:
    1. uneste marginea libera a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de sase ani maxilari
    2. de nivelul sau de situare in zona frontala depinde gradul de vizibilitate al dintilor frontali
    3. in zona anterioara este paralel cu linia surasului
    4. in zona laterala este paralel cu planul Camper
    5. in zona anterioara este paralel cu planul Andersen

            Raspuns: B, D                                                                                                (pag. 136,137)                                                                                          

  1. Erorile in inregistrarea relatiei centrice la edentatul total au urmatoarele consecinte:
    1. proba spatulei pozitiva la proba machetei
    2. diferente de cateva zecimi de mm intre pozitia in care au fost solidarizate sabloanele si adevarata pozitie de relatie centrica, provoaca la protezele finite frecvente momente de instabilitate
    3. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri si oboseala musculara
    4. modificarea engramei de masticatie
    5. proba spatulei negativa la proba machetei

Raspuns: A, B, C, D                                                                          (pag. 149)                                                                               

  1. Care sunt liniile ce se traseaza pe valurile de ocluzie ale celor doua sabloane pentru verificarea determinarii corecte a pozitiei de relatie centrica:

A.     linia mediana

B.     linia Ophriaca

C.     linia surasului

D.     linia orbitala

E.      liniile caninilor

            Raspuns: A, C, E                                                                               (pag. 149, 150)                                                                                    

  1. Planul lui Fox serveste la:
    1. orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilara
    2. inregistrarea axei balama
    3. determinarea D.V.O
    4. precizarea orientarii planului de ocluzie fasa de planul lui Camper
    5. determinarea adancimii pungilor lui Fisch

            Raspuns: A, D                                                                                    (pag. 137)                                                                                                

  1. Supraevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:
    1. traumatizarea continua a mucoasei din zona de sprijin
    2. accentuarea santurilor periorale
    3. aparitia „zgomotului de castagnete”
    4. vizibilitatea exagerata a dintilor
    5. oboseala permanenta a musculaturii

            Raspuns: A, C, D, E                                                                          (pag. 142)                                                                                       

  1. Subevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:
    1. facies crispat
    2. aspect imbatranit
    3. aparitia perleche-ului la comisurile buzelor
    4. vizibilitatea exagerata a dintilor
    5. vizibilitatea redusa a rosului buzelor

            Raspuns: B, C, E                                                                               (pag. 143)                                                                                            

  1. Care din urmatoarele afirmatii despre spatiul minim de vorbire sunt corecte:
    1. a fost descris de Thomson
    2. a fost descris de Silverman
    3. pacientul trebuie sa pronunte cuvinte terminate in „s”
    4. pacientul pronunta: „pas cu pas”, „mai sus, mai jos”
    5. este sinonim cu spatiul liber de inocluzie fiziologica

            Raspuns: B, C, D                                                                               (pag. 142)                                                                                            

  1. Montarile atipice care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total:
    1. torsionari
    2. incalecari
    3. treme
    4. inocluzia sagitala
    5. diasteme

            Raspuns: A, B, C, E                                                                           (pag. 150)                                                                                       

  1. Care sunt dezavantajele inregistrarii grafice extraorale a relatiei centrice la edentatul total:
    1. miscarile ample pe care la face pacientul difera de cele efectuate in timpul masticatiei
    2. destabilizarea sabloanelor
    3. varful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei pozitii mai anterioare
    4. varful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei pozitii mai posterioare
    5. miscarile pe care le face pacientul nu difera de cele efectuate in timpul masticatiei

            Raspuns: A, B, C                                                                               (pag. 148)                                                                                            

  1. Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaza prin:
    1. aspect imbatranit, caracteristic edentatului total
    2. pacientul strange permanent dintii
    3. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efort
    4. aparitia zabalutei la comisurile buzelor
    5. accentuarea santurilor periorale

            Raspuns: B, C                                                                                    (pag. 142)                                                                                                 

  1. Consecintele subevaluarii D.V.O sunt urmatoarele:
    1. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor coboratori
    2. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori
    3. aspect imbatranit
    4. oboseala muschilor maseter si temporal
    5. oboseala muschiului milohioidian

                                                                                                             

Raspuns: B, C, D                                                                               (pag. 143)       

Tema nr. 46 - Proba machetelor

 9. E. Hutu, s.a. – Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.      

  1. *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evidentiaza in timpul surasului intre:
    1. linia surasului si planul de ocluzie
    2. marginea libera a dintilor frontali
    3. cele doua comisuri bucale
    4. fetele vestibulare ale premolarilor si fata mucozala a obrajilor
    5. buza superioara si cea inferioara

           

            Raspuns: D                                                                                                   (pag. 212)                                                                                           

  1. *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verifica prin:
    1. presiuni oro-vestibulare pe dintii frontali
    2. proba spatulei
    3. apasari alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
    4. tractiuni pe marginile bazei de ceara
    5. pronuntarea fonemei „S”

            Raspuns: C                                                                                                     (pag. 210)                                                                                           

  1. *La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronuntarea alterata a fonemei „K” se datoreaza:
    1. montarii prea vestibulare a dintilor frontali
    2. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
    3. marginile machetei in zona frontala sunt prea groase
    4. dintii laterali sunt montati in afara crestei
    5. curba Spee este prea accentuata

            Raspuns: B                                                                                                     (pag. 218)                                                                                           

  1. *Dupa Frush si Frischner, care din urmatoarele recomandari privind montarea dintilor sunt corecte:
    1. incalecarea incisivului central peste incisivul lateral confera un aspect de feminitatea
    2. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade la femei
    3. coborarea celor doi incisivi laterali imprima o nota vesela, simpatica
    4. diastemele si tremele impieteaza asupra rezistentei mecanice a protezei
    5. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade

            Raspuns: D                                                                                                    (pag. 213)                                                                                           

  1. *La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
    1. pacientul are un facies relaxat
    2. dintii nu sunt vizibili
    3. buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
    4. rosul buzelor nu este vizibil
    5. aspectul fetei este imbatranit

            Raspuns: C                                                                                                     (pag. 214)                                                                                           

  1. *La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care din urmatoarele situatii indica o dimensiune verticala de ocluzie micsorata:
    1. vizibilitatea dintilor este exagerata
    2. aspectul fetei pacientului este intinerit
    3. buzele nu intra in contact
    4. santurile periorale sunt accentuate
    5. apare „zgomotul de castagnete”

            Raspuns: D                                                                                                    (pag. 214)                                                                                           

  1. *Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate in cavitatea orala:
    1. fonema „V”are o emisie suierata
    2. fonema „S” are o emisie ca un zazait atunci cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare
    3. fonema „S” are o emisie ca un zazait atunci cand frontalii superiori sunt prea vestibularizati sau frontalii inferiori prea lingualizati
    4. fonema „V” seamana cu fonema „F” atunci cand dintii superiori sunt prea scurti
    5. fonema „V” seamana cu fonema „F” atunci cand dintii superiori sunt prea lungi

            Raspuns: D                                                                                                    (pag. 217, 218)                                                                                   

  1. *La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand foneme „V” seamana cu fonema „F”:
    1. dintii superiori sunt prea scurti
    2. dintii inferiori sunt prea scurti
    3. dintii superiori sunt prea lungi
    4. frontalii superiori sunt oralizati
    5. macheta superioara este prea extinsa

            Raspuns: A                                                                                                     (pag. 218)                                                                                           

  1. Pentru etapa de proba a machetelor, medicul va primi din laborator:
    1. machetele si lingurile individuale
    2. fisa de laborator
    3. machetele asezate pe modele functionale montate in ocluzor sau articulator
    4. machetele asezate pe modele de studiu montate in ocluzor sau articulator
    5. sabloanele de ocluzie

            Raspuns: B, C, E                                                                                           (pag. 206)                                                                                           

  1. Pe modelele  care se realizeaza machetele viitoarelor proteze totale trebuie sa fie trasate urmatoarele linii de referinta:
    1. linia bipupilara
    2. linia surasului
    3. linia suborbitala
    4. linia caninilor
    5. linia mediana

            Raspuns: B, D,E                                                                                            (pag. 206)                                                                                           

  1. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmareste ca:
    1. bazele din ceara sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara
    2. bazele din ceara sa acopere in intregime tuberculii piriformi
    3. papilele interdentare sa fie modelate concav
    4. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
    5. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex

            Raspuns: A, D                                                                                    (pag. 207, 208)                                                                                   

  1. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmareste ca:
    1. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti
    2. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
    3. cei sase dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor
    4. dintii laterali sa nu respecte regula lui Pound
    5. curbura incizala sa fie cu concavitatea in jos

            Raspuns: A, B, C                                                                               (pag. 207)                                                                                           

  1. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmarim ca:
    1. la miscarile functionale ale obrajilor baza machetei sa nu fie dislocata
    2. la miscarile functionale ale buzelor baza machetei sa nu fie dislocata
    3. baza machetei superioare sa ocoleasca zona de inchidere palatina posterioara
    4. sa verificam stabilitatea machetei superioare prin apasari simultane dreapta - stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
    5. succiunea sa fie optima

            Raspuns: A, B,                                                                                   (pag. 209, 210)                                                                                        

  1. Ce criterii trebuie sa respecte baza din ceara a machetelor protezelor totale:
    1. sa respecte limitele functionale ale campului protetic
    2. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
    3. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
    4. ceara din care sunt confectionate sa aiba punct de inmuiere cat mai mic
    5. papilele interdentare sa fie modelate convex

            Raspuns: A, B, C, E                                                                           (pag. 207, 209)                                                                               

  1. Care din urmatoarele afirmatii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte:
    1. pozitia anterioara a limbii contribuie la mentinerea machetei mandibulare
    2. controlul extinderii bazei machetei se executa cu gura intredeschisa
    3. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor
    4. aparitia miscarii de basculare impune remontarea dintilor laterali
    5. gravitatia nu favorizeaza mentinerea machetei inferioare

            Raspuns: A, B, C, D                                                                          (pag. 210)                                                                                       

  1. Care din urmatoarele afirmatii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt corecte:
    1. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschisa
    2. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura inchisa si cu gura semideschisa
    3. se observa aspectul facial al pacientului din fata si din profil
    4. pacientul va fi solicitat sa-si exprime opinia, iar  medicul va sta in fata lui pentru a observa mai usor impresiile pacientului
    5. pacientul nu va fi solicitat sa-si exprime opinia

            Raspuns: B, C                                                                                    (pag. 210, 212)                                                                                   

  1. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa din profil se au in vedere urmatoarele aspecte:
    1. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la care s-a realizat in zona frontala montare cap la cap
    2. buza superioara trebuie sa fie mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa frontala
    3. marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult sub pragul narinar realizand o treapta
    4. daca montarea dintilor s-a facut cap la cap, buzele trebuie sa fie in acelasi plan
    5. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la care in regiunea frontala s-a realizat montarea cel mai des folosita – cap la cap

            Raspuns: C, D                                                                                                (pag. 211)                                                                                            

  1. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmareste ca:
    1. sa fie respectata libertatea mandibulei in lateropulsia de fonatie
    2. in timp ce pacientul numara de la 13 la 33, dintii frontali inferiori sa atinga fata palatinala a frontalilor superiori
    3. supraocluzia frontala si inocluzia sagitala sa fie corelate corespunzator
    4. prezenta machetelor protezelor totale sa nu impiedice fonatia
    5. in propulsia de fonatie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori

            Raspuns: C, D, E                                                                                           (pag. 217)                                                                                           

  1. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate in cavitatea orala:
    1. fonema „S” are o emisie suierata atunci cand frontalii superiori sunt prea oralizati sau frontalii inferiori sunt prea vestibularizati
    2. fonema „S” are o emisie suierata atunci cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare
    3. pronuntarea lui „F” si „V” este distincta daca lungimea dintilor frontali superiori si plasarea lor in sens vestibulo-oral este corecta
    4. in timpul pronuntiei fonemelor „F” si „V” muchia incizala a frontalilor superiori trebuie sa atinga usor buza inferioara
    5. in timpul pronuntiei fonemelor „F” si „V” muchia incizala a frontalilor inferiori trebuie sa atinga usor varful limbii

            Raspuns: B, C, D                                                                               (pag. 217, 218)                                                                                   

  1. Urmatoarele afirmatii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
    1. daca fonema „D” se aude ca fonema „T”, dintii superiori sunt vestibularizati
    2. daca fonema „D” se aude ca fonema „T”, macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara
    3. daca fonema „D” se aude ca fonema „T”, macheta superioara este prea extinsa
    4. daca fonema „T” se aude ca fonema „D”, dintii superiori sunt vestibularizati
    5. daca fonema „T” se aude ca fonema „D”, dintii sunt oralizati

 Raspuns: A, E                                                                                   (pag. 218)                                                                               

  1. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicata in cavitatea orala:
    1. fonema „V” seamana cu fonema „F” atunci cand dintii superiori sunt oralizati
    2. fonema „V” seamana cu fonema „F” atunci cand dintii superiori sunt prea scurti
    3. fonema „V” seamana cu fonema „F” atunci cand dintii superiori sunt prea LATI
    4. fonema „K” este alterata atunci cand macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara
    5. fonema „K” este alterata atunci cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine

            Raspuns: B, D                                                                                                (pag. 218)                                                                                             

  1. Daca la proba fonetica a machetelor protezelor totale, fonema „S” are o emisie suierata inseamna ca:
    1. frontalii superiori sunt prea vestibularizati
    2. frontalii superiori sunt prea oralizati
    3. intre  varful  limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mic
    4. frontalii inferiori sunt prea lingualizati
    5. dintii superiori sunt prea scurti

            Raspuns: A, D                                                                                    (pag. 217, 218)                                                                             

  1. In care din situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:
    1. concordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
    2. alegerea neadecvata a culorii garniturii de dinti artificiali
    3. montarea frontalilor superiori in afara crestei
    4. proba spatulei pozitiva bilateral
    5. proba spatulei pozitiva unilateral

            Raspuns: B, D, E                                                                               (pag. 218)                                                                                     

  1. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:
    1. se realizeaza gravarea modelului de catre tehnician
    2. se realizeaza gravarea modelului de catre medic
    3. se repereaza in cavitatea orala santurile pterigomaxilare
    4. se deseneaza pe model zonele de despovarare
    5. se deceleaza zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei

            Raspuns: B, C                                                                                    (pag. 219)                                                                                     

  1. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:
    1. profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
    2. profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 1/3 din depresibilitatea tesuturilor
    3. profunzimea gravarii variaza si in functie de inclinarea valului
    4. profunzimea gravbarii este mai mare pentru valurile verticale
    5. profunzimea gravarii este mai mare pentru valurile orizontale

            Raspuns: A, C, D                                                                               (pag. 219, 220)                                                                                 

  1. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa sunt:
    1. torusul palatin
    2. torusul mandibular
    3. santurile pterigomaxilare
    4. exostozele
    5. gaura mentoniera

            Raspuns: A, B, D, E                                                                          (pag. 220)                                                                                     

  1. Care din urmatoarele afirmatii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
    1. gradul de foliere trebuie corelat cu diferenta dintre rezilienta mucoasei de pe crestele edentate si rezilienta mucoasei care acopera torusul
    2. daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza nu basculeaza
    3. daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza basculeaza
    4. folierea torusului palatin se realizeaza de catre medic in cabinet
    5. torusul palatin nu se foliaza

            Raspuns: A, C                                                                                    (pag. 220, 221)                                                                         

  1. Dupa Grant si Johnson, atitudinea fata de retentivitatile osoase bilaterale sau multiple este urmatoarea:
    1. retentivitatea existenta se va desfiinta complet pe model prin adaugarea de ghips
    2. din retentivitatea existenta se va pastra 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, iar marginea protezei se va termina in fundul de sac
    3. marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe cealalta parte extinderea fiind pana la 3 mm de fundul de sac
    4. marginile protezei care depasesc retentivitatile vor fi realizate din material rezilient
    5. niciuna din solutiile propuse nu da un rezultat ideal

            Raspuns: B, D, E                                                                                           (pag. 221)                                                                                     

  1. Daca la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, intre pozitia de IM si pozitia de RC este o diferenta de 1 mm:
    1. aceasta reprezinta situatia ideala
    2. perfectarea relatiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite
    3. se identifica obstacolele cu hartie de articulatie
    4. perfectarea relatiilor ocluzale se face la machete prin slefuiri selective
    5. se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilare

            Raspuns: C, D                                                                                                (pag. 216)                                                                                     

  1. Care din urmatoarele afirmatii privind zonele de despovarare ale campului protetic edentat total sunt adevarate:
    1. reprezinta zonele unde baza protezei totale trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa campului protetic
    2. localizarea lor va fi stabilita prin desenarea zonei respective pe model
    3. grosimea zonei de despovarare variaza intre 0,25 mm si 1 mm
    4. papila incisiva nu necesita despovarare
    5. tuberculul piriform nu necesita despovarare

            Raspuns: B, C, E                                                                                           (pag. 220)                                                                                     

TEMA 47: STOMATITELE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL

E.M. Hutu: Edentatia totala (pag. 275 – 282)

1. Factorii generali incriminati in etiologia stomatitelor protetice sunt

a)      diabetul zaharat

b)      insuficienta renala cronica

c)      litiaza biliara

d)      hemopatiile

e)      igiena corespunzatoare a protezelor.

Raspuns:a,b,d

2. Factorii locali incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt

a)      inaintarea in varsta

b)      leucemia limfoida cronica

c)      cresterea temperaturii locale sub proteza totala

d)      imperfectiunile de executie ale protezei

e)      autocuratirea deficitara.

Raspuns: c, d,e.

3.  T*eoria mecano-traumatica de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaza

a)      Candida albicans

b)      monomerul acrilic

c)      fragilitatea capilara

d)      protezele adaptate necorespunzazor

e)      Streptococul mutans

Raspuns: d.

4. *Teoria bacteriotoxica de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaza

a)      fragilitatea capilara

b)      monomerul acrilic

c)      Candida albicans

d)      Fusobacterium nucleatum

e)      Prevotella intermedia.

Raspuns: c.

5. Eroziunile mucoasei campului protetic edentat total sunt provocate de

a)      margini impropri ale protezei

b)      structura chimica a protezei

c)      greseli de amprentare

d)      candida albicans

e)      tehnologie necorespunzatoare in laborator.

Raspuns: a, c, e.

6. Eroziunile  mucoasei campului protetic au mai frecvent urmatoarele localizari

a)      linia oblica externa

b)      linia oblica interna

c)      cresta zigomato-alveolara

d)      tuberculul piriform

e)      coama crestei edentate.

Raspuns: b, c.

7.  Tratamentul reactiei imediate totale a mucoasei campului protetic edentat total consta in

a)      suprimarea imediata a protezei

b)      captusirea directa a protezei

c)      lavaj cu solutii antiseptice slabe

d)      echilibrarea ocluzala

e)      antihistaminice.

Raspuns: a, c, e.

8.*Leziunile de decubit ale mucoasei campului protetic edentat au ca etiologie

a)      captusirea directa

b)      atrofia campului protetic

c)      afectiuni renale cronice

d)      tulburari vasculare

e)      greseli de amprentare.

Raspuns: b.

9. Leziunile de decubit se caracterizeaza prin

a)      miros fetid

b)      flora microbiana moderata

c)      flora microbiana abundenta

d)      absenta diskeratozei

e)      localizare la orice nivel.

Raspuns: b, d.

10.  Leziunile maligne se diferentiaza de leziunile de decubit prin

a)      consistenta dura

b)      adenopatie inconstanta

c)      tumefactie edematoasa

d)      halena fetida

e)      diskeratoza frecventa.

Raspuns: a, d, e.

11. Leziunile de decubit se diferentiaza de leziunile maligne prin

a)      margini indurate

b)      adenopatie moderata

c)      localizare anterioara mandibulara

d)      asociere cu eritroplazie

e)      asociere cu lichenul plan.

Raspuns: b, c.

12. Hiperplaziile marginale se manifesta sub forma de

a)      papilom

b)      carcinom adenoid chistic

c)      epiteliom

d)      epulide

e)      ameloblastom.

Raspuns: a, c, d,

13. Aparitia leziunilor eritemato-congestive tardive sub proteza totala este determinata de

a)      porozitatile protezei

b)      igiena necorespunzatoare

c)      margini iritante

d)      camara de vid

e)      imperfectiuni de ordin ocluzal.

Raspuns: a, b, e.

14. Aparitia ulceratiilor bazale tardive sub proteza totala este determinata de

a)      linii americane

b)      camera de vid

c)      dizarmonii ocluzale

d)      atrofia campului protetic

e)      avitaminoze.

Raspuns: a, b, c.

15. *Hiperplaziile bazale tardive sub proteza totala sunt determinate de

a)      dizarmonii ocluzale

b)      camera de vid

c)      resorbtia substratului osos

d)      imperfectiuni ocluzale

e)      margini iritative.

Raspuns: b.

16. Reactiile tardive totale apar in general in

a)      anemii

b)      ulcer duodenal

c)      ulcer gastric

d)      ciroza hepatica

e)      litiaza parotidiana.

Raspuns: a, d.

17. Leziunile tardive chimico-toxice sunt determinate de

a)      Candida albicans

b)      adezivii utilizati pentru imbunatatirea mentinerii protezei

c)      detergentii folositi pentru igienizarea protezelor

d)      camera de vid

e)      refacerea arcadelor artificiale.

Raspuns: b, c.

18.* Tratamentul stomatopatiilor traumatice tardive este reprezentat de

a)      rebazarea protezelor

b)      echilibrarea ocluzala

c)      vitaminoterapia

d)      lavaj cu solutii slab antiseptice

e)      excizie chirurgicala.

Raspuns: b.

19. Tratamentul profilactic al protezarii in situatia unui teren deficitar consta in

a)      vitaminoterapie

b)      eliminarea alimentelor picante

c)      mentinerea unei igiene riguroase

d)      utilizarea de adezivi pentru mentinerea protezelor

e)      tratarea afectiunulor generale.

Raspuns: a, b, c, e.

20. *Tratamentul antiinflamator al eroziunilor marginale imediate se face cu

a)      cloramina

b)      digluconat de clorhexidina

c)      clorura de zinc

d)      orthochrome

e)      zovirax.

Raspuns: b.

21. Reactiile imediate totale aparute sub proteza totala se manifesta prin

a)      hiperemie

b)      sangerare

c)      dureri vii de tip arsura

d)      hipertrofie

e)      petesii.

Raspuns: a, c.

22. Tratamentul hiperplaziilor marginale protetice consta in

a)      vitaminoterapie

b)      antihistaminice

c)      excizia formatiunilor tumorale

d)      modificarea protezei totale

e)      echilibrare ocluzala.

Raspuns: c, d.

23.* Teoria chimico-toxica de producere a stomatopatiilor protetice incriminaza

a)      cresterea temperaturii bucale sub placa protetica

b)      dezechilibrul ocluzal

c)      monomerul acrilic

d)      streptococul mutans

e)      fragilitatea capilara.

Raspuns: c.

24. Mecanismele prin care factorii ocluzali intervin in producerea stomatopatiilor protetice sunt

a)      instabilizarea protezei

b)      suprasolicitarea campului protetic subiacent

c)      aparitia succiunii

d)      micsorarea dimensiunii verticale de ocluzie

e)      micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica.

Raspuns: a, b.

25. In diagnosticul diferential al leziunulor de decubit cu leziunile maligne, BURKET analizeaza urmatoarele elemente

a)      prezenta sangerarii

b)      prezanta adenopatiei

c)      halena

d)      localizarea

e)      dimensiunea.

Raspuns: b, c, d.

26. *Stomatitele protetice imediate totale se produc prin mecanism

a)      mecano-traumatic

b)      bacteriotoxic

c)      chimicotoxic

d)      enzimatic

e)      proteolitic.

Raspuns: c.

27. Topografic, stomatopatiile protetice se clasifica in

a)      imediate

b)      tardive

c)      marginale

d)      bazale

e)      totale.

Raspuns: c, d, e.

28. *Stomatopatiile protetice imediate bazale sunt reprezentate de

a)      ulceratii de decubit

b)      hiperplazii

c)      hipertrofii

d)      eroziuni in situ

e)      alergii.

Raspuns: d.

29. Stomatopatiile protetice tardive bazale sunt reprezentate de

a)      leziuni eritemato congestive

b)      ulceratii

c)      alergii

d)      hiperplazii

e)      echimoze.

Raspuns: a, b, d.

30. Stomatopatiile protetice imediate marginale sunt reprezentate de

a)      eroziuni la insertia protezei

b)      eroziuni in situ

c)      ulceratii

d)      alergii

e)      fragilitate capilara.

Raspuns: a, b.

  1. Stomatopatiile protetice tardive marginale sunt reprezentate de

a)      hipertrofii

b)      hiperplazii

c)      leziuni eritemato-congestive

d)      ulceratii de decubit

e)      alergii.

Raspuns: b, d.


TEMA 48 - Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare

  1. *Care din urmatoarele afirmatii reprezinta avantaje ale incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu cele din amalgam:

a) economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului datorita rigiditatii metalului



b) imbunatatirea adaptarii marginale prin brunisarea efectuata inainte de cimentare

c) refacerea morfologiei ocluzale functionale, prin modelarea in cavitatea orala

d) coloreaza tesuturile dentare

e) nu reusesc sa refaca perfect zonele de contact interdentar

R= a                                                                                                                pag.192  

  1. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale incrustatiilor:

a) restaurarea morfologiei dintilor care au suferit leziuni coronare prin cariesau fracturi

b) leziuni coronare intinse, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul

c) elemente de agregare in edentatii intinse, mai ales frontale

d) sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale

e) refacerea morfologiei coronare conform principiilor ocluziei functionale

R= a, d                                                                                                pag.193 

  1. *Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale onlay-urilor:

a) leziuni coronare reduse, cu cuspizi vestibulari abrazati

b) leziuni coronare reduse, cu cuspizi orali abrazati

c) leziuni coronare intinse , cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti

d) cand istmul reprezinta 1/3 sau mai putin din dimensiunea coronara vestibulo-orala

e) molari indemni cu pereti vestibulari si orali abrazati

R= c                                                                                                    pag.193 

  1. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii ale incrustatiilor:

a) pacienti cu indice de intensitate al cariei scazut

b) igiena corecta

c) leziuni coronare extinse( se indica metoda substitutiei coronare)

d) la tineri, cand exista riscul deschiderii camerei pulpare

e) pacienti cu indice de intensitate al cariei crescut

R= c, d ,e                                                                                            pag.193 

  1. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale inlay-urilor ceramice:

a) leziuni carioase mici sau moderate cu adancimea cavitatii de cel putin 2 mm

b) leziuni carioase mari, cu margini de smalt nesustinute

c) in situatia cand dintii antagonisti sunt restaurati cu coroane metalice

d) in cavitatile in care se poate obtine o forma retentiva

e) dinti cu tratament endodontic,la care cavitatea de acces a compromis rezistenta dintelui

R= a, b, e                                                                                            pag. 201 

  1. Urmatoarele afirmatii reprezinta avantaje ale terapiei prin inlay/onlay ceramice:

a) estetica deosebita

b) mentinerea sanatatii parodontale

c) rezistenta la uzura

d) radiotransparenta

e) adaptarea marginala deficitara

R= a, b, c                                                                                                        pag.201 

  1. *Care din urmatoarele afirmatii constitue dezavantaje ale inlay-urilor ceramice:

a) radioopacitatea

b) adaptarea marginala buna

c) rezistenta la uzura

d) mentinerea sanatatii parodontale

e) posibilitatea uzurii arcadei antagoniste

R= e                                                                                                                pag.202 

  1. Care din urmatoarele afirmatii constitue dezavantaje ale inlay-urilor ceramice:

a) necesitatea unor echipamente speciale

b) pret de cost scazut

c) corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea culorii initiale

d) corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea transluciditatii initiale

e) timp de lucru redus

R= a, c, d                                                                                                        pag. 202 

  1. Realizarea propriu-zisa a inlay-ului ceramic presupune:

a) mascarea fundului cavitatii

b) depunerea si polimerizarea

c) polimerizarea finala-12 min.

d) finisare

e) lustruire

R= a, d, e                                                                                                        pag.202

  1.  Realizarea propriu-zisa a inlay-ului ceramic presupune:

a) mascarea fundului cavitatii

b) depunerea strat cu strat a maselor ceramice

c) arderea masei ceramice

d) echilibrarea ocluzala

e) aplicarea unui lac transparent

R= a, b, c, d                                                                                                    pag. 202 

  1.  Realizarea propriu-zisa a inlay-ului compozit presupune:

a) mascarea fundului cavitatii

b) depunerea si polimerizarea straturilor de compozit

c) echilibrarea ocluzala

d) finisare

e) lustruire/glazurare

R=a, b, c, d                                                                                                     pag. 202 

  1. Conditionarea unui inlay ceramic se realizeaza prin:

a) sablare

b) gravaj acid

c) silanizare

d) asperizare cu freze diamantate

e) nu se realizeaza conditionarea

R=a, b, c                                                                                                         pag. 202 

  1. Care din urmatoarele afirmatii constitue indicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:

a) prezenta de fisuri amelare

b) anomalii de forma

c) distrofii dentare de pe fata vestibulara

d) distrofii dentare de pe fata orala

e)  inchideri de diasteme

R= a, b, c, e                                                                                                    pag. 211 

  1. *Care din urmatoarele afirmatii constitue contraindicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:

a) prezenta de fisuri amelare

b) anomalii de forma

c) predispozitii la carii dentare

d) dinti cu distructii mari pe fata vestibulara dar cu fata orala indemna

e) distrofiile dentare de pe fata vestibulara

R= c                                                                                                                pag 212

  1. Care din urmatoarele afirmatii constitue contraindicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:

a) predispozitii la carii dentare

b) igiena bucala defectuoasa

c) prezenta unor obturatii coronare masive

d) bruxismul

e) inchideri de diasteme

R= a, b, c, d                                                                                                    pag. 212 

  1. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta principalele caracteristici ale coroanelor partiale:

a) pastreaza o parte din particularitatile estetice ale dintelui natural

b) necesita preparatii intempestive

c) permit verificarea ulterioara a vitalitatii dintelui

d) nu permit verificarea ulterioara a vitalitatii dintelui

e) preparatia marginala se face sub control indirect

R= a,c                                                                                                                         pag.213 

  1. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta principalele caracteristici ale coroanelor partiale:

a) nu necesita preparatii intempestive

b) pastreaza o parte din particularitatile estetice ale dintelui natural

c) nu permit verificarea ulterioara a vitalitatii dintelui

d) preparatia marginala se face sub control direct

e) limitele marginale ale coroanei sunt plasate in zone de autocuratire

R= a, b, d, e                                                                                                    pag. 213 

  1. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in terapia prin proteze partiale:

a) sacrificiu de tesut dentar redus in comparatie cu realizarea unei coroane de invelis

b) daca exista un indiice de carie mare si/sau igiena necorespunzatoare

c) cand coroanele dentare au dimensiuni cervico-ocluzale reduse

d) dinti cu modificari ale cromaticii pe fata vestibulara

e) conditii tehnico-materiale necorespunzatoare

R= b, c ,d , e                                                                                                   pag. 215

  1. Retentia coroanelor partiale impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin:

a) pereti axiali paraleli, santuri si puturi parapulpare

b) forte mari de frecare datorita insertiei paralele

c) rama metalica, 0,5 mm, pe fata vestibulara

d) pereti axiali neparaleli

e) rigidizare impotriva incovoierii

R= a,b                                                                                                             pag. 220 

  1. *Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice:

a) dinti cu distructii coronare intinsesau cu obturatii multiple, pentru consolidarea lor

b) pe dintii cu parodontiu marginal afectat

c) pe dinti cu resorbtii alveolare care ating treimea apicala

d) pe dintii cu mobilitate dentara avansata

e) pe dintii izolati fara antagonisti

R= a                                                                                                                pag. 222

  1.  Reprezinta indicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele afirmatii:

a) ca elemente de agregare in protezarea fixa

b) ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabila

c) ca elemente ale sinelor de contentie in scop de imobilizare

d) pe dintii izolati fara antagonisti

e) pe dintii cu mobilitate dentara avansata

R= a, b, c                                                                                                        pag. 222 

  1. *Reprezinta contraindicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele afirmatii:

a) ca elemente de agregare in protezarea fixa

b) ca elemente ale sinelor de contentie in scop de imobilizare

c) dinti cu distructii coronare intinsesau cu obturatii multiple, pentru consolidarea lor

d) ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabila

e) pe dintii cu modificari de pozitie de peste 300 fata de campul ocluzal

R= e                                                                                                                pag. 222 

 

  1. Reprezinta contraindicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele situatii:

a) pe dintii cu parodontiu marginal afectat

b) pe dinti cu resorbtii alveolare care ating treimea apicala

c) pe dintii cu mobilitate dentara avansata

d) pe dintii izolati fara antagonisti

e) ca elemente de agregare in protezarea fixa

R= a, b, c, d                                                                                                    pag. 222 

  1. *In care din urmatoarele situatii clinice se indica terapia prin coroane jacket ceramice:

a) discromii ale frontalilor indiferent de etiologie

b) la pacientii tineri

c) in ocluziile adanci acoperite

d) in ocluziile cap la cap

e) pe dintii frontali care prezinta strangulari cervicale

R=a                                                                                                                 pag.222 

  1. In care din urmatoarele situatii clinice se indica terapia prin coroane jacket ceramice:

a) leziuni carioase de amploare care au fost restaurate de repetate ori cu obturatii

b) fracturi ale marginilor incizale de amploare

c) anomalii de forma si pozitie

d) discromii posttratamente endodontale

e) pe dintii frontali care prezinta strangulari cervicale

R = a, b, c, d                                                                                                   pag. 222 

  1. In care din urmatoarele situatii clinice se contraindica terapia prin coroane jacket ceramice:

a) la pacientii tineri

b) dintii scurti, la care contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe suprafete 

nesustinute de bont

c)  in ocluziile adanci acoperite

d) anomalii de forma si pozitie

e) in inocluzie sagitala

R = a, b, c,                                                                                          pag.222 

  1. Spatiul corespunzator pentru obtinerea unei grosimi minime a coroanei la prepararea bontului pentru coroanele de acoperire este de:

a) 0,8 mm-zona cervicala

b) 1,2 mm, fetele axiale, vestibulara si orala

c) 1,5 mm, marginea incizala/fata ocluzala si zona ariilor de contact

d) 0,2 mm-zona cervicala

e) 2,5 mm, marginea incizala/fata ocluzala si zona ariilor de contact

R = a, b, c                                                                                                       pag. 231 

  1. Care din urmatoarele afirmatii constitue avantaje ale unei coroane jacket din compozit:

a) estetica buna

b) posibilitatea reproducerii diferitelor nuante

c) adaptare marginala buna

d) stabilitate in timp mai mare de 7 ani

e) asigura stopuri ocluzale stabile in timp

R = a, b, c                                                                                                       pag. 233 

  1. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta cerinte ale componentei fizionomice a unei coroane mixte:

a)sa asigure functia de sprijin

b) sa evite modificarea raporturilor ocluzale

c) sa mentina neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutitiei

d) sa stimuleze functional dintii antagonisti

e) sa nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale functiei ocluzale

R = a, b, c, d, e                                                                                               pag. 235 

  1. Modelarea directa prin tehnica ,,strat cu strat' a unei coroane jacket cu rasini diacrilice compozite prezinta urmatoarele avantaje:

a) scurtarea timpului de lucru

b) evitarea erorilor din cursul machetarii, ambalarii, si indesarii polimerului in tipar

c) adaptarea marginala imbunatatita

d) conturarea corecta a ariilor de contact

e) corectitudinea preparatiei nu este necesara

R = a, b, c, d                                                                                                   pag. 231

TEMA 49 - Inregistrarea relatiilor intermaxilare

in protezarea fixa

  1. *Urmatoarele afirmatii privind PIM sunt adevarate:
  1. este o pozitie osteoligamentara;
  2. presupune contacte ocluzale multiple;
  3. este asociata cu o stare de repaus muscular;
  4.  presupune existenta spatiului interocluzal de repaus;
  5. pe diagrama lui Poselt este situata posterior ORC

R -  „b”                                                     pag. 142

  1. *Relatia intermaxilara fara ocluzie apare in:
  1. edentatii partiale intinse cand dintii celor doua arcade nu pot realiza contacte ocluzale;
  2. edentatii partiale intinse situate simultan pe cele doua hemiarcade drepte;
  3. prezenta a multiple contacte premature si interferente ocluzale in pozitiile statice ale mandibulei
  4. DVO a fost modificata in plus prin insertia unor restaurari protetice;
  5. bruxism.

R -  „a”                                                     pag. 146

  1. *Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele avantaje:
  1. depinde de instruirea operatorului;
  2. depinde pozitia capului si a fotoliului dentar;
  3. se obtin rezultatele cele mai sigure si repetabile;
  4. depinde de capacitatea pacientului de a-si relaxa musculatura masticatorie;
  5.  necesita asistenta pentru determinarea ei.

R -  „c”                                         pag. 151

  1. *Urmatoarele afirmatii Jig-ul anterior sunt adevarate:
  1. dispozitivul a fost imaginat de Dawson;
  2. este un miniplan ce trebuie sa formeze un unghi de 45 pana la 60 grade posterior si superior de la planul de ocluzie;
  3. se poate utiliza si atunci cand pacientul nu are incisivii prezenti pe arcade;
  4. are forma unei linguri inferioare pentru amprenta;
  5. este utilizat in metodele unimanuale de conducere a mandibulei in RC.

R -  „b”                                         pag. 152

  1. *Ceara de inregistrare a ocluziei in protetica fixa trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
  1. la temperatura cavitatii orale sa devina rigida;
  2. sa aiba un gust placut;
  3. sa  pastreze plasticitatea dupa ce este indepartata din cavitatea orala;
  4. vestibular va acoperi in totalitate fetele dintilor;
  5. va inregistra obligatoriu si zone de mucoasa.

R -  „a”                                         pag. 154

  1. *Reperul muscular in RC se refera la:
  1. surprinderea prin palpare a contractiei musculare echilibrate a grupelor de muschi mobilizatori;
  2. stare de repaus a muschilor mobilizatori;
  3. contractie asimetrica a muschilor pterigoidieni laterali;
  4. condilii se palpeaza in cavitatea glenoida;
  5. condilii nu se palpeaza in cavitatea glenoida.

R -  „a”                                         pag. 148

  1. *Suprafetele dentare de ghidaj pe care aluneca suprafetele de sprijin in cursul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de:
  1. versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai molarilor maxilari;
  2. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari;
  3. versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari;
  4. marginile incizale ale incisivilor inferiori;
  5. fetele vestibulare ale incisivilor superiori.

R -  „c”                                         pag. 160

  1. *Ghidajul canin se caracterizeaza prin:
  1. miscarea de lateralitate este ghidata exclusiv de caninii de partea nelucratoare;
  2. miscarea de lateralitate este ghidata de canin si dintii laterali de partea lucratoare;
  3. miscarea de lateralitate este ghidata de grupul frontal;
  4. miscarea de lateralitate este ghidata exclusiv de canini de partea lucratoare;
  5. miscarea de lateralitate nu se efectueaza.

R -  d                                             pag. 161

9. In cazul stopurilor ocluzale stabile ce vor fi desfiintate in timpul prepararii dintilor se recomanda „memorarea” relatiilor intermaxilare prin:

  1. restaurari provizorii;
  2. prepararea seriata a dintilor;
  3. utilizarea gutierelor;
  4. utilizarea unor sabloane de ocluzie confectionate inaintea prepararii dintilor;
  5. efectuarea seriata a elementelor de agregare.

R - a, b, d, e                                  pag. 145

10. ORC se modifica in cursul vietii sub influenta urmatorilor factori:

  1. uzura accentuata a arcadelor dentare;
  2. edentatii mici cu migrari ale dintilor restanti;
  3. procese patologice cronice dento-parodontale;
  4. incongruente dento-alveolare cu inghesuire;
  5. tratamente protetice incorecte.

R - a, b, c, e                                  pag. 144

11. Ocluzia instabila se caracterizeaza prin:

  1. in IM nu mai exista stopuri ocluzale stabile intre dintii antagonisti;
  2. brese frontale reduse;
  3. DVO este incerta;
  4. DVO este fiziologica;
  5. In RC doua perechi de dinti laterali realizeaua contact cu antagonistii.

R -  a, c                                         pag. 145

12. Cauzele ocluziei instabile:

  1. edentatii partiale intinse;
  2. prezenta long centricului,
  3. bruxism;
  4. migrari ale dintilor restanti;
  5. pozitia de RC se inregistreaza cu greutate.

R- a, c, d                                                   pag. 145

13. RC se caracterizeaza prin urmatoarele repere clinice:

  1. reperul osos;
  2. reperul ligamentar;
  3. reperul articular;
  4. reperul muscular
  5. reperul dentar ocluzal.

R -  a, c, d, e                                             pag. 148

14. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC se poate realiza prin:

  1. relaxarea psihologica;
  2. relaxarea farmacologica;
  3. restaurari protetice fixe;
  4. materiale de inregistrare cat mai fidele;
  5. relaxare mecanica.

R- a, b, e                                                   pag 150

15. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele dezavantaje:

  1. depinde de pozitia capului si a fotoliului;
  2. necesita si o asistenta pentru realizarea ei;
  3. rezultatele sunt nesigure;
  4. rezultatele nu sunt repetabile;
  5. depinde de instruirea si indemanarea operatorului.

R - a, b, e

16. Determinarea RC cu rigla curba progresiva (sistem OSU) prezinta urmatoarele avantaje:

  1. stabileste o DV selectionata;
  2. permite inregistrarea grafica a RC;
  3. faciliteaza diagnosticul;
  4. ceara de ocluzie este usor de manevrat;
  5. sistem simplu, rapid si precis.

R  - a, c, e                                                             pag 154

17. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC se obtine prin;

  1. deschidere fortata;
  2. inchidere fortata;
  3. propulsie mandibulara fortata;
  4. propulsie mandibulara minima;
  5. retropulsie minima.

R - a, c                                                                  pag. 150

18. In ocluzia stabila se recomanda  memorarea relatiilor intermaxilare prin:

  1. restaurari provizorii;
  2. gutiere acrilice;
  3. platou retroincizal;
  4. efectuarea seriata a elementelor de agregare;
  5. prepararea seriata.

R -  a, d, e                                                             pag. 145

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la relatiile intermaxilare fara ocluzie sunt adevarate:

  1. apar in edentatii partiale intinse cand dintii restanti nu au contacte ocluzale cu antagonistii;
  2. inregistrarea relatiilor intermaxilare se face cu sabloanele de ocluzie;
  3. inregistrarea relatiilor intermaxilare se face cu ceara de ocluzie;
  4. DVO este supraevaluata;
  5. PIM este incerta.

R -  a, b                                                                 pag. 146

20. Metoda de determinare grafica a RC permite inregistrarea:

  1. diagramei miscarilor limita in plan orizontal;
  2. relatiei centrice;
  3. intercuspidarii maxime;
  4. long centricului;
  5. contactelor tripodice.

R -  a, b                                                                 pag 156

21. Urmatoarele afirmatii referitoare la PIM sunt adevarate:

  1. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar;
  2. este o pozitie diagnostica;
  3. este pozitie de forta;
  4. in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia;
  5. poate coincide cu RC.

R -  a, c, d, e                                                         pag. 157

22. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:

  1. obtinerea stabilitatii ocluzale a la long;
  2. functionalitatea ADM satisfacatoare pentru pacient;
  3. eliminarea simptomatologiei DTM;
  4. toti pacientii trebuie sa prezinte long-centric;
  5. marirea DVO.

R -  a, b, c                                                             pag. 158

23. Miscarea de propulsie se caracterizeaza astfel;

  1. este ghidata de fetele palatine si/sau marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari;
  2. ghidajul anterior in cursul miscarii de propulsie determina dezocluzia dintilor posteriori;
  3. ideal este ca miscarea de propulsie sa fie sustinuta de 2  incisivi;
  4. se accepta ca functional ghidajul anterior sustinut de doi frontali superiori cu antagonistii lor;
  5. in timpul miscarii mandibula poate devia usor de la linia mediana

R - a, b, d                                                  pag.160

24. In cursul miscarii de lateralitate pot intervenii urmatoarele tipuri de ghidaj:

  1. ghidaj canin;
  2. ghidaj incisiv;
  3. ghidaj anterior;
  4. ghidaj de grup;
  5. ghidaj molar.

R- a, d                                                                pag. 161

25. In RC pozitia condililor este:

  1. diferita de la un pacient la altul;
  2. cea mai inalta si retrudata in fosa glenoida;
  3. influentata de forma discurilor articulare;
  4. influentata de tipul masticator;
  5. variaza pe distanta de 1 mm.

R - a, b, c, e                                                          pag. 143.

TEMA 50: BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA BUCALA

Andrei Ionescu: Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile (pag. 114 – 140)

TEMA 50: BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA BUCALA

Andrei Ionescu: Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile (pag. 114 – 140)

  1. Caracteristicile fortei functionale de masticatie sunt

a)      directia este predominant orizontala

b)      directia este predominant verticala

c)      sensul este de jos in sus

d)      sensul este de sus in jos

e)      durata este intermitenta.

Raspuns: b, c, e.

  1. Mijloacele auxiliare de mentinere sunt reprezentate de

a)      adeziune

b)      succiune

c)      retentivitatile anatomice

d)      presiunea atmosferica

e)      tonicitate musculara

Raspuns: a, c, e.

  1. Infundarea protezelor pe campul protetic este determinata de

a)      proteze incorect realizate marginal

b)      masticatie

c)      deglutitie

d)      bruxism

e)      dimensiune verticala de ocluzie micsorata.

Raspuns: b, c, d.

  1. *Desprinderea protezelor de pe campul protetic este determinata de

a)      dimensiune verticala de ocluzie marita

b)      alimente lipicioase

c)      masticatie

d)      echilibrare incorecta a ocluziei

e)      bruxism.

Raspuns: b.

  1. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate de

a)      pintenii ocluzali

b)      seile terminale

c)      gherutele incizale

d)      portiunea subecuatoriala a bratelor retentive

e)      conectorii principali dento-mucozali.

Raspuns:a, c, e,

  1. Un sprijin parodontal corect trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

a)      sa actioneze perpendicular pe axul lung al dintelui stalp

b)      sa actioneze in axul lung al dintilor stalpi

c)      sa fie plasat langa edentatie cand proteza are sprijin parodontal

d)      sa fie plasat langa edentatie cand proteza are sprijin mixt

e)      sa actioneze cat mai aproape de centrul dintelui.

Raspuns: b, c, e.

  1. Mezializarea protezelor este favorizata in edentatiile terminale de

a)      creste ascendente spre distal la mandibula

b)      creste descendente spre distal la maxilar

c)      creste descendente spre distal la mandibula

d)      creste ascendente spre distal la maxilar

e)      contacte premature protruzive in relatie centrica.

Raspuns: a, b, e.

  1. *Deplasarile laterale ale protezelor scheletate sunt favorizate de

a)      creste edentate laterale bine reprezentate

b)      creste edentate frontale atrofiate

c)      atrofii mari ale crestelor laterale

d)      echilibrarea ocluzala corecta

e)      utilizarea culiselor.

Raspuns: c.

  1. *In edentatiile de clasa I si II , axa de rotatie a bascularii prin desprindere trece prin

a)      varfurile extremitatilor libere ale bratelor opozante

b)      varfurile extremitatilor libere ale bratelor retentive plasate cel mai posterior

c)      varfurile extremitatilor libere ale bratelor libere retentive plasate cel mai  anterior

d)      pintenii ocluzali ai crosetelor plasate cel mai anterior

e)      pintenii ocluzali ai crosetelor plasate cel mai posterior.

Raspuns: b.

  1. Lipsa mijloacelor de mentinere indirecta determina

a)      dezactivarea bratelor retentive ale crosetelor

b)      dezactivarea bratelor opozante ale crosetelor

c)      uzura prematura a sistemelor speciale

d)      abrazia dintilor artificiali

e)      fractura conectorului principal.

Raspuns:a, c.

  1. Mentinerea indirecta depinde de

a)      eficacitatea mentinerii directe

b)      eficacitatea reciprocitatii

c)      eficacitatea sprijinului

d)      rigiditatea conectorului secundar

e)      valoarea parodontala a dintilor stalpi indirecti

Raspuns: a, d, e.

  1. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt

a)      cresterea adeziunii protezei

b)      stabilizarea orizontala a protezei

c)      rigidizarea elementelor componente ale protzei

d)      imobiizarea dintilor frontali

e)      reducerea abratiei dintilor frontali.

Raspuns: b, c, d.

  1. In mentinerea indirecta mai intervin cu rol secundar

a)      marirea dimensiunii mezio-distale  a arcadei artificiale

b)      micsorarea dimensiuni mezio-distale a arcadei artificiale

c)      crosetele circulare deschise edental

d)      succiunea

e)      modelarea retentiva a seilor.

Raspuns: b, c.

  1. *Linia fulcrum primara trece prin

a)      pintenii ocluzali cei mai departati de edentatie

b)      pintenii ocluzali cei mai apropiati de edentatie

c)      varfurile extremitatilor libere ale bratelor retentive plasate cel mai posterior

d)      varfurile extremitatilor libere ale bratelor retentive plasate cel mai anterior

e)      varfurile extremitatilor libere ale bratelor opozante.

Raspuns: b.

  1. Dimnuarea bascularii prin infundare se poate face prin

a)      solidarizarea dintilor stalpi

b)      amprente de compresiune

c)      captusirea seilor

d)      rebazarea seilor

e)      realizarea unei ocluzii inverse frontale.

Raspuns: b, c, d.

  1. Evitarea efectului de parghie al protezei asupra dintilor stalpi se poate face prin

a)      amprente de compresiune mai ales la mandibula

b)      conectori principali de latime echivalenta cu intinderea edentatiei

c)      solidarizarea dintilor stalpi

d)      utilizarea de crosete cu brate retentive cat mai flexibile

e)      utilizarea amortizorilor de forte.

Raspuns: c, d, e.

  1. *In edentatia de clasa IV bascularea prin infundare este diminuata prin

a)      solidarizarea dintilor stalpi

b)      realizare unei inocluzii sagitale

c)      realizarea unei ocluzii labiodonte

d)      utilizarea ruptorilor de forta

e)      utilizarea amortizorilor de forta.

Raspuns: b.

  1. Evitarea bascularii laterale se face prin

a)      montarea dintilor artificiali pe mijlocul crestei edentate

b)      contacte dento-dentare de tip cuspid-foseta

c)      solidarizarea dintilor stalpi

d)      rebazarea seilor

e)      amprente de compresiune.

Raspuns: a, b.

  1. Efectele deplasarii protezelor partiale pe campul protetic sunt

a)      atrofia osoasa

b)      cresterea eficientei masticatorii

c)      afectarea parodontiului marginal

d)      afectarea parodontiului profund

e)      aparitia de ticuri.

Raspuns:a, c, d,e.

  1. *Forta de masticatie practic posibila are o valoare medie de

a)      40-50 kg.f

b)      50-70 kg.f

c)      70-80 kg.f

d)      80-100 kg.f

e)      100-200kg.f.

Raspuns: c.

21.Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii

a)      cand se transmit in axul lung al dintilor

b)      cand nu se transmit in axul  lung al dintilor

c)      cand actioneaza intermitent

d)      cand actioneaza continuu

e)      cand au intensitate redusa.

Raspuns: b, d.

  1. *Adancimea de retentie suficienta pentru crosetele turnate circulare este de

a)      0,1 mm

b)      0,25 mm

c)      0,50 mm

d)      0,75mm

e)      1mm.

Raspuns: b.

  1. La protezele acrilice sunt utilizate de obicei urmatoarele tipuri de crosete

a)      Ackers

b)      Bonwill

c)      cervico-alveolar

d)      cervico-ocluzal

e)      Roach.

Raspuns: c, d.

  1. Distalizarea protezelor partiale este favorizata de

a)      creste descendente spre mezial la mandibula

b)      creste descendente spre distal la mandibula

c)      creste descendente spre distal la maxilar

d)      creste ascendente spre distal la maxilar

e)      prezenta torusului palatin.

Raspuns: b, d.

  1. *La protezele scheletate care trateaza edentatii de clasa II, elementul contrabasculant se plaseaza pe

a)      incisivi

b)      caninul de partea edentatiei

c)      primul premolar de partea edentatiei

d)      primul premolar de partea opusa edentatiei

e)      al doilea premolar de partea edentatiei.

Raspuns: d.

  1. *Ruptorii de forta permit realizarea urmatoarelor miscari

a)      bascularea prin desprindere

b)      bascularea prin infundare

c)      bascularea laterala

d)      torsiune

e)      rotatia dupa un ax medio-sagital.

Raspuns: b.

  1. *Plasarea elementelor contrabasculante pe suprafete nepregatite duce la

a)      aparitia cariilor pe dintii stalpi indirecti

b)      aparitia uzurii corozive pe dintii stalpi indirecti

c)      vestibularizarea dintilor stalpi indirecti

d)      vestibularizarea dintilor stalpi directi

e)      lingualizarea dintilor stalpi indirecti.

Raspuns: c.

  1. Distanta de plasare a elementelor contrabasculante fata axa de basculare depinde de

a)      lungimea seilor terminale

b)      lungimea seilor laterale

c)      rigiditatea conectorului secundar

d)      situarea axei de basculare

e)      rigiditatea conectorului principal.

Raspuns:a, d.

  1. Dezavantajele utilizarii gherutelor incizale ca elemente contrabasculante sunt

a)      afectarea fizionomiei

b)      aparitia frecventa a cariilor

c)      aparitia interferentelor nelucratoare in propulsie

d)      aparitia interferentelor nelucratoare in lateralitate

e)      aparitia interferentelor lucratoare in lateralitate.

Raspuns: a, b.

  1. Plasarea pintenilor ocluzali in fosetele meziale ale dintilor stalpi ofera urmatoarela avantaje

a)      favorizarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi

b)      evitarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi

c)      distribuirea uniforma a presiunilor masticatorii pe creste

d)      distribuirea presiunilor masticatorii in zona distala a crestelor edentate

e)      realizeaza inocluzie frontala sagitala.

Raspuns: b, c.

  1. Mezializarea protezelor scheletate  mandibulare este oprita de

a)      prezenta dintolor restanti frontali

b)      tuberozitatile maxilare bine reprezentate

c)      crosetul continuu

d)      tuberculul piriform

e)      conectorul principal dento-mucozal.

Raspuns: a, c, e.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4639
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site